CHIRURGIE CEREBRALĂ ȘI NEUROLOGICĂ

Creierul și sistemul nervos sunt componentele principale ale rețelei complexe de comunicare din corpul uman. Creierul este un organ vital, cu funcții complexe, care își păstrează încă misterele. Sistemul nervos central reglează mișcările, percepe simțurile și controlează multe funcții prin comunicarea cu celelalte părți ale corpului. Domeniul chirurgiei cerebrale și neurologice este specializat în diagnosticarea, controlul și tratamentul problemelor care apar în acest sistem complex. Prin urmare, neurochirurgii joacă un rol critic în sănătatea umană.

Ce este Chirurgia Cerebrală și Neurologică?

Chirurgia cerebrală și neurologică este o disciplină medicală și o specialitate chirurgicală care asigură gestionarea chirurgicală și non-chirurgicală a tulburărilor sistemului nervos central, periferic și autonom. Neurochirurgii pot oferi îngrijire în unități de terapie intensivă, prevenire, diagnosticare, evaluare, tratament și reabilitare. Neurochirurgii pot fi împărțiți în sub-specialități, cum ar fi neuro-oncologie sau chirurgie spinală. De asemenea, neurochirurgii colaborează cu multe specialități, inclusiv neurologi, psihiatrie, nuro-radiologie și științe fundamentale.

Ce boli tratează Chirurgia Cerebrală și Neurologică?

Neurochirurgii joacă un rol în prevenirea, diagnosticarea și tratamentul tulburărilor cerebrale, ale coloanei vertebrale și ale nervilor. De asemenea, ei tratează și gestionează condițiile care afectează vasele de sânge care duc la creier și care influențează fluxul sanguin. De asemenea, ei pot prelua reabilitarea postoperatorie. Boli care pot fi menționate în contextul chirurgiei cerebrale și neurologice includ:

