Ce este miocardita (inflamația mușchiului cardiac)? Simptome, cauze și tratament

Ce este miocardita (inflamația mușchiului cardiac)? Care sunt simptomele?

Miocardita este o afecțiune gravă cauzată de inflamația mușchiului cardiac. Această stare poate duce la deteriorarea funcției inimii de a pompa sângele în corp și la pomparea unei cantități mai mici de sânge către organism. Pacienții pot prezenta dureri toracice, dificultăți de respirație, puls rapid sau aritmii. Diagnosticul este stabilit de obicei prin simptome clinice, electrocardiogramă (EKG), analize de sânge și, uneori, metode de imagistică cardiacă. Tratamentul poate include tratarea cauzei subiacente, repaus, medicamente și alte terapii pentru susținerea funcțiilor cardiace.

Ce este miocardita (inflamația mușchiului cardiac)?

Miocardita reprezintă inflamația mușchilor cardiaci ai persoanelor, iar printre cauzele acesteia se pot număra virusurile, bacteriile, paraziții sau reacțiile autoimune. Aceasta poate limita funcționarea mușchiului cardiac. Această afecțiune rară poate apărea rapid sau lent la oameni. Miocardita este diferită de alte tipuri de afecțiuni cardiace deoarece poate apărea în orice parte a inimii. Unele tipuri rare de miocardită sunt următoarele (1,2):

Limfocitară

Cu celule gigante

Fulminantă

Eozinofilică

Care sunt simptomele miocarditei?

În cazul miocarditei, persoanele pot să nu prezinte niciun simptom sau pot prezenta un număr variat de simptome de intensități diferite. Simptomele inflamației mușchiului cardiac pot include:

Durere toracică

Dificultăți de respirație

Oboseală

Febră

Palpitații cardiace

Durere abdominală

Amețeală

Ritm cardiac anormal

Leșin

Lipsa poftei de mâncare

Slăbiciune

Picioare sau labele picioarelor umflate

Incapacitatea de a face exerciții fizice

Cum apare miocardita?

Printre factorii comuni care cauzează miocardita se numără infecțiile virale. De asemenea, reacțiile autoimune, ca urmare a atacului sistemului imunitar asupra propriilor țesuturi, sau interacțiunile medicamentoase pot cauza această afecțiune. Unele dintre cauzele miocarditei pot include:

Infecții: Microorganisme precum virusurile, bacteriile, paraziții sau ciupercile pot declanșa miocardita. În special infecțiile virale sunt cea mai frecventă cauză a afecțiunii. Printre acestea se numără virusuri precum Coxsackie, Adenovirus și virusul Influenza.

Boli autoimune: În bolile autoimune, sistemul imunitar atacă propriile țesuturi. Această situație poate cauza inflamația mușchiului cardiac. Boli de origine autoimună, precum lupusul eritematos sistemic sau poliartrita reumatoidă, pot cauza miocardită.

Medicamente: Anumite medicamente, în special cele chimioterapice, antibioticele și antiinflamatoarele, pot crește riscul de miocardită.

Substanțe toxice: Substanțele toxice precum alcoolul, cocaina, metalele grele și anumite substanțe chimice pot afecta direct mușchiul cardiac și pot cauza inflamația acestuia.

Cine este expus riscului de miocardită?

Aceasta nu este o afecțiune ereditară. Totuși, genele pot influența modul în care corpul reacționează la inflamație. Miocardita este o afecțiune care poate afecta oameni de toate vârstele, însă este observată cel mai frecvent la adulții tineri și la copii. Probabilitatea de a contracta această afecțiune poate fi mai mare în următoarele situații:

Consumul de alcool

Dializă

Dispozitive cardiace implantate

Radiații

Tratamente pentru probleme cardiace

Prezența unei linii venoase centrale

Diabet

HIV/SIDA

Leziuni cutanate sau infecții

Cancer tratat cu anumite medicamente

Tulburări de alimentație

Boală renală în stadiu terminal

Traumatisme toracice

Care sunt posibilele complicații ale miocarditei?

