Angiografia este o procedură în care se utilizează raze X și un tip de colorant pentru a vizualiza vasele de sânge. În cazul durerii în piept, al prezenței unor boli cardiace congenitale sau al bolii arteriale coronariene, medicul dumneavoastră poate recomanda o angiografie. Deoarece există posibilitatea apariției unor complicații, înaintea angiografiei se efectuează de obicei teste cardiace precum electrocardiograma (ECG) și ecocardiografia (ECO). Scopul angiografiei este verificarea existenței unei afecțiuni care împiedică fluxul sângelui prin vase. În acest proces, un colorant vizibil la raze X este injectat într-unul dintre vasele dumneavoastră. Datorită acestui colorant se urmărește fluxul sângelui și, dacă există, se identifică un obstacol. Atunci când este necesar, medicul dumneavoastră intervine asupra vaselor de sânge ale inimii care sunt obstruate.
În funcție de regiunea corpului ale cărei vase vor fi examinate, procedura de angiografie care se aplică poate varia:
Angiografie coronariană: Se examinează vasele de sânge care hrănesc inima.
Angiografie cerebrală: Se examinează vasele de sânge ale creierului și din jurul acestuia.
Angiografie pulmonară: Se examinează vasele care hrănesc plămânul.
Angiografie renală: Se examinează vasele care hrănesc rinichii.
Angiografie periferică: Examinează vasele din extremități.
Angiografia periferică poate fi efectuată în 2 moduri diferite. Cu ajutorul unui cateter, se poate ajunge la vas prin încheietura mâinii sau prin regiunea inghinală.Angiografia periferică se aplică atunci când se suspectează o îngustare sau o obstrucție în oricare dintre vasele care transportă sângele la picioare, tălpi, mâini sau brațe. Regiunea prin care se ajunge la vas diferă. Totuși, în general se realizează prin regiunea inghinală, iar celelalte proceduri sunt similare. Este efectuată de o echipă formată din medic, asistent medical și tehnicienii necesari, cu ajutorul razelor X și al colorantului de contrast. Este cunoscută și ca angiografie a extremităților.
Cum se stabilește diagnosticul bolii arteriale periferice, cum se diagnostichează?
Vasele care nu hrănesc inima sunt denumite vase periferice. Orice obstrucție sau îngustare care apare în aceste vase se numește boală vasculară periferică (PAD). Boala vasculară periferică poate apărea cel mai frecvent la nivelul picioarelor. Dacă aveți boală arterială periferică, medicul dumneavoastră poate solicita angiografie periferică. În general, semnele bolii arteriale periferice sunt următoarele:
Durere la nivelul picioarelor, apărută la mers și care trece în repaus
Pielea picioarelor și a tălpilor mai strălucitoare decât în mod normal
Căderea părului de pe picioare
Pielea rece în permanență
Gangrena unui țesut din cauza fluxului sanguin redus
Amorțeală sau slăbiciune la vreun membru
Culoare violacee sau albăstruie la nivelul membrelor
Unghii de la picioare groase și opace
Durere la nivelul brațelor sau picioarelor în timpul mișcării
Durere chiar și în timpul odihnei
Prezența unor răni care nu se vindecă
Pulsul perceput mai slab la nivelul membrelor
Faptul că prezentați unul sau mai multe dintre aceste simptome nu înseamnă că aveți boală arterială periferică. Medicul dumneavoastră va decide, în urma diverselor analize și examinări pe care le va efectua, dacă sunteți potrivit pentru angiografie periferică. În urma acestei proceduri, medicul dumneavoastră decide ce metodă să folosească pentru a deschide arterele obstruate.
Care sunt riscurile angiografiei periferice?
Angiografia periferică poate fi o procedură intimidantă pentru mulți oameni. Totuși, poate fi necesară pentru menținerea unei stări optime de sănătate. În cazul angiografiei periferice efectuate sub anestezie locală, nu veți simți nicio durere. Spre deosebire de ceea ce se crede, angiografia periferică este o procedură răspândită, fără complicații majore. Totuși, ca la orice procedură, pot exista anumite riscuri. Complicațiile angiografiei periferice includ, în general, următoarele:
Rănire sau leziune cauzată de cateterul introdus
Sângerare la nivelul arterei, sensibilitate sau vânătaie a pielii
Reacție alergică cauzată de colorant
Tulburări ale ritmului cardiac (aritmie)
Infarct miocardic
Accident vascular cerebral
Leziune renală
Cum se efectuează tratamentul prin angiografie periferică?
