Artera principală care iese din inimă se numește aortă. Aorta, cea mai mare arteră, poate suferi uneori diverse leziuni. În astfel de cazuri poate fi necesară intervenția chirurgicală pe aortă. Intervențiile chirurgicale pe aortă se efectuau anterior doar prin chirurgie deschisă, iar odată cu dezvoltarea tehnologiei au început să fie utilizate și metode închise, numite EVAR și TEVAR. Pentru un răspuns mai cuprinzător la întrebările despre ce sunt EVAR și TEVAR și cum se efectuează, puteți citi în continuare acest articol.
Ce este EVAR?
EVAR este abrevierea termenului din engleză „Endovascular Aortic Repair” (Reparație endovasculară a aortei). Este o procedură medicală utilizată, în general, în tratamentul anevrismelor de aortă abdominală. Un anevrism de aortă abdominală este dilatarea arterei principale din regiunea abdominală. EVAR este o tehnică minim invazivă care nu necesită intervenție chirurgicală deschisă. Procedura EVAR se realizează prin utilizarea unui cateter mic introdus printr-un punct de acces arterial. Acest cateter oferă pacientului un proces de vindecare mai puțin invaziv și mai rapid. Cateterul este înaintat prin vas până în zona anevrismului și se plasează un grefon stent (de obicei sub forma unei rețele metalice). Grefonul stent consolidează zona anevrismului, încercând să prevină creșterea sau ruperea acestuia.
Ce este TEVAR?
TEVAR, cunoscut și ca Grefon Stent Aortic Transcateter, este o procedură endovasculară. Termenul „TEVAR” înseamnă, în limba turcă, „reparație endovasculară aortică transcateter cu grefon stent aortic”. Această procedură este o metodă chirurgicală utilizată în tratamentul bolilor aortei, precum anevrismele de aortă și disecțiile de aortă.
TEVAR se aplică printr-o abordare minim invazivă, fără a fi necesară o intervenție chirurgicală deschisă. În cursul procedurii, se utilizează un grefon stent introdus în aortă prin cateter, printr-un punct de acces arterial. Grefonul stent este plasat în zona anevrismului sau a rupturii, asigurând tratamentul anevrismului sau al disecției. TEVAR este utilizată în special pentru tratamentul anomaliilor din diferite zone ale aortei cauzate de anevrism sau disecție. De asemenea, poate fi eficientă și în unele situații de stenoză, precum coarctația de aortă.
TEVAR este o dezvoltare importantă în domeniul medicinei moderne și este considerată o opțiune eficientă în tratamentul bolilor aortei. Totuși, ca orice intervenție medicală, procedura TEVAR implică riscuri, iar pentru stabilirea planului de tratament cel mai potrivit pentru fiecare pacient trebuie consultați medicul.
Cum se stabilește diagnosticul?
Pentru stabilirea diagnosticului de EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) pot fi utilizate mai multe metode de diagnostic. Acestea includ:
Examen fizic: Se efectuează un examen fizic luând în considerare simptomele și istoricul medical al pacientului. Acesta poate ajuta la identificarea semnelor anevrismului sau ale disecției de aortă, a unei aorte dilatate sau a altor complicații.
Teste imagistice:
Tomografie computerizată (CT): Scanarea CT este utilizată pentru obținerea imaginilor detaliate ale aortei. Ajută la determinarea dimensiunii, poziției și formei anevrismului sau disecției.
Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN): RMN oferă imagini detaliate ale aortei și ajută la evaluarea anevrismului sau disecției, precum și a țesuturilor din jur.
Angiografie: Angiografia permite obținerea radiografiilor aortei prin injectarea unui agent de contrast cu ajutorul unui cateter.
Ecocardiografie: Ecocardiografia permite obținerea imaginilor inimii și ale aortei cu ajutorul undelor sonore. Această metodă poate ajuta la diagnosticarea disecției de aortă sau a anevrismului.
Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi utilizate pentru detectarea leziunilor provocate de afecțiuni precum anevrismul. De exemplu, testul D-dimer poate măsura markerii sângerării și ai coagulării.
Diagnosticul EVAR și TEVAR necesită, de regulă, utilizarea unei combinații a acestor metode de diagnostic. Procesul de diagnostic este condus de un cardiolog sau un chirurg vascular și se realizează luând în considerare simptomele pacientului, factorii de risc și constatările imagistice. În funcție de rezultatul diagnosticului se stabilește opțiunea de tratament adecvată, iar pacientului i se oferă cea mai bună îngrijire.
Cum se efectuează intervenția?
Chirurgia EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) este o metodă minim invazivă și include, în general, următorii pași:
Anestezie: Pacientului i se administrează anestezie generală sau locală. Medicul anestezist stabilește tipul de anestezie cel mai potrivit în funcție de starea pacientului și de starea sa generală de sănătate.
Pregătirea punctelor de acces: Vasele din zona inghinală a pacientului sunt pregătite în condiții sterile, pentru ca echipa chirurgicală să poată avea acces. Prin aceste puncte se realizează introducerea cateterelor și a instrumentelor chirurgicale.
Plasarea grefonului stent prin cateter: Chirurgul introduce un cateter subțire în aortă printr-un punct de acces arterial. Acest cateter se utilizează împreună cu un tub ghid. Grefonul stent este adus, prin intermediul tubului ghid, în zona afectată sau dilatată a aortei.
Plasarea și extinderea grefonului stent: Grefonul stent este extins în sus, spre zona afectată. Aceasta permite corectarea anevrismului sau a disecției. Grefonul este fixat de peretele aortei și contribuie la reglarea fluxului sanguin.
