Cardiologie

Cardiologia este specialitatea medicală care se ocupă de diverse afecțiuni legate de hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă, valvele cardiace și vasele inimii. Medicii specializați în cardiologie se numesc cardiologi. Îngrijirea de bază a bolilor cardiovasculare, precum și corectarea și ameliorarea funcțiilor cardiace sunt realizate de cardiolog.

În cardiologie, pentru depistarea bolilor se folosesc metode precum examenul fizic și electrocardiograma. În centrele de cardiologie se recomandă și analize de sânge, pentru a exclude anumite suspiciuni și a stabili diagnosticul corect. Cardiologia și chirurgia cardiovasculară sunt adesea confundate. Secția de cardiologie tratează bolile cardiace prin medicamente și angiografie, în timp ce secția de chirurgie cardiovasculară recurge la operații și intervenții chirurgicale. În plus, îngrijirea și monitorizarea unui pacient operat în chirurgia cardiovasculară pot fi realizate de un profesor de cardiologie.

Ce este cardiologia?

Ca știință și specialitate medicală, cardiologia se ocupă de bolile inimii și ale sistemului vascular. Ea permite investigarea, cu ajutorul dispozitivelor tehnologice, a unor afecțiuni precum infarctul sau tulburările de ritm și caută diverse modalități de tratament. Tratamentul constă, de regulă, în schimbarea stilului de viață, recomandări nutriționale și tratament medicamentos. Deși în tratamentul bolilor cardiace se folosesc proceduri intervenționale, intervențiile chirurgicale nu țin de domeniul cardiologiei.

În spitale, secția de cardiologie poate include cabinete de consultații și o unitate de terapie intensivă cardiologică. De asemenea, unele spitale au și o secție de cardiologie pediatrică. Există și spitale de cardiologie formate în întregime din echipe specializate în acest domeniu.

De ce boli se ocupă cardiologia?

Cardiologia se ocupă de toate bolile, congenitale sau dobândite, care afectează inima și sistemul circulator. Bolile care afectează funcția cardiacă și provoacă tulburări ale sistemului circulator intră în sfera cardiologiei. Câteva dintre bolile de care se ocupă cardiologia sunt:

• Hipertensiunea arterială

• Ateroscleroza

• Infarctul și problemele cauzate de acesta

• Problemele legate de cheaguri

• Fibrilația atrială și tulburările de ritm cardiac

• Problemele valvelor cardiace

• Endocardita

• Bolile cardiace congenitale

• Angina pectorală

• Cardiomiopatia

• Stenoza și insuficiența aortică

• Infarctul miocardic

• Bolile cardiace ischemice

• Stopul cardiac

• Inflamația mușchiului cardiac (miocardita)

• Boala arterială periferică

• Accidentul vascular cerebral

• Tumorile cardiace

Care sunt simptomele bolilor cardiologice?

Simptomele bolilor cardiologice variază în funcție de cauzele care stau la baza lor. Totuși, se observă și unele simptome comune. Câteva simptome care pot apărea în bolile cardiace sunt:

• Durere în piept

• Palpitații

• Dificultăți de respirație

• Umflarea picioarelor și edem

• Hipertensiune arterială

• Bătăi anormale ale inimii (prea rapide sau prea lente)

• Amețeli și leșin

• Anumite dureri și răni la nivelul picioarelor

Aceste simptome pot apărea și din cauza altor boli. Pentru un rezultat sigur, este recomandat ca, la apariția simptomelor, să vă adresați celei mai apropiate unități medicale sau unui medic cardiolog.

Cum se diagnostichează bolile cardiologice?

Pentru diagnosticarea bolilor cardiologice se folosesc examenul fizic, anamneza pacientului și unele metode electronice de imagistică. Câteva dintre dispozitivele preferate pentru diagnostic în cardiologie sunt:

• Stetoscopul: Este folosit pentru a asculta bătăile normale și anormale ale inimii. Este un instrument de diagnostic de bază.

• Electrocardiograma (EKG): Permite măsurarea activității electrice generate în timpul bătăilor inimii.

• Ecocardiograma: Este un dispozitiv cu ultrasunete care folosește unde sonore pentru a vizualiza inima și mișcarea sângelui.

• Dispozitivul Holter: Este un aparat EKG portabil care permite monitorizarea bătăilor inimii timp de 24 de ore. Înregistrează starea inimii pe parcursul zilei, pentru depistarea tulburărilor de ritm.

• Aparatul de radiografie: Este folosit pentru a observa efectul bolii cardiace asupra plămânilor.

• Testul de efort: Este utilizat pentru a observa activitatea inimii în timpul efortului fizic.

• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): Folosind unde radio, permite vizualizarea detaliată a țesuturilor, în special a țesuturilor moi.