Miocardita se vindecă de obicei fără complicații permanente. Totuși, în cazurile severe în care simptomele sunt grave, boala poate cauza o afecțiune permanentă a mușchiului cardiac. Unele dintre posibilele complicații ale miocarditei pot include:

Insuficiență cardiacă: Dacă miocardita nu este tratată sau dacă tratamentul este întârziat, inflamația poate deteriora mușchiul cardiac. Acest lucru poate duce la incapacitatea inimii de a pompa sângele eficient. În cazurile grave, pentru a susține inima, poate fi recomandată utilizarea unui dispozitiv de asistență ventriculară sau poate fi necesar un transplant cardiac.

Atac de cord sau accident vascular cerebral: Dacă mușchiul cardiac este deteriorat și nu poate pompa sânge, sângele care se acumulează în inimă se poate coagula. Dacă cheagurile blochează una dintre arterele coronare, persoana poate suferi un atac de cord subit. Dacă un cheag de sânge ajunge la o arteră care alimentează creierul, poate apărea un accident vascular cerebral.

Ritmuri cardiace rapide sau neregulate (aritmii): Deteriorarea mușchiului cardiac poate modifica modul în care bate inima. Unele aritmii cresc riscul de accident vascular cerebral.

Stop cardiac subit: Unele aritmii grave pot cauza oprirea bătăilor inimii (stop cardiac subit). Dacă nu se intervine de urgență, aceasta reprezintă un risc vital.

Cum se pune diagnosticul de miocardită?

Pentru diagnosticul inflamației mușchiului cardiac, medicul preia mai întâi istoricul pacientului. Ulterior, efectuează un examen fizic pentru a analiza starea simptomelor. Pe lângă examenul fizic, medicul poate solicita următoarele teste pentru a ajuta la diagnosticare. Unele teste utilizate în cazul inflamației mușchiului cardiac pot include:

Analize de sânge: Analizele de sânge sunt efectuate de obicei pentru a verifica semnele de atac de cord, inflamație și infecție. Indicatorii de inflamație (de exemplu, proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor), markerii de infecție (de exemplu, anticorpii virali sau bacterieni) și markerii care indică deteriorarea cardiacă (de exemplu, troponina și peptida natriuretică de tip B) pot oferi informații utile.

Electrocardiogramă (EKG): EKG-ul este un test aplicat pentru detectarea activității electrice a inimii. Această afecțiune poate cauza modificări evidente pe EKG, ceea ce poate ajuta la diagnosticare. Electrocardiograma (EKG) utilizează electrozi temporari plasați pe piept și pe membre pentru a monitoriza, urmări și documenta activitatea electrică a inimii (care controlează bătăile inimii) în scopuri de diagnostic.

Ecocardiografie (ECO): ECO este un test imagistic care examinează caracteristicile structurale și funcționale ale inimii. Miocardita poate cauza deteriorări funcționale ale mușchiului cardiac, iar ECO poate fi utilizat pentru a evalua aceste modificări. Ecocardiografia este un test cu ultrasunete care verifică structura și funcția inimii. ECO poate diagnostica o serie de afecțiuni, inclusiv cardiomiopatia și bolile valvulare.

Cateterism cardiac: Rareori, atunci când diagnosticul nu este clar sau când este necesar un tratament, se poate efectua un cateterism cardiac. În timpul cateterismului cardiac, medicul introduce un tub lung și subțire (cateter) într-un vas de sânge de la picior sau braț și îl deplasează către arterele coronare. Această procedură permite efectuarea unor măsurători directe asupra mușchiului cardiac prin introducerea unui tub subțire în interiorul vaselor și camerelor inimii.

RMN cardiac sau scanare CT: Tehnicile avansate de imagistică, precum rezonanța magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT), pot fi utilizate pentru a evidenția mai detaliat inflamația mușchiului cardiac și alte modificări structurale.

Cum se tratează miocardita?

