Tipurile de Tumori ale Peretelui Toracic

Tumora de Perete Toracic

Ce sunt, care sunt simptomele, cum sunt diagnosticate și tratate?

Când observați o umflătură palpabilă la nivelul toracelui, este firesc să fiți îngrijorat. Ceea ce trebuie să știți în acest moment este că marea majoritate a umflăturilor resimțite în regiunea toracică sunt formațiuni inofensive, cum ar fi lipoamele (tumori de țesut adipos), chisturile sau... peretele toracic; o structură formată din coaste, osul stern, claviculă, vertebre și mușchii și țesutul conjunctiv dintre acestea. Acesta acționează ca o armură care protejează organele vitale precum inima și plămânii și ne permite să respirăm. Tumora de perete toracic este o creștere anormală a țesutului care se dezvoltă în oasele, cartilajul sau țesuturile moi care formează această structură.

... cum ar fi o excrescență osoasă benignă. În schimb, tumorile adevărate care provin din propriul țesut al peretelui toracic sunt relativ rare, iar proporția celor maligne dintre acestea este semnificativă. Din acest motiv, este important ca fiecare umflătură nouă să fie evaluată de către un specialist.

În acest articol, explicăm într-un limbaj accesibil tipurile de tumori ale peretelui toracic, simptomele, modul în care sunt diagnosticate și procesul de tratament.

În funcție de origine: tumori primare și secundare

Tumorile primare provin direct din propriul țesut al peretelui toracic — os, cartilaj, mușchi sau țesut conjunctiv. Acestea reprezintă un grup rar în totalitatea tumorilor.

Tumorile secundare, pe de altă parte, se formează atunci când un cancer dintr-o altă zonă ajunge la peretele toracic. Acest lucru se întâmplă fie prin răspândirea (metastazarea) pe cale sanguină a unui cancer dintr-un organ îndepărtat al corpului, fie prin progresia unei tumori din organele învecinate, cum ar fi plămânul, pleura sau sânul, spre peretele toracic. Acest grup reprezintă o proporție semnificativă a tumorilor detectate la nivelul peretelui toracic; din acest motiv, persoanele cu antecedente de cancer nu trebuie să ignore noile umflături din regiunea toracică.

Tumori benigne

Tumorile benigne cresc lent, nu se răspândesc la țesuturile din jur și nu metastazează la organe îndepărtate. De obicei, sunt indolore. Totuși, odată cu creșterea dimensiunii, pot exercita o presiune asupra țesuturilor înconjurătoare sau a plămânului.

Cele mai frecvente sunt:

• Lipomul: Sunt mase mobile care provin din țesutul adipos, au o consistență moale și alunecă atunci când sunt împinse cu degetul. Este cea mai frecventă tumoare benignă a corpului.

• Osteocondromul și condromul: Sunt formațiuni benigne care se dezvoltă din țesutul osos și cartilaginos. Apar de obicei în zona în care coastele se unesc cu cartilajul.

• Fibromul: Sunt tumori benigne care își au originea în țesutul conjunctiv.

• Displazia fibroasă: Se formează prin înlocuirea țesutului osos normal din interiorul coastei cu țesut conjunctiv; este adesea descoperită întâmplător.

Tumori maligne

Tumorile maligne cresc mai repede, pot distruge țesutul osos și prezintă riscul de a se răspândi la organe îndepărtate. Majoritatea tumorilor maligne provenite din țesutul propriu al peretelui toracic fac parte din grupul sarcoamelor, care sunt cancere de origine mezenchimală (țesut moale și os):

• Condrosarcomul: Își are originea în țesutul cartilaginos și este cea mai frecventă tumoră malignă primară a peretelui toracic la adulți. Se dezvoltă de obicei în porțiunea anterioară a coastelor sau pe stern.

• Sarcomul Ewing: Se întâlnește mai ales la copii și tineri adulți.

• Osteosarcomul: Este o tumoră cu evoluție rapidă, care provine din țesutul osos.

• Sarcoamele de țesut moale: Sunt tumori care provin din mușchi, grăsime și țesut conjunctiv (cum ar fi rabdomiosarcomul, fibrosarcomul).

Unde apar?

