Ce este boala arterială periferică? Simptome, cauze și tratament

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică este o afecțiune care apare cel mai des la nivelul picioarelor, caracterizată prin acumularea de colesterol și plăci de grăsimi (ateroscleroză) pe pereții vaselor de sânge, ceea ce reduce fluxul sangvin. Pe măsură ce aceste plăci avansează, sângele oxigenat nu poate ajunge în cantitate suficientă în zona afectată. Printre cauzele bolii arteriale periferice se numără fumatul și hipertensiunea arterială. De asemenea, prezența acestei boli indică faptul că blocaje similare se pot dezvolta și la nivelul vaselor de sânge de la nivelul inimii sau al creierului, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Prin urmare, pe lângă scăderea calității vieții, boala arterială periferică reprezintă și un avertisment pentru complicații cardiovasculare grave.

Ce este boala arterială periferică?

Boala arterială periferică este o tulburare circulatorie gravă care apare odată cu îngustarea sau blocarea completă în timp a arterelor care transportă sânge către extremitățile corpului. Această afecțiune, care progresează adesea fără a fi observată, se dezvoltă pe măsură ce plăcile de grăsimi și colesterol (plăci aterosclerotice) acumulate în interiorul vaselor de sânge îngroașă și îngustează pereții arteriali. Pe măsură ce aceste plăci se înmulțesc, fluxul sangvin este restricționat, iar țesuturile nu mai pot fi hrănite corespunzător cu oxigen.

Din acest motiv, bolile arteriale periferice nu sunt doar o simplă problemă circulatorie, ci devin o problemă de sănătate vasculară care poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții în perioada următoare. Acumularea de plăci îngustează sau blochează complet vasul de sânge în timp. În cele din urmă, sângele nu poate fi transportat în cantitate suficientă către mușchi și țesuturi. În caz de progresie a insuficienței circulatorii, boala arterială periferică poate provoca durere în timpul mersului, durere în repaus și tulburări de vindecare a rănilor.

Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?

În boala arterială periferică, crampele sau durerile de la nivelul gambei, coapsei sau feselor, apărute în special după probleme cardiace sau efort, dispar la scurt timp după oprire. Motivul care stă la baza acestui simptom este imposibilitatea sângelui necesar mușchilor de a ajunge în cantitate suficientă. În timp ce aproximativ un sfert dintre pacienți resimt această acuză tipică, ceilalți pot avea simptome mai ușoare sau pot fi complet asimptomatici. Anevrismul periferic poate avansa adesea fără a prezenta simptome și prezintă riscul de ruptură. În afară de acestea, simptomele sunt următoarele:

Reducerea creșterii părului și a unghiilor la nivelul piciorului sau al labei piciorului afectate,

Faptul că partea afectată este mai rece în comparație cu celălalt picior,

Paloare la nivelul culorii pielii,

Învinețire sau modificare a culorii în nuanțe albăstrui.

În cazurile avansate, apare durerea de repaus, care se manifestă în timp ce pacientul se odihnește. În această situație, durerea este resimțită chiar și la nivelul labei piciorului și persistă o perioadă lungă de timp. Pe măsură ce boala vasculară avansează, rănile de la nivelul piciorului sau al labei piciorului se vindecă lent sau pot să nu se vindece deloc și chiar se pot infecta. Aceste răni apar de obicei la nivelul degetelor, al călcâiului sau al piciorului și, dacă nu sunt tratate, pot duce până la pierderea de țesut.

Cum se diagnostichează boala arterială periferică?

Pentru diagnostic, medicul efectuează o anamneză detaliată și un examen fizic, după care apelează la anumite teste. În primul rând, medicul întreabă dacă pacientul prezintă dureri la nivelul picioarelor în timpul mersului, probleme la nivelul unghiilor și al pielii, precum și istoricul familial. În timpul examinării periferice, se evaluează pulsul și se verifică fluxul sangvin. Examinarea arterială periferică cuprinde evaluarea fizică și metodele de imagistică. Se pot detecta pulsații slăbite în artere sau un suflu legat de fluxul sangvin cu ajutorul stetoscopului. De asemenea, se caută semne precum răni pe pielea piciorului, paloare sau infecție. Angiografia periferică este o metodă utilizată pentru a vizualiza blocajele din vasele de sânge.

