Ce provoacă boala Buerger? Care sunt metodele de tratament?

Ce este boala Buerger?

Țesuturile din organism se hrănesc prin transportul substanțelor nutritive și prin asigurarea oxigenului. Nutrienții, după ce sunt ingerați pe cale orală, sunt descompuși de sistemul digestiv până la nivelul unităților structurale de bază. Apoi sunt absorbiți la nivel intestinal și pătrund în sânge. Sângele este principalul mijloc de transport din organism și transportă în interiorul său nutrienți, oxigen și alte substanțe necesare. Sângele pompat de inimă este transportat către țesuturi și organe prin intermediul arterelor. Aceste artere se ramifică și se transformă în capilare, cele mai mici vase din organism. Aici se produce un schimb de substanțe între sânge și țesuturi. În timp ce oxigenul și nutrienții trec prin capilare către țesuturi, produsele de dezasimilație și dioxidul de carbon sunt preluate din celulele tisulare în sânge și îndepărtate. În acest fel, prin intermediul sistemului circulator, sângele și nutrienții sunt transportați către țesuturi, țesuturile se hrănesc, iar nevoile metabolice sunt satisfăcute.

Sindromul Buerger, cunoscut și sub denumirea de tromboangeită obliterantă (TAO), este o boală vasculară caracterizată prin inflamația arterelor periferice. Ca urmare a bolii Buerger, pot apărea îngustări și chiar obstrucții ale vaselor de sânge de la mâini și picioare. Aceasta duce la un flux sanguin insuficient, în special atunci când folosiți activ membrele. Sindromul Buerger poate reduce calitatea vieții pacientului, iar în stadiile avansate poate evolua și cu ulcerații (ulcere) la nivelul degetelor de la mâini și picioare. Deși mai rar, în urma bolii Buerger poate apărea o scădere a fluxului sanguin către inimă, creier sau buric.

Deși cauza exactă a sindromului Buerger nu este cunoscută, consumul de produse din tutun, precum țigările, poate fi factorul principal declanșator în dezvoltarea bolii. La persoanele care fumează poate apărea un răspuns imunitar alterat. Inflamația rezultată din răspunsul imunitar poate duce la îngroșarea peretelui arterei și la îngustarea acesteia. Odată cu îngustarea vasului, se poate forma un cheag de sânge. Totodată, cantitatea de sânge care trece prin vas scade. Această situație afectează nutriția țesuturilor și poate duce la durere, leziuni tisulare, ulcere și, uneori, la moartea țesuturilor (gangrenă). Boala Buerger se manifestă mai întâi la nivelul picioarelor. De obicei, în zonele afectate, durerea apare în scurt timp, iar ulterior poate duce la leziuni ale țesuturilor corpului situate în apropierea zonei în care se dezvoltă simptomul.

Care sunt cauzele și factorii de risc ai bolii Buerger?

Boala Buerger apare din cauza inflamării vaselor de sânge. Există unele situații care cresc riscul de inflamare sau obstrucție a vaselor de sânge. Acestea pot fi rezumate, în linii generale, astfel:

Vârsta: Ca în majoritatea bolilor, și în sindromul Buerger vârsta este un factor important care crește riscul. De obicei, debutul simptomelor poate apărea de la 35 de ani în sus. Totuși, consumul intens de produse din tutun este un factor de risc important pentru ambele sexe, în special pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20-45 de ani.

Sexul: Sindromul Buerger se întâlnește mai frecvent la bărbați decât la femei.

Consumul de produse din tutun: Este unul dintre cei mai importanți factori de risc ai bolii. Fumatul, mestecatul tutunului, rularea propriei țigări – toate aceste obiceiuri cresc, pe termen lung, riscul de dezvoltare a bolii.

Diabet: La un pacient care nu are un control bun al glicemiei și nu își acordă atenție dietei, pot apărea depuneri de grăsimi în vasele de sânge. Această situație afectează fluxul sanguin din vase și determină sindromul Buerger.