• Boala Parkinson: Boala Parkinson este o afecțiune cerebrală care provoacă mișcări involuntare și necontrolate, cum ar fi tremurat, rigiditate, dificultăți de echilibru și coordonare. Simptomele încep de obicei lent și se agravează în timp. Pe măsură ce boala progresează, persoanele afectate pot experimenta dificultăți de mers și vorbire, probleme de memorie, depresie, tulburări de somn și schimbări mentale și comportamentale. Se știe că afectează mai mult bărbații decât femeile și de obicei apare prima dată după vârsta de 60 de ani.
• Scleroză multiplă: Scleroza multiplă (SM) este cea mai frecventă boală neurologică care poate duce la dizabilitate. Este caracterizată prin atacul greșit al celulelor sistemului imunitar asupra tecii protectoare a sistemului nervos central, numită mielină. Simptomele apar de obicei între 20 și 40 de ani. Pot apărea simptome precum tulburări de echilibru, amețeli intermitente sau frecvente, probleme de control al vezicii urinare, slăbiciune musculară în brațe și picioare, spasme musculare și tulburări de vedere.
• Epilepsie: Epilepsia este o boală cerebrală cronică, neinfecțioasă care afectează aproximativ 50 de milioane de oameni la nivel mondial. Epilepsia poate apărea din cauza tumorilor cerebrale, traumelor craniene, traumelor suferite la naștere și a condițiilor genetice. Simptomele pot include pierderea conștiinței, dificultăți de mișcare, pierderi de simțuri, tulburări de dispoziție și alte funcții cognitive.
• Tumori cerebrale: Tumorile cerebrale pot apărea din creșterea celulelor din creier sau din țesuturile din apropierea creierului. Tumorile care se dezvoltă în țesuturile din apropierea creierului pot fi clasificate ca tumori ale nervilor, glandei pineale, suprafeței cerebrale și glandei hipofizare. Simptomele variază în funcție de locația și dimensiunea tumorii cerebrale. Totuși, simptomele generale includ dureri de cap frecvente și severe, greață, vedere încețoșată sau dublă, probleme de memorie, auz, echilibru și vorbire, confuzie și senzație de oboseală.
• Spina Bifida: Aceasta este o afecțiune care apare atunci când coloana vertebrală și măduva spinării nu se dezvoltă corect. Este cunoscută ca un alt tip de defect al tubului neural. În mod normal, tubul neural se formează în primele etape ale sarcinii și se închide în a 28-a zi după naștere. Cu toate acestea, la bebelușii cu spina bifida, o parte din tubul neural nu se închide complet. Aceasta afectează măduva spinării și oasele coloanei vertebrale. Poate cauza dizabilități severe, iar simptomele variază în funcție de afectarea măduvei spinării și a nervilor.
• Sindromul tunelului carpian: Este cunoscut și sub numele de compresie a nervului median. Aceasta este o afecțiune care provoacă amorțeală, furnicături sau slăbiciune în mână. Simptomele provin din presiunea exercitată asupra nervului median care se extinde de-a lungul brațului și continuă prin tunelul carpian de la încheietura mâinii la mână. Nervul median controlează mișcarea degetului mare, arătător, mijlociu și inelar. Simptomele pot include durere, amorțeală, arsură și furnicături în degete.
• Hidrocefalie: Aceasta este o afecțiune în care se acumulează lichid în cavitățile numite ventricule adânci ale creierului. Acumularea excesivă de lichid crește volumul ventriculelor și exercită presiune asupra creierului. Hidrocefalia poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la sugari și la adulții cu vârsta de 60 de ani sau mai mult. Prin intervenții chirurgicale, nivelurile sănătoase de lichid cefalorahidian pot fi restabilite. Simptomele includ o cap mai mare decât normal, umflături sau țesuturi moi tensionate în partea superioară a capului, greață, convulsii, probleme legate de tonus și forță musculară, ochii fixați în jos.
• Scolioză: Aceasta este o afecțiune în care coloana vertebrală se curbează lateral. Simptomele pot include dureri lombare, rigiditate în spate, dureri și amorțeală în picioare din cauza compresiei nervilor, oboseală din cauza tensiunii musculare, dificultăți de respirație din cauza curburii coloanei vertebrale superioare.
• Hemoragie cerebrală: Hemoragia cerebrală apare din cauza ruperii unei artere din creier și a dezvoltării hemoragiilor locale în țesuturile înconjurătoare. Această hemoragie distruge celulele cerebrale. 13% din accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de hemoragii cerebrale. Simptomele hemoragiei cerebrale includ slăbiciune în brațe și picioare, dureri de cap severe care apar brusc, convulsii, dificultăți de înghițire, citire și scriere. Alte simptome pot include o senzație anormală de gust, pierderi de conștiință și coordonare, tremurul mâinilor și pierderea abilităților motorii.
• Meningită: Aceasta este o inflamație a membranelor cerebrale, iar infecția poate apărea și în lichidul care înconjoară măduva spinării. Infecțiile pot fi cauzate de agenți virali, bacterieni, parazitari și fungici. Simptomele pot include febră mare bruscă, erupții cutanate, rigiditate a gâtului, sensibilitate la lumină, scăderea apetitului și a senzației de sete.
• Boli vasculare cerebrale: Boli vasculare cerebrale pot apărea în multe vase de sânge, inclusiv artere, carotidă și vase vertebrale. Unele dintre aceste boli includ malformații venoase, stenoză carotidă, anevrisme cerebrale, atacuri ischemice temporare, accidente vasculare cerebrale și hemoragii cerebrale.
• Paralizii ale nervilor cranieni: Nervii cranieni sunt nervi care ies direct din creier, cap, față și o parte a corpului. Există 12 perechi de nervi cranieni, iar unii dintre ei sunt asociați cu simțuri speciale, cum ar fi vederea, mirosul, auzul și gustul, în timp ce alții controlează mușchii și glandele. Paraliziile nervilor cranieni pot cauza slăbiciune parțială în zonele în care nervii cranieni își exercită funcția. Paraliziile nervilor cranieni pot limita mișcările ochilor, provocând strabism și vedere dublă.

Care sunt simptomele bolilor de chirurgie cerebrală și neurologică?

Există multe boli care afectează chirurgia cerebrală și neurologică. Deși simptomele variază în funcție de tipul bolii, locul de apariție și severitate, simptomele generale pot include:

• Febră,
• Dureri de cap severe și anormale,
• Amețeli,
• Greață și vărsături,
• Convulsii,
• Pierdere a conștiinței,
• Probleme de echilibru, coordonare, concentrare, memorie și mișcare,
• Schimbări în personalitate, comportament și stare mentală,
• Probleme de vorbire, înghițire și vedere.

Cum se stabilește diagnosticul bolilor de chirurgie cerebrală și neurologică?