• Ecografia transesofagiană (ETE): Este un tip de ecografie care oferă imagini cu ajutorul unui dispozitiv subțire, în formă de tub, introdus pe gură în esofag.

• CT cardiac (tomografie computerizată): Este o tehnică de imagistică tomografică realizată cu substanță de contrast, în scopuri precum examinarea anomaliilor anatomice ale inimii sau detectarea depunerilor de calciu în arterele coronare.

• Medicina nucleară: În anumite situații, scintigrafia de perfuzie miocardică este folosită pentru a investiga tulburările de irigare ale pereților inimii și bolile coronariene severe.

• Angiografia coronariană: se efectuează pentru vizualizarea clară a arterelor coronare atunci când alte teste ridică suspiciunea unei boli coronariene.

Cardiologia nucleară ocupă un loc important în diagnosticarea și monitorizarea bolilor cardiologice. Leziunile cauzate de boală, precum și ameliorarea sau progresia acesteia sunt vizualizate cu ajutorul medicinei nucleare.

Cum se tratează bolile cardiologice?

Tratamentul bolilor cardiologice este complex. Pe lângă tratamentul medicamentos, este necesară schimbarea unor obiceiuri. Etapele tratamentului bolilor cardiologice pot fi clasificate astfel:

• Dieta: Bolile cardiace sunt adesea însoțite de edeme și hipertensiune arterială. Pentru ameliorarea acestor simptome se recomandă o alimentație săracă în sodiu. Pentru sănătatea inimii, nivelul colesterolului trebuie menținut sub anumite valori. De aceea, se reduce consumul alimentelor care pot crește colesterolul, precum carnea procesată și produsele prăjite în ulei. Deoarece excesul de greutate este un factor de risc pentru bolile cardiace, la pacienții obezi se preferă un regim alimentar care să susțină scăderea în greutate.

• Sportul: Un stil de viață sedentar poate fi un factor de risc pentru sănătatea inimii. Se recomandă creșterea activității zilnice și plimbările în aer liber. O rutină de exerciții care nu îl suprasolicită pe pacient poate contribui la îmbunătățirea sănătății inimii și a stării generale de sănătate. Cu ajutorul unui specialist, se poate stabili o rutină de exerciții adaptată stării și sănătății generale a pacientului.

• Schimbări ale stilului de viață: Unii factori, precum fumatul, consumul de alcool și stresul ridicat, pot crește riscul de boli cardiace. Se pot lua măsuri precum gestionarea stresului pacientului.

• Tratamentul medicamentos: Se pot folosi medicamente care scad tensiunea arterială (precum blocanții canalelor de calciu și betablocantele), anticoagulante și medicamente care scad colesterolul. La unii pacienți, în funcție de starea bolii, se poate prefera utilizarea combinată a acestor medicamente.

• Procedurile intervenționale: Se pot efectua proceduri precum implantarea de stent și angiografia pentru înlăturarea obstrucțiilor vasculare, închiderea defectelor din inimă cu ajutorul cateterului sau implantarea unui stimulator cardiac.

• Intervenția chirurgicală: Atunci când structura arterelor coronare nu este potrivită pentru stent sau în cazul unor valvulopatii severe care necesită intervenție, pacientul este îndrumat către chirurgia cardiovasculară pentru bypass sau operație pe valve.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre cardiologie și chirurgia cardiovasculară?

Medicii din secția de cardiologie se ocupă de diagnosticarea bolii, de tratamentul medicamentos și de proceduri intervenționale precum implantarea de stent, în timp ce specialiștii în chirurgie cardiovasculară pot recurge în tratament la operații și intervenții chirurgicale, cum ar fi operația pe cord. Câteva dintre procedurile intervenționale efectuate de cardiologi, pe lângă tratamentul medicamentos, sunt:

• Angiografia: Poate include proceduri precum desfundarea arterelor și plasarea unui balon.

• Implantarea de stent: Stenturile sunt tuburi mici plasate în interiorul vasului pentru deschiderea vaselor blocate și menținerea fluxului sanguin.

• Cateterismul cardiac: Este o metodă de diagnostic și tratament în care un cateter gol, în formă de tub, este ghidat prin vasele de sânge până la inimă, în afecțiuni precum problemele valvelor cardiace sau tulburările de ritm.

• Repararea defectului septal ventricular: Orificiile formate între cele două camere inferioare ale inimii se numesc defecte septale ventriculare. Pentru închiderea acestora, cu ajutorul unui cateter se plasează un dispozitiv de ocluzie în zona orificiului. Această procedură poate fi efectuată de cardiologi.

Dacă, în cursul diagnosticului și tratamentului, medicul cardiolog consideră că tratamentul nu este suficient, poate trimite pacientul la chirurgia cardiovasculară. În chirurgia cardiovasculară se pot efectua proceduri precum bypass-ul, înlocuirea valvelor cardiace, transplantul de inimă și operațiile pe cord deschis. Pentru decizia privind anumite operații, medicii cardiologi și chirurgii cardiovasculari pot lucra împreună în cadrul unei comisii.

