Angiografia: standardul de aur în diagnosticul bolilor de inimă

Angiografia: standardul de aur în diagnosticul bolilor de inimă...

Dacă țigara vă este cel mai apropiat companion, dacă vă înțelegeți bine și cu hipertensiunea; iar dacă mai aveți și celebrul mușchi turcesc, adică burtica, atunci înseamnă că sunteți candidatul unuia dintre cele mai frecvente puncte de oprire ale bolilor de inimă.

Am cercetat pentru dumneavoastră ce trebuie să știți despre bolile coronariene declanșate de fumat, hipertensiune și, în special, de depunerea de grăsime în jurul taliei, care progresează ani de zile fără să dea niciun simptom, precum și despre angiografie, standardul de aur în diagnosticul acestor boli...

Ce este boala arterelor coronare?

Este apariția în vasele inimii a ceea ce numim ateroscleroză, adică rigidizarea vaselor. Una dintre cele mai importante proprietăți ale membranei protectoare numite endoteliu, care acoperă suprafața internă a vaselor inimii, este să asigure curgerea sângelui în vase într-un mod fluid, fără formarea cheagurilor. Prezența factorilor de risc precum fumatul, hipertensiunea, în special depunerea de grăsime în jurul taliei, diabetul zaharat, determină apariția leziunilor la nivelul endoteliului. Așa cum o rană apărută oriunde în organism este încercată să fie acoperită de mecanismele de apărare ale corpului, și leziunea apărută în endoteliu este încercată să fie reparată de organism; însă acest lucru determină atât la nivelul pereților inimii, cât și, în timp, în interiorul vaselor, formarea unui țesut nedorit care ocupă spațiu. Îngustările din vase duc în timp la ocluzii. Toate aceste procese sunt numite boli coronariene.

Care sunt simptomele?

Poate progresa ani de zile fără să dea niciun simptom, însă oboseala apărută recent, durerea de piept, de spate sau de braț apărută la efort și care limitează efortul, precum și dispneea apărută recent și legată de efort sunt simptome frecvente. În plus, primul semn al bolii arterelor coronare poate fi un infarct miocardic instalat brusc sau, la pacienți mai puțin norocoși, moartea subită.

Ce este angiografia coronariană?

Angiografia coronariană este metoda de vizualizare a vaselor care hrănesc inima. Se efectuează în laboratorul de angiografie. Prin administrarea în vasele inimii a unei substanțe opace, vizibile la radiografie (substanță de contrast), se observă anatomia vaselor inimii.

De ce se efectuează?

Se efectuează în situațiile în care se consideră că vasele inimii sunt insuficiente pentru a hrăni mușchiul cardiac și există dovezi în acest sens. Este o metodă de diagnostic unică, folosită pentru a planifica diagnosticul și tratamentul la pacienții cu durere toracică apărută la efort și cu test de efort anormal efectuat din acest motiv, sau în cazul durerilor toracice prelungite, care au crescut în timp ori nu dispar nici în repaus, precum și în infarctul miocardic acut.

Ce informații obținem prin angiografie?

Prin vizualizarea vaselor inimii la angiografie se obțin informații despre mărimea vaselor, diametrul lor, dacă există sau nu îngustări, cât de mare este îngustarea dacă există, unde este localizată, lungimea îngustării, dacă există calcificări la nivelul îngustării, dacă în interiorul vasului există sau nu un cheag, precum și dacă vasul este drept sau sinuos. Angiografia coronariană este o metodă exclusiv diagnostică. În funcție de rezultat, se planifică tratamentul (tratament medicamentos, balon-stent-bypass).

Când se efectuează?

Angiografia poate fi efectuată aproape întotdeauna; pentru angiografia planificată, numită electivă, se solicită ca pacientul să fie nemâncat timp de 6 ore. În situații de urgență, se aplică în cel mai scurt timp posibil, cu măsurile necesare luate.

Există vreun risc al radiației primite în timpul angiografiei?

În timpul angiografiei, pe măsură ce substanța opacă trece prin vas, se fac imagini cu raze X timp de 2-3 secunde și se obțin în medie 6-7 imagini; radiația primită în această cantitate nu dăunează sănătății.

La pregătirea de dinaintea angiografiei la ce trebuie să fim atenți?

În cazurile planificate este necesară o pauză alimentară de 6 ore. Există anumite medicamente care trebuie oprite înainte de angiografie. Pacientul va fi informat despre acest lucru de către medicul său. De asemenea, nu este nevoie de o pregătire specială decât dacă acest lucru este indicat de medicul pacientului.

Din ce zone ale corpului se efectuează angiografia?

Se efectuează frecvent prin artera femurală, adică artera din zona inghinală, și prin artera radială, adică artera de la încheietura mâinii. Mai rar, dacă aceste două vase nu sunt adecvate, poate fi efectuată prin artera brahială, adică artera din partea internă a cotului.

Este o procedură dureroasă?

Este o procedură efectuată sub anestezie locală. În funcție de pragul de durere al persoanei, poate varia, însă de obicei nu se simte o durere mai mare decât înțepătura făcută la administrarea anesteziei locale.

Medicamentul folosit în timpul angiografiei are vreun risc?

Poate provoca rar alergie. De asemenea, la anumiți pacienți cu risc (cei cu insuficiență renală cunoscută sau cu risc de insuficiență renală, diabetici care folosesc anumite medicamente) poate provoca insuficiență renală.

Este mai sănătos să se facă din zona inghinală sau din braț?

După ce se ajunge la vasele inimii, nu există nicio diferență între angiografia efectuată pe una sau pe cealaltă cale în ceea ce privește imaginile obținute și interpretarea vaselor inimii. Doar în jurul arterei prin care se face angiografia de la încheietura mâinii (artera radială) nu există vene sau nervi. În plus, deoarece această arteră are un traiect mai superficial, controlul sângerării în acest vas după angiografie este mai ușor de realizat decât la nivelul vasului inghinal. În angiografia efectuată de la încheietura mâinii, complicațiile legate de locul de acces (sângerare, umflare) sunt aproape inexistente. Dacă pacientul are obstrucții cunoscute în vasele abdomenului și picioarelor, în special la persoanele supraponderale în zona inghinală și abdominală, angiografia efectuată din braț este mai sănătoasă pentru a reduce complicațiile. Pe de altă parte, artera de la încheietura mâinii este mai subțire decât artera inghinală și mai predispusă la spasm, adică la îngustare în timpul procedurii. Acest lucru poate împiedica accesul la vasele inimii pe această cale, mai ales la persoanele cu constituție subțire. În plus, la doamnele mici de statură și slabe, care au încheietura și, implicit, vasul de la încheietura mâinii subțiri, efectuarea angiografiei prin vasul inghinal va fi mai ușoară și mai sănătoasă atât pentru pacient, cât și pentru medicul care o efectuează.