Tratamentul miocarditei este planificat de medici specialiști în funcție de sursa și severitatea inflamației. În majoritatea cazurilor, afecțiunea se poate vindeca prin metode de tratament adecvate. Unele tratamente pentru mușchiul cardiac pot include:

Corticosteroizi: Corticosteroizii sunt medicamente care pot fi prescrise de medic pentru a reduce intensitatea răspunsului imunitar sau pentru a ajuta la scăderea nivelurilor de inflamație.

Tratamentul insuficienței cardiace: Afecțiunea poate apărea concomitent cu dezvoltarea insuficienței cardiace. Pentru a controla simptomele insuficienței cardiace, pot fi utilizate diuretice, inhibitori ACE, beta-blocante și alte medicamente cardiace.

Dispozitive de asistență ventriculară (VAD): Dacă afecțiunea este mai severă sau dacă este nevoie de susținere în procesul de vindecare a inimii, medicul poate utiliza tratamentul cu dispozitiv VAD pentru a ajuta la pomparea sângelui din camerele inferioare ale inimii către restul corpului.

Tratarea altor afecțiuni: Dacă inflamația mușchiului cardiac este cauzată de o afecțiune medicală precum o infecție sau o boală autoimună, medicul poate planifica și tratarea acestor cauze subiacente.

Pe parcursul tratamentului, medicul poate solicita pacientului aplicarea unor măsuri de îngrijire la domiciliu, cum ar fi repausul prelungit, limitarea aportului de lichide, alimentația echilibrată, evitarea obiceiurilor dăunătoare și reducerea cantității de sare. De asemenea, implicarea în activități fizice de intensitate ridicată poate fi riscantă în perioada de recuperare. Din acest motiv, poate fi necesară evitarea activităților fizice intense pe durata tratamentului și pentru perioada specificată de medic după tratament. Dacă inflamația mușchiului cardiac este severă, poate fi necesară implantarea unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator. Atunci când inima este grav deteriorată ca urmare a inflamației mușchiului cardiac, pacientului i se poate recomanda un transplant cardiac.

Întrebări frecvente

În cazurile ușoare, rezolvarea simptomelor și îmbunătățirea funcțiilor cardiace pot avea loc de obicei în câteva săptămâni. Totuși, în cazurile mai grave sau în prezența complicațiilor, procesul de tratament poate fi mai lung. Miocardita este o afecțiune care poate afecta oameni de toate vârstele, însă este observată cel mai frecvent la adulții tineri și la copii. Factori diverși precum infecțiile (cum ar fi cele virale), bolile autoimune, expunerea la toxine sau medicamentele pot contribui la dezvoltarea bolii. De asemenea, sportivii care fac exerciții intense și persoanele cu sistem imunitar slăbit pot fi, de asemenea, expuși riscului. Miocardita poate prezenta adesea anumite semne pe EKG. Totuși, modificările pe EKG pot să nu fie suficiente singure pentru un diagnostic cert. Miocardita poate apărea la momente diferite, în funcție de tipul cauzei subiacente. Nu există o durată fixă pentru apariția simptomelor. Important în această afecțiune este diagnosticul și tratamentul precoce. Când apar simptomele, este necesar un control medical cât mai curând posibil. Dacă afecțiunea nu este tratată, se pot dezvolta stări precum insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, deteriorarea valvelor cardiace și slăbirea mușchiului cardiac. De asemenea, în cazurile netratate, riscul de deteriorare cardiacă permanentă și riscul vital pot crește. Practicarea sportului de către pacienții diagnosticați cu miocardită poate fi riscantă, deoarece activitatea fizică excesivă poate pune un stres suplimentar asupra mușchiului cardiac și poate cauza tulburări de ritm cardiac. Medicii așteaptă de obicei dispariția completă a simptomelor și revenirea funcțiilor cardiace la normal.

Dacă aveți îngrijorări cu privire la sănătatea inimii dumneavoastră, nu ignorați simptomele miocarditei. Pentru cel mai precis diagnostic și tratament, puteți programa o consultație la specialiștii noștri în cardiologie de la Hisar Hospital Intercontinental. Evaluarea timpurie are o importanță majoră în prevenirea riscurilor posibile.