Ateroscleroză: Sedentarismul, alimentația nesănătoasă și alte asemenea situații pot duce la acumulare de plăci în vase și pot determina sindromul Buerger.

Boli autoimune: Deși sunt rare, în situațiile în care sistemul imunitar reacționează excesiv, organismul poate ataca celulele sănătoase.

Care sunt simptomele bolii Buerger?

Boala Buerger are unele simptome evidente. Acestea se datorează, în cea mai mare parte, lipsei de oxigen suficient la nivelul țesuturilor, cauzată de îngustarea vaselor de sânge. Simptomele observate pot varia în funcție de tipul și severitatea bolii, de localizarea acesteia sau de gradul în care restricționează fluxul sanguin. În sindromul Buerger, de regulă, sunt afectate 2 sau mai multe membre. În general, simptomele sindromului Buerger sunt următoarele:

Modificări de culoare albastră sau roșie ale pielii la nivelul degetelor de la mâini sau de la picioare

Paloare a culorii membrelor

Răni dureroase care se dezvoltă la nivelul mâinilor și degetelor

Senzație de arsură sau furnicături la nivelul palmelor sau tălpilor

Durere la nivelul picioarelor, al încheieturilor sau al articulațiilor în timpul mersului, sau nevoia de a șchiopăta intermitent

Degete de la mâini și picioare care sunt reci la atingere (sindromul Raynaud)

Modificări ale pielii care apar, în general, la nivelul membrelor superioare și inferioare

În cazurile severe ale sindromului Buerger, adică atunci când țesuturile primesc foarte puțin oxigen, poate surveni moartea țesuturilor. Această situație se numește gangrenă; dacă nu se intervine, poate apărea infecție. Din acest motiv este util să cunoașteți simptomele bolii și să le luați în serios, adresându-vă imediat unui serviciu de urgență.

Care sunt metodele de diagnostic ale bolii Buerger?

Pentru a stabili diagnosticul de sindrom Buerger, medicul dumneavoastră vă va examina mai întâi clinic. În această etapă se verifică modificările culorii pielii, care sunt simptome ale sindromului Buerger, sau vi se pot adresa întrebări. Apoi se verifică istoricul familial, pentru a înțelege predispoziția genetică. Ulterior, va fi necesar să faceți un test de sânge, pentru a putea observa modificările hormonale sau ale valorilor sanguine. În plus, în unele cazuri rare, în care diagnosticul nu poate fi stabilit cu certitudine, poate fi efectuată o biopsie a vasului de sânge.

Care sunt metodele imagistice și de laborator utilizate în diagnosticul bolii Buerger? Care sunt metodele de tratament ale bolii Buerger?

În general, metodele imagistice și de laborator utilizate în diagnosticul bolii Buerger sunt următoarele:

Ecografie: Ecografia Doppler este utilizată în special în diagnosticul și tratamentul bolilor care afectează inima și sănătatea cardiovasculară. Procedura permite obținerea de informații despre direcția și viteza fluxului sanguin prin vase. Se identifică problemele apărute în vasele de sânge care irigă membrele, precum brațele și picioarele, precum și organele, cum ar fi cheagurile sau îngustările.

Indicele gleznă-braț (ABI): Prin ABI se poate obține o idee despre amploarea îngustării vasului și despre faptul dacă țesuturile primesc suficient oxigen. Totuși, nu se poate ști cu exactitate unde s-a produs îngustarea.

Tomografia computerizată (CT): Este una dintre metodele de imagistică utilizate pe scară largă în domeniul sănătății. Asemănătoare cu radiografia, arată interiorul corpului. Se diferențiază de radiografie prin calitatea și dimensiunea imaginii. Prin tomografia computerizată se vizualizează detaliat organele, vasele de sânge, mușchii și oasele. În cadrul tomografiei computerizate, înainte de procedură se poate injecta intravenos un tip de lichid pentru a evidenția anumite zone ale corpului. Acest lichid este eliminat din organism prin urină, în decurs de 24 de ore.