Prin testul ABI, se compară tensiunile arteriale de la nivelul gleznei și al brațului. Dacă este necesar, se pot aplica și alte teste neinvazive, cum ar fi ABI cu efort, testul de mers pe jos timp de 6 minute sau ecografia Doppler. Testul Doppler periferic se efectuează pentru a evalua fluxul sangvin care trece prin vasul de sânge. Printre investigațiile avansate se numără și angiografia. Prin injectarea unei substanțe de contrast în vasul de sânge, se determină localizarea exactă și gradul de stenoză prin angiografie cu raze X, CT sau RM. Aceste metode sunt utilizate pentru a clarifica în ce zonă a piciorului și în ce măsură există o îngustare.

Cum se tratează boala arterială periferică?

Tratamentul bolii arteriale periferice poate fi susținut prin modificări ale stilului de viață și medicamente. Pentru a atinge aceste obiective, se recomandă în primul rând modificări ale stilului de viață. Fumatul atât accelerează formarea plăcilor, cât și duce la agravarea îngustărilor existente. Atunci când diabetul și boala arterială periferică apar împreună, procesul de vindecare poate încetini. Scăderea în greutate la pacienții supraponderali îmbunătățirea sănătății vasculare, ajutând la controlul tensiunii arteriale și al glicemiei. Exercițiile fizice, cum ar fi mersul pe jos regulat în fiecare zi, întăresc circulația la nivelul picioarelor.

Un alt pilon important al tratamentului este utilizarea medicamentelor. Statinele care scad colesterolul încetinesc progresia plăcilor și previn agravarea aterosclerozei. În special dacă durerea de la nivelul picioarelor este intensă, pot fi prescrise medicamente precum cilostazolul, care pot ajuta la îmbunătățirea circulației.

Cum se efectuează intervenția chirurgicală pentru boala arterială periferică?

Operația arterială periferică se efectuează pentru deschiderea sau efectuarea unui bypass la nivelul vasului blocat. Cu ajutorul angioplastiei, balonul de la vârful cateterului este umflat și deschide porțiunea îngustată a vasului de sânge. Apoi, dacă este necesar, se plasează în interior un stent metalic (suport intraarterial). Angioplastia este o metodă mai puțin invazivă în comparație cu chirurgia deschisă; se realizează de obicei sub anestezie locală, prin incizii mici, iar durata spitalizării pacientului este scurtă. După procedură, pacientul se poate mișca rapid, însă în unele cazuri (în special în cazul blocajelor pe segmente lungi), permeabilitatea completă poate să nu fie obținută cu ajutorul balonului și se poate dezvolta o reîngustare (restenoză). Deoarece angioplastia poate fi efectuată fără a necesita anestezie generală, riscul este mai mic, însă nu este întotdeauna posibilă.

Pe de altă parte, operația de bypass este procesul de creare a unei noi căi pentru a ocoli blocajul. Chirurgical, se construiește un pod (grefă) care trece deasupra arterei blocate, utilizând o venă recoltată din propriul picior al pacientului (venă safenă) sau o grefă artificială (vas sintetic). De exemplu, pentru un blocaj la nivelul arterei femurale mari de sub coapsă, se poate plasa o nouă conexiune vasculară între arterele coapsei și ale gambei inferioare. Chirurgia deschisă necesită incizii mai mari pe piele, iar perioada de recuperare este lungă. Deoarece bypass-ul poate restabili eficient fluxul sangvin pe termen lung, este metoda preferată în stenozele și ocluziile avansate. Deoarece există posibilitatea reapariției ocluziei grefei la pacient după operație, urmărirea regulată (cum ar fi ecografia Doppler) este importantă. Rata de succes este ridicată în cazul selecției adecvate a pacienților; în funcție de localizarea vasului blocat, se pot aplica diferite tehnici de bypass, cum ar fi femoro-popliteal (coapsă-gamba inferioară) sau aorto-bifemural.