Control și finalizare: Pentru a verifica dacă grefonul stent a fost plasat corect și dacă fluxul sanguin este normal, se utilizează metode imagistice. Chirurgul confirmă că grefonul este stabil și că anevrismul sau disecția a fost tratat. Ulterior, cateterele sunt scoase și punctele de acces sunt închise.
Chirurgia EVAR și TEVAR se finalizează, de regulă, într-un timp scurt și oferă o abordare mai puțin invazivă comparativ cu chirurgia deschisă. Acestea pot accelera procesul de recuperare postoperatorie și pot reduce riscul de complicații. Metoda EVAR sau TEVAR este preferată în funcție de caracteristicile pacientului stabilite de chirurg, de localizarea anevrismului sau a disecției și de starea generală de sănătate a pacientului.
Întrebări frecvente?
Puteți găsi mai jos răspunsurile la întrebările frecvente despre EVAR și TEVAR. EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) sunt două metode diferite utilizate în tratamentul bolilor aortei. Diferența principală dintre ele este zona tratată. EVAR se utilizează în tratamentul anevrismelor de aortă abdominală, în timp ce TEVAR se utilizează în tratamentul anevrismelor de aortă toracică și al disecțiilor de aortă. Astfel, EVAR se concentrează pe regiunea abdominală, iar TEVAR pe regiunea toracică. Aceste metode se realizează prin tehnici chirurgicale minim invazive și au avantajul de a fi mai puțin invazive comparativ cu chirurgia deschisă. Ambele metode sunt opțiuni eficiente și sigure în tratamentul bolilor aortei. Metodele EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) au o rată de succes ridicată. Totuși, rata de succes poate varia în funcție de starea pacientului, de gravitatea bolii și de alți factori. Metodele EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) au numeroase avantaje:
Mai puțin invazive: Procedurile EVAR și TEVAR implică incizii mai mici comparativ cu chirurgia deschisă și se realizează prin cateterele introduse. Acestea reduc durerea postoperatorie, riscul de infecție și durata vindecării pacienților.
Durată mai scurtă a intervenției: Metodele EVAR și TEVAR au, de regulă, o durată mai scurtă a intervenției. Se realizează mai rapid comparativ cu chirurgia deschisă, ceea ce reduce timpul petrecut de pacienți pe masa de operație.
Pierdere mai mică de sânge: Abordarea minim invazivă reduce pierderea de sânge. Aceasta scade necesitatea transfuziilor și contribuie la o vindecare mai rapidă a pacienților în perioada postoperatorie.
Proces de vindecare rapid: În cazul metodelor EVAR și TEVAR, durata de spitalizare postoperatorie a pacienților poate fi mai scurtă, iar perioada de revenire la activitățile normale se reduce.
Risc mai mic de complicații: Fiind mai puțin invazive decât chirurgia deschisă, EVAR și TEVAR prezintă un risc mai mic de complicații. Probabilitatea apariției riscurilor legate de infecție sau de anestezie este mai scăzută.
Metodele EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) sunt utilizate, de regulă, mai frecvent la adulții în vârstă. Totuși, intervalul de vârstă de utilizare poate varia în funcție de starea pacientului și de boala aortei.
Anevrismele de aortă apar, de regulă, mai frecvent la vârste înaintate. De aceea, metodele EVAR și TEVAR sunt utilizate, în general, la adulții cu vârsta de 60 de ani sau peste. Totuși, în unele cazuri, aceste metode pot fi aplicate și la pacienți mai tineri. Procedura EVAR poate dura aproximativ 1 până la 3 ore. Durata poate varia însă în funcție de starea pacientului și de necesitățile de tratament. Riscurile potențiale asociate metodelor EVAR (Grefon Stent Aortic Endovascular) și TEVAR (Grefon Stent Aortic Transcateter) sunt următoarele:
Sângerare: În timpul sau după intervenție pot apărea sângerări. În acest caz pot fi necesare transfuzie de sânge sau o intervenție suplimentară.
Infecție: Poate apărea infecție în zona intervenției chirurgicale. Pot fi necesare tratament antibiotic sau drenaj chirurgical.
Complicații ale stentului: Pot apărea complicații precum scurgeri, obstrucții, deplasări sau dilatări ale stenturilor. În acest caz poate fi necesară o intervenție chirurgicală de revizie.
Leziuni vasculare: Pot apărea leziuni ale vaselor în timpul plasării stentului sau în vasele traversate de cateter. În acest caz pot apărea probleme ale fluxului sanguin.
Endoleak: Poate exista o scurgere în jurul grefonului stent; în acest caz, anevrismul se poate dilata din nou și poate necesita corectare.
Leziuni ale organelor: În timpul plasării stentului pot fi afectate organele din apropiere. În acest caz pot apărea deficiențe ale funcțiilor organului respectiv.
Complicații ale anesteziei: Pot apărea complicații legate de anestezie, efecte secundare sau reacții ale anesteziei.
Aceste riscuri pot diferi de la un pacient la altul și trebuie luate în considerare în timpul evaluării preoperatorii. Prin intermediul medicilor specialiști și al echipamentelor de ultimă generație din cadrul Hisar Hospital Intercontinental, tratamentul pacienților poate fi realizat în siguranță. Dacă și dumneavoastră aveți probleme ale aortei, vă puteți adresa Hisar Hospital pentru diagnostic și tratament precoce.