Angiografia: Este o opțiune de imagistică care oferă imagini utilizând raze X. Prin acest test puteți vedea modul în care circulă sângele într-o anumită zonă a corpului. Înainte de angiografie, în organism se injectează un colorant pe care aparatul îl poate vizualiza. Înainte de procedura de angiografie, medicul dumneavoastră vă va informa cu privire la aspectele la care trebuie să fiți atent. De exemplu, la micul dejun trebuie să preferați doar lichide limpezi, precum bulionul sau ceaiul. Deoarece în timpul angiografiei trebuie introdus un cateter, înainte se aplică anestezie locală. Totuși, nu este o procedură de care să vă fie teamă și nu veți simți durere.

Angiografia prin rezonanță magnetică (ARM): Face parte din metodele neinvazive de imagistică, care evidențiază îngustările vaselor de sânge sau fluxul sanguin. În funcție de tip, poate oferi imagini bidimensionale sau tridimensionale. Spre deosebire de CT, în timpul procedurii nu sunteți expus la radiații.

Cum decurge monitorizarea și procesul de vindecare în boala Buerger?

Pentru sindromul Buerger nu există un tratament cunoscut și cu soluție definitivă. Totuși, s-a constatat că persoanele cu această boală au, de regulă, ameliorări după ce încetează consumul de produse din tutun. Chiar și 1-2 țigări pe zi sunt suficiente pentru ca boala să continue. Celelalte metode de tratament se concentrează, în cea mai mare parte, pe ameliorarea simptomelor. Cea mai frecvent preferată metodă este tratamentul medicamentos. În cadrul tratamentului medicamentos, medicamentele preferate variază în funcție de problemă.

Vasodilatatoare sau blocanți ai canalelor de calciu, pentru a îmbunătăți fluxul sanguin

Analgezice, pentru a susține calmarea durerii sau vindecarea ulcerului

Anticoagulante, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge

Antibiotice, utilizate pentru tratamentul ulcerului

Pe lângă acestea, unele strategii utilizate pentru a ameliora simptomele cauzate de boala Buerger și pentru a îmbunătăți calitatea vieții includ:

Fiți activi. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă 150 de minute de mers pe jos pe săptămână.

Tratamente stimulatoare ale măduvei spinării

Terapie de compresie aplicată pe brațe și picioare

Deși nu este foarte preferată de medici, amputarea țesutului care începe să afecteze celelalte țesuturi și care nu mai poate fi salvat face, de asemenea, parte din opțiunile de tratament.

Factorii de risc și prevenirea bolii Buerger

Factorii de risc ai bolii Buerger sunt, în linii generale, vârsta, sexul și consumul de produse din tutun. Dintre acestea, sexul și vârsta constituie factori de risc care nu pot fi modificați. Totuși, consumul de tutun poate fi modificat și este cel mai mare factor de risc. Din acest motiv, pentru prevenirea bolii Buerger este necesar să vă feriți de orice fel de tutun și de droguri și să se dezvolte politici care vizează reducerea produselor din tutun.

Care sunt posibilii factori de risc și factorii care influențează boala Buerger?

Posibilii și cunoscuții factori de risc ai bolii Buerger sunt următorii:

Diabet

Consumul de țigări sau de droguri

Stil de viață sedentar

Alimentație nesănătoasă

Vârsta

Sexul

Ce măsuri și modificări ale stilului de viață pot fi luate pentru prevenirea bolii Buerger?

Boala Buerger reprezintă situația în care țesuturile nu primesc suficient flux sanguin, ca urmare a îngustării sau inflamării vaselor de sânge. Pentru a preveni acest lucru, prima modificare pe care trebuie să o faceți în stilul dumneavoastră de viață, dacă fumați, este renunțarea la consumul de produse din tutun. Chiar și terapia cu plasturi nicotinici poate juca un rol în activarea bolii. Asigurați-vă că sunteți activ zilnic. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă adulților 150 de minute pe săptămână de activitate cu intensitate redusă sau 75 de minute cu intensitate ridicată. Acordați atenție alimentației. Adoptarea unei diete care include legume și grăsimi sănătoase poate fi protectoare pentru sănătatea vaselor de sânge.