Ce investigații se fac la cardiologie?

În timpul consultației de cardiologie se pot folosi anumite dispozitive electronice pentru stabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii. Deși se utilizează multe dispozitive imagistice diferite, la consultația de cardiologie se efectuează cel mai frecvent EKG. Pentru a observa efectele bolii cardiace asupra plămânilor, se poate efectua o radiografie toracică. Alte investigații solicitate în secția de cardiologie sunt:

• Tomografia computerizată (CT)

• Ecocardiografia (ECO)

• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)

• Cateterismul cardiac și angiografia

• Testul de efort (stres)

• Holter EKG

• Scintigrafia de perfuzie miocardică

• Ecografia transesofagiană (ETE)

Ce se verifică la consultația de cardiologie?

Aspectele la care medicul este atent în timpul consultației de cardiologie pot varia în funcție de acuzele și simptomele pacientului. Sunt evaluate situații precum valorile colesterolului, variațiile bătăilor inimii sau prezența plăcilor la nivelul inimii. De regulă, se caută răspunsuri la următoarele întrebări:

• Există antecedente de boli cardiace în familie?

• Ați avut anterior probleme cardiace sau o operație pe inimă?

• Simptomele apar în timpul efortului sau în repaus?

• Durerea și simptomele apar brusc și pronunțat?

• De cât timp persistă simptomele?

• Luați și alte medicamente?

• Pacientul are și alte boli?

După anamneză, medicul poate asculta bătăile inimii cu ajutorul stetoscopului. Pentru examinarea ritmului cardiac se poate solicita o EKG. În unele cazuri pot fi evaluate rezultatele analizelor de sânge, ale ecocardiografiei, radiografiei și CT. Testele și investigațiile imagistice solicitate pot varia în funcție de boala suspectată de medic.

De ce solicită cardiologul analize de sânge?

În secția de cardiologie, analizele de sânge pot fi solicitate atât pentru urmărirea factorilor care influențează sănătatea inimii, cât și pentru identificarea bolilor cardiace. Valorile colesterolului sunt un factor important pentru sănătatea inimii și pot fi determinate prin analize de sânge. Unele probleme cardiace, precum infarctul, pot fi de asemenea depistate prin analize de sânge.

Tulburările de coagulare, anomaliile substanțelor chimice care influențează ritmul cardiac și leziunile mușchiului cardiac pot fi evidențiate prin analize de sânge. Markerii inflamatori care joacă un rol în formarea plăcilor pot fi, de asemenea, monitorizați cu ajutorul analizelor de sânge. În unele cazuri, pe lângă aceste teste, se poate efectua și măsurarea glicemiei.

Se vede boala de inimă la analizele de sânge?

Unele boli cardiace și complicațiile acestora pot fi depistate prin analize de sânge. Nivelul troponinei poate ajuta la măsurarea leziunilor mușchiului cardiac după un infarct. Prin măsurarea nivelului de coagulare a sângelui se poate aprecia riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Determinările colesterolului și trigliceridelor oferă, de asemenea, informații despre sănătatea inimii.

În Secția de Cardiologie se realizează diagnosticul și tratamentul tuturor bolilor cardiovasculare prin servicii de consultații de cardiologie, laborator de ecocardiografie, test de efort, Holter de ritm și de tensiune, intervenții cardiologice invazive (angiografie, angioplastie și stent pe cale femurală sau radială), tratament intervențional al vaselor periferice și implantare de stimulator cardiac. Hipertensiunea, boala coronariană, aritmiile, insuficiența cardiacă, bolile cardiace congenitale la adult și valvulopatiile sunt investigate și tratate cu mijloace moderne; de asemenea, se oferă servicii de informare privind prevenția și factorii de risc. Secția noastră colaborează îndeaproape cu chirurgia cardiovasculară, radiologia și medicina nucleară.

Servicii oferite în Secția noastră de Cardiologie

• Ecocardiografie

• Ecocardiografie transesofagiană

• Ecocardiografie 3D

• Ecocardiografie de stres

• Test de efort

• Holter de ritm

• Holter de tensiune

• Angiografie coronariană (inclusiv angiografie radială, prin încheietura mâinii)

• Angioplastie coronariană percutanată – implantare de stent

• Angiografie digitală cu substracție (DSA)

• Implantare de stimulator cardiac

• Studii electrofiziologice și proceduri de ablație

• Angio-CT coronarian multislice (inclusiv scorul de calciu)

• Scintigrafie de perfuzie miocardică

• Internare, monitorizare și tratament în cardiologie, servicii de terapie intensivă coronariană