În timp ce pentru ocluziile foarte lungi și complexe se recomandă bypass-ul chirurgical, pentru stenozele pe segmente scurte poate fi suficientă angioplastia. În ambele metode, scopul este de a restabili fluxul sangvin către zona afectată, de a ameliora durerile și de a sprijini vindecarea rănilor.

Întrebări frecvente

Această boală este urmărită de obicei de specialiști în chirurgie cardiovasculară și cardiologie (boli interne). Chirurgia vasculară este domeniul de specialitate aferent pentru problemele vaselor de sânge de la picioare și laba piciorului, în timp ce departamentul de cardiologie este domeniul aferent pentru evaluarea riscurilor bolilor cardiace. Medicii de familie sau specialiștii în medicină internă pot, de asemenea, să îndrume pacientul pentru prima consultație. Printre factorii de risc ai bolii arteriale periferice se numără vârsta, nivelul crescut al colesterolului și obezitatea. Cel mai important factor de risc este fumatul. Diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, greutatea excesivă și stilul de viață sedentar se numără, de asemenea, printre principalii factori care afectează negativ sănătatea vasculară.

Prezența unor membri ai familiei cu boli vasculare, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral la o vârstă tânără, creează, de asemenea, o bază genetică care crește riscul personal. În special la pacienții cu diabet, pe măsură ce procesul de leziune a pereților vasculari accelerează, boala arterială periferică evoluează mai frecvent și mai sever la acest grup de persoane. La persoanele care prezintă acești factori, formarea plăcilor pe pereții arterelor are loc mai rapid. Dacă există o îngustare sau un blocaj în arterele de la nivelul labei piciorului, apar dureri de tip arsură sau crampă la nivelul piciorului, în special în timpul mersului. Senzații de arsură sau pulsații pot apărea la nivelul picioarelor în timpul nopții sau în repaus. Pielea tălpii piciorului devine rece, lucioasă sau palidă, iar creșterea unghiilor încetinește. Pot exista leziuni frecvente la nivelul piciorului, infecții cutanate sau ulcere care nu se vindecă. Aceste constatări sunt semne că fluxul sangvin de la nivelul piciorului este insuficient. În general, în bolile arteriale, sângele care merge către zona afectată scade. La picioare, acest lucru se manifestă sub formă de durere care crește la mers și crampe musculare care trec în repaus. La nivelul piciorului afectat pot apărea slăbiciune, amorțeală și o senzație de pierdere a căldurii. Strălucirea pielii, răceala, căderea părului și rănile sau ulcerele care se vindecă lent sunt alte simptome ale bolii vasculare. În cazul unor îngustări vasculare similare la nivelul mâinilor și brațelor, pot fi observate modificări de culoare și răceală la nivelul degetelor. Vasele blocate de la picior se manifestă cel mai frecvent sub formă de crampe sau durere în timpul mersului la nivelul mușchiului gambei sau al coapsei. Această durere dispare atunci când faceți o pauză (claudicație intermitentă). Lactatul și boala arterială periferică sunt două opțiuni importante evaluate împreună în funcție de tulburarea circulatorie. În arterele periferice, atunci când mușchii picioarelor nu primesc suficient oxigen, producția de energie are loc pe cale anaerobă, iar în acest proces lactatul crește. Această situație poate fi motivul apariției unor simptome precum durerea în mușchi.

În cazurile avansate, durerile la picioare pot apărea chiar și în repaus. De asemenea, la nivelul piciorului afectat se pot observa răceală, amorțeală, piele lucioasă, subțierea unghiilor sau scăderea pilozității. Răni care nu se vindecă sau ulcere cutanate pot apărea, de asemenea, într-un stadiu avansat. Pulsul slăbește sau dispare la piciorul cu ocluzie vasculară. În general, durerile la picioare, modificările cutanate și problemele legate de răni sunt semne ale îngustării vaselor de sânge de la picioare.

Ați observat dureri la picioare, răceală, modificări de culoare sau răni care nu se vindecă?

Atunci când boala arterială periferică este recunoscută în stadiu incipien, succesul tratamentului crește. Puteți programa o consultație la specialiștii noștri în Chirurgie Cardiovasculară de la Hisar Hospital pentru a afla opțiunile de diagnostic și tratament personalizate.