Atenție la amețelile bruște care apar pe parcursul zilei!

„Totul se învârte”, „Pământul îmi alunecă de sub picioare”, „Mă înclin spre o parte”, „Mi se golește capul”, „Mi se întunecă ochii” – dacă aveți astfel de plângeri, aceste simptome pot fi semnele unei boli vertij. Înainte de toate, vertijul, care se manifestă prin oboseală, slăbiciune și leșin, poate, dacă nu este tratat, să afecteze în mare măsură calitatea vieții. Prof. Dr. Tayfun Apuhan, specialist în boli ale urechii, nasului și gâtului la Hisar Hospital Intercontinental, a oferit informații despre simptomele, diagnosticul și tratamentul vertijului.

Vertijul poate avea cauze auriculare sau neurologice

Vertijul este, de regulă, senzația falsă de deplasare, care apare la persoană sub formă de amețeală. Este un fel de iluzie de mișcare, care apare atunci când persoana simte că obiectele din jur se rotesc, deși acestea nu se mișcă în realitate, sau că ea însăși se învârte în jurul obiectelor atunci când își închide ochii. De cele mai multe ori, este o afecțiune cauzată de bolile urechii interne, adică de deplasarea cristalelor din urechea internă. Deși cauza a 70% din toate vertijurile reale este urechea, și amețelile de origine neurologică pot provoca vertij.

Cel mai important simptom este amețeala severă care persistă zile întregi!

Diagnosticul de vertij se stabilește, de regulă, prin examinare clinică. În funcție de starea pacientului, investigațiile solicitate, împreună cu modul în care au debutat plângerile, cât timp au durat, simptomele asociate și existența unei boli cronice sau istoricul de utilizare a medicamentelor, ajută în mare măsură la stabilirea diagnosticului.

Atunci când se detaliază durata amețelii: amețeala care trece în câteva secunde sau minute apare frecvent în vertijul pozițional (paroxistic benign pozițional). Pentru tabloul mai zgomotos, în care amețeala persistă zile întregi și este însoțită de greață și vărsături, se gândește la inflamația nervului vestibular. În crizele de amețeală, în special cele cu stare de slăbiciune, întunecarea vederii și leșin, se poate suspecta existența unor boli neurologice sau cardiace.

Vertijul poate apărea și din cauza unor probleme ale creierului sau ale urechii

Vertijul cauzat de probleme ale urechii se numește „periferic”, iar cel cauzat de bolile creierului se numește „vertij central”. Amețeala asociată bolilor urechii se manifestă împreună cu acufene, scădere a auzului, senzație de presiune în ureche, greață, vărsături, secreție auriculară și mișcări anormale ale ochilor. În amețelile cauzate de bolile neurologice pot apărea cefalee, tulburări de deglutiție, amorțeli ale corpului, paralizii și anomalii ale mișcărilor oculare. Celelalte plângeri care pot însoți amețeala pot fi foarte variabile. Totuși, la mulți pacienți există doar amețeală. Modificările stării de conștiență apar în tulburările legate de centrul echilibrului din creier sau în tulburările de origine psihogenă. Pierderea conștienței este frecventă și în hemoragiile cerebrale și ale trunchiului cerebral.

Diagnosticul vertijului pozițional poate fi stabilit cu ușurință prin câteva teste

Printre cauzele vertijului pozițional se numără deplasarea cristalelor din canalele pline cu lichid ale urechii interne, din cauza mișcărilor capului. Această afecțiune se caracterizează prin amețeală care durează câteva secunde sau minute și apare la mișcări bruște ale capului. Tipic, apare atunci când pacientul se întoarce în pat sau se ridică ori când își întoarce brusc capul într-o direcție. Ridicarea capului în sus și aplecarea înainte pentru a ridica ceva de jos sunt cele mai frecvente mișcări declanșatoare. În diagnostic, se încearcă stabilirea bolii prin testul Dix-Hallpike (DH), probele de culcare pe o parte și probele de rulare (roll test). În testul Dix-Hallpike (DH), pacientul, aflat în poziție șezând, este adus brusc în poziție culcat, iar capul este plasat într-o anumită poziție. După așteptarea de aproximativ 20 de secunde, pacientul este readus în poziție șezând. Dacă nu apar mișcările oculare tipice, testul se repetă pentru cealaltă parte. În acest test, observarea mișcării oculare tipice este importantă pentru diagnostic. Deoarece diagnosticul poate fi stabilit cu ușurință prin manevre, este posibil să nu fie necesar un test suplimentar.

Utilizarea medicamentelor nu este recomandată în tratamentul vertijului

În cazul vertijului, deoarece problema subiacentă nu prezintă, în general, simptome complete, tratamentul medicamentos nu este preferat. Din punctul de vedere al evoluției bolii, deoarece efectele secundare ale medicamentelor pot duce la somnolență și stare de amețeală, se recomandă evitarea administrării de medicamente pe cât posibil. Ca poziție de culcare, pacienții trebuie neapărat să se culce cu capul ridicat. Trebuie evitate mișcările bruște ale capului și trebuie respectate programele de exerciții oferite sub controlul medicului.