Scopul procedurii de angioplastie periferică este îmbunătățirea calității vieții dumneavoastră și reducerea riscului apariției unor afecțiuni precum ateroscleroza, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral în organism. După această procedură, la majoritatea semnelor de durere sau disconfort pe care le aveți apare o ameliorare.
Înaintea angiografiei periferice există unele aspecte la care trebuie să fiți atenți. Când medicul dumneavoastră vă programează angiografia, vă va oferi informații despre alimentele pe care nu trebuie să le consumați începând cu 24 de ore înainte. De obicei, trebuie să încetați complet să mâncați și să beți cel târziu în 6 ore. Uneori poate fi solicitat să nu mâncați și să nu beți nimic. Dacă luați în mod regulat medicamente sau aveți alergie la ceva (în special la substanțe precum plasticul, cauciucul, latexul), împărtășiți-le neapărat medicului dumneavoastră. Este posibil să fie necesar să nu beți nimic înaintea procedurii. De asemenea, aveți grijă să existe un însoțitor care să vă ducă acasă după procedură.
În timpul angiografiei periferice, de obicei rămâneți treaz. Înainte de procedură, asistentul medical deschide o cale intravenoasă la brațul dumneavoastră, pentru a putea administra medicamentele și soluțiile necesare. Înainte și în timpul procedurii, zona în care lucrează medicul este curățată și bărbierită. Ulterior, zona de lucru este anesteziată local. Medicul face, cu ajutorul unui ac, o mică perforație în artera la care ajunge prin regiunea inghinală, iar în această perforație se introduce un tub numit cateter. În timpul introducerii cateterului puteți simți o ușoară presiune, dar anestezia locală împiedică simțirea unei dureri intense. Prin cateterul introdus se injectează colorant în arteră. În acest moment, puteți simți căldură timp de câteva secunde. Pe măsură ce colorantul circulă în organism împreună cu sângele, cu ajutorul razelor X se asigură vizualizarea clară a zonelor în care există îngustare sau obstrucție.
După angiografia periferică, puteți aștepta câteva ore într-o sală de odihnă, până când efectul anesteziei trece. Pentru a preveni sângerarea, se aplică presiune pe zonă timp de aproximativ 10-20 de minute, urmată de un pansament. Înainte de externare, medicul dumneavoastră sau o persoană din echipa medicală vă informează cu privire la aspectele la care trebuie să fiți atenți. De exemplu, primul lucru care vi se poate spune este că trebuie să beți multă apă, pentru ca colorantul să fie eliminat din organism. Pe lângă apă, puteți consuma și ceai sau suc de fructe, datorită efectului lor diuretic. Puteți începe să mâncați cel puțin 1-2 ore după terminarea procedurii. Puteți reveni imediat la activitățile zilnice, dar este recomandat să evitați mișcările care ar obosi zona puncției. Din acest motiv, va fi mai bine pentru dumneavoastră să vă creșteți treptat nivelul de mobilitate.
După procedură, medicul dumneavoastră vă va împărtăși rezultatele. Dacă medicul observă o îngustare sau o obstrucție a vaselor dumneavoastră, poate solicita de data aceasta să suferiți o intervenție chirurgicală de angioplastie periferică.
Cum se efectuează intervenția chirurgicală de angiografie periferică?