În prima etapă a diagnosticării bolilor cerebrale și neurologice, se ia istoricul pacientului și se efectuează un examen fizic. În timpul examenului fizic, se evaluează semnele neurologice. Funcțiile motorii, senzoriale, reflexele și funcțiile cognitive sunt evaluate. Pe baza acestor evaluări, pacientul poate fi îndrumat spre alte teste necesare. Procedurile care pot fi utilizate în scop diagnostic includ:

• Biose: Exemple mici de țesuturi necesare pentru analiza de laborator sunt prelevate de către specialiști în sănătate. Aceste exemple de țesuturi pot ajuta la determinarea dacă tumora cerebrală este canceroasă sau nu.
• Electroencefalografie (EEG): Testează activitatea electrică naturală și funcția creierului.
• Teste de potențiale evocate: Permite diagnosticarea afecțiunilor neurologice. Este o procedură non-invazivă care înregistrează activitatea electrică a creierului ca răspuns la anumite stimuli. Este utilizată cel mai frecvent în diagnosticul sclerozei multiple.
• Teste de imagistică: Tomografiile computerizate (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografiile cu emisie de pozitroni (PET) oferă imagini detaliate ale creierului. Astfel, se pot detecta activitatea creierului, bolile sau zonele afectate.
• Teste de laborator: Pot fi solicitate teste de sânge, urină, fecale sau lichid cefalorahidian. De asemenea, unele teste genetice pot fi utile în etapa de diagnosticare.
• Teste de funcție mentală: Permite evaluarea memoriei, gândirii și abilităților de rezolvare a problemelor.
• Examinare neurologică: Se evaluează modificările în echilibru, coordonare, auz, mișcarea ochilor, vorbire și reflexe.

Care sunt metodele de tratament pentru bolile de chirurgie cerebrală și neurologică?

Bolile de chirurgie cerebrală și neurologică pot fi tratate printr-o varietate de proceduri. Cele mai frecvent utilizate metode de tratament includ:

• Biose: După detectarea anomaliilor potențiale, se face o incizie în craniu pentru a extrage celulele sau țesutul cerebral.
• Craniotomie: Este o procedură în care se îndepărtează o parte din craniu pentru a scoate tumora cerebrală, țesutul anormal, sângele sau cheagurile. După finalizarea operației, partea craniului este plasată la loc.
• Kraniectomie: Similar cu craniotomia, în această procedură, chirurgul îndepărtează o parte din craniu pentru a accesa creierul, dar nu o pune înapoi în aceeași operație din cauza temerii de presiune în creier. Partea craniului este înlocuită în timpul unei a doua operații numite cranioplastie.
• Stimulare profundă a creierului: Dispozitivele medicale sunt implantate pentru a oferi stimulare electrică anumitor zone ale creierului. Este utilizată frecvent în tulburările de mișcare, cum ar fi boala Parkinson.
• Neuroendoscopie: Este o tehnică minim invazivă. Un tub subțire numit endoscop este introdus în țesutul cerebral prin gură, nas sau mici incizii în craniu. La capătul endoscopului se află o lumină și o cameră, iar cu instrumentele din interior se efectuează operația. Poate fi utilizată pentru a îndepărta tumorile și leziunile din apropierea glandei hipofizare, situate imediat în spatele punții nazale.
• Chirurgia stereotactică cu radiații: Este o opțiune de tratament non-invazivă pentru tumorile spinării. Tumora este țintită cu raze de radiație înguste, foarte precise. Astfel, se poate asigura controlul durerii și al tumorii.
• Chirurgie endovasculară: Aceasta este o procedură în care se face o mică incizie în zona inghinală pentru a introduce un tub subțire și flexibil într-un vas de sânge. Cateterul este trecut către creier fără a tăia craniul. Acolo, cheagurile de sânge pot fi curățate sau anevrismele pot fi reparate.
• Ablatia cu laser: Aceasta este o procedură care utilizează o sondă laser trecută printr-o mică deschidere din craniu, permițând chirurgului să îndepărteze tumora și țesutul epileptic.

Întrebări frecvente

Sănătatea creierului și a sistemului nervos este extrem de importantă, iar diagnosticarea timpurie a oricărei probleme este esențială. Dacă experimentați simptome specifice bolilor cerebrale și neurologice, se recomandă să consultați un medic. Simptomele pot apărea brusc și se pot agrava rapid, așa că este important să obțineți asistență specializată fără întârziere. Diagnosticarea și tratamentul precoce al bolilor cerebrale și neurologice pot îmbunătăți calitatea vieții.