Boala arterială periferică împiedică extremitățile, adică brațele și picioarele, să primească fluxul sanguin necesar pentru a satisface nevoile organismului. Picioarele sunt afectate în special de această boală, iar claudicația intermitentă poate apărea ca urmare a acesteia. Pentru ameliorarea claudicației sau a altor simptome, este indispensabilă o intervenție chirurgicală. Intervenția chirurgicală de angiografie periferică, cunoscută și sub denumirea de angioplastie periferică, este un tip de tratament minim invaziv. Tratamentul minim invaziv este cunoscut ca fiind o opțiune terapeutică cu o perioadă de vindecare mai rapidă comparativ cu alte metode în care se efectuează incizii de 2-3 centimetri. Această procedură, efectuată sub anestezie locală, se realizează prin introducerea unui cateter în arteră, din zona superioară a coapsei, adică din regiunea inghinală. Apoi, în interiorul vasului se introduce un dispozitiv mic, asemănător unui balon. Acest dispozitiv este umflat, exercitând presiune asupra peretelui arterei. Astfel, diametrul arterei este mărit.
După ce arterea obstruată a fost dilatată, balonul este dezumflat și scos. În prezent, s-a constatat că plasarea unui stent, pentru ca lumenul arterei să rămână deschis, are rezultate mai favorabile pe termen lung. Stentul, care are forma unui fir împletit de 3-4 milimetri lungime, este trecut prin cateter și plasat în arteră după terminarea procesului de umflare a balonului. Stentul poate fi descris și ca un schelet metalic permanent, care servește la menținerea deschisă a arterei.
Întrebări frecvente
Cât durează angiografia prin regiunea inghinală?
Procedura de angiografie periferică poate varia în funcție de viteza medicului, de aparatura utilizată sau de adecvarea mediului în care se desfășoară procedura. În medie, poate dura 30 de minute sau 1 oră.
Câte ore se petrec în spital?
Angiografia periferică este un tratament ambulatoriu. Din acest motiv, nu este necesar să petreceți noaptea în spital după procedură. Totuși, administrarea unei anestezii, chiar și locale, poate necesita să rămâneți în spital o perioadă de timp. Această perioadă este de obicei de 6-7 ore. Totuși, această durată poate varia în funcție de spital sau de decizia medicului.
Se face anestezie generală în timpul angiografiei?
Angiografia periferică nu este o intervenție chirurgicală. Din acest motiv, în timpul procedurii de angiografie periferică rămâneți conștient. Totuși, pentru a nu simți nicio durere sau suferință, se aplică anestezie locală. Efectul anesteziei trece în câteva ore după procedură.
Cui i se face cel mai frecvent?
Angiografia prin regiunea inghinală se efectuează pentru a detecta obstrucția sau îngustarea care apare în arterele extremităților. Adică este vorba mai mult despre vasele periferice decât despre vasele coronare care hrănesc inima. Din acest motiv, angiografia periferică poate fi efectuată în special în bolile vasculare periferice.
Dacă boala arterială periferică nu este tratată, progresează? Ce cauzează? Care este frecvența apariției?
Îngustarea sau obstrucția vasculară constatată după angiografia prin regiunea inghinală trebuie neapărat tratată. În caz contrar, extremitățile nu pot primi suficient flux sanguin, iar aceasta poate duce la amorțeală a brațelor și picioarelor, slăbiciune, pierdere de țesut, răni la nivelul picioarelor și, în timp, la amputație (înlăturarea chirurgicală a unui organ).
Ce trebuie avut în vedere după angiografie? Când se poate reveni la viața de zi cu zi?
Angiografia prin regiunea inghinală este o intervenție minoră, efectuată sub anestezie locală, care durează în medie 1 oră. Din acest motiv, nu este necesară o perioadă lungă de recuperare, iar viața de zi cu zi poate fi reluată imediat. Totuși, deoarece se efectuează o incizie în vas, pot apărea ulterior unele complicații. Din acest motiv, aveți grijă să nu mișcați excesiv zona unde s-a efectuat procedura, în special în prima zi. După aceea, puteți crește treptat nivelul activității fizice.
Angiografia prin regiunea inghinală poate fi efectuată din nou?
Angiografia prin regiunea inghinală nu este un tratament, ci o procedură care ajută la luarea deciziei privind tipul de tratament care poate fi aplicat. În situațiile în care este necesară, repetarea ei nu produce, de cele mai multe ori, niciun prejudiciu, însă decizia finală va fi luată de medicul dumneavoastră, care va evalua atent toate condițiile.