Marea majoritate a tumorilor de perete toracic se dezvoltă la nivelul coastelor. Mai puțin frecvent, ele pot fi localizate la nivelul sternului, scapulei sau claviculei. Ca o tendință generală, tumorile care provin din țesutul moale evoluează în mare parte fără durere, în timp ce durerea este predominantă la tumorile care provin din os sau care au invadat osul.

Care sunt simptomele?

Simptomele variază în funcție de localizarea, dimensiunea și rata de creștere a tumorii. În timp ce unele tumori nu provoacă nicio plângere ani de zile, altele pot da semne evidente într-un timp scurt.

Umflătură sau masă palpabilă

Cel mai frecvent semn observat este o umflătură la nivelul peretelui toracic care poate fi simțită la palpare sau văzută din exterior. Aceste umflături încep adesea fără durere. Masele care cresc în timp, au o consistență dură, par fixate pe coastă sau prezintă roșeață ori o vascularizație accentuată la nivelul pielii de deasupra trebuie evaluate obligatoriu.

Durere și sensibilitate

Faptul că tumora întinde periostul (membrana osului) sau exercită o presiune asupra nervilor din jur poate provoca durere. Această durere poate fi continuă sau poate crește la mișcare. O durere cu caracter mat, care nu dispare prin odihnă și care trezește pacientul din somn în special noaptea, este un semn care necesită o evaluare mai atentă.

Dificultăți de respirație (dispnee)

Dacă tumora crește spre interiorul cutiei toracice, împiedicând plămânul să se extindă confortabil, sau dacă provoacă acumularea de lichid între foițele pleurale, poate apărea dispneea. Această situație apare mai întâi la efort și, pe măsură ce progresează, devine resimțită chiar și la mișcări minime.

Modificarea formei cutiei toracice

Tumorile mari pot altera simetria cutiei toracice, creând o protuberanță sau o asimetrie vizibilă din exterior.

Alte simptome

În cazurile în care tumora exercită o presiune asupra căilor respiratorii sau avansează spre țesutul pulmonar, pot apărea tusea și, rar, sânge în sputa (hemoptizie). În stadiile avansate, pot fi însoțite de simptome generale precum pierderea inexplicabilă în greutate, pierderea poftei de mâncare și oboseală cronică.

Când ar trebui să vă prezentați la medic? Dacă aveți o umflătură nou descoperită pe peretele toracic, care crește treptat sau devine dură; dacă resimțiți o durere toracică care durează mai mult de câteva săptămâni și vă întrerupe somnul noaptea; sau dacă ați urmat anterior vreun tratament pentru cancer, adresați-vă unui specialist în Chirurgie Toracică. Nu uitați că evaluarea constă cel adesea într-un examen fizic și o investigație imagistică simplă.

Cauze și Factori de Risc

Pentru majoritatea tumorilor de perete toracic nu se poate stabili o cauză certă. Cu toate acestea, anumiți factori pot crește riscul:

• Radioterapia anterioară: La persoanele care au beneficiat anterior de radioterapie în regiunea toracică, riscul de a dezvolta o tumoră în această zonă crește ușor după ani de zile. Din acest motiv, urmărirea pe termen lung a pacienților care au suferit radioterapie este importantă.

• Predispoziția genetică: Istoricul familial de cancer și anumite sindroame ereditare pot juca un rol, în special în tumorile de tip sarcom.

• Expunerea profesională și de mediu: Expunerea prelungită la anumite substanțe chimice poate crește riscul.

• Antecedentele de alt cancer: Deoarece o proporție semnificativă a tumorilor detectate în peretele toracic se formează prin extinderea unui cancer dintr-un alt organ, noile semne din această regiune sunt evaluate cu atenție la persoanele care au primit tratament oncologic.

Un subiect frecvent întrebat este legat de lovituri și traumatisme. Nu s-a demonstrat că un traumatism la nivelul toracelui provoacă o tumoră. Cu toate acestea, în urma unui traumatism, în zona examnată poate ieși la iveală o masă deja existentă, dar care nu fusese observată anterior. Din acest motiv, umflăturile observate după o lovitură necesită, de asemenea, evaluare.

Cum se stabilește diagnosticul?

Procesul de diagnostic avansează în pași. Scopul este de a stabili dacă masa este benignă sau malignă și din ce țesut provine exact. Diagnosticul corect stă la baza planului de tratament corect.

Examenul clinic și anamneza

Procesul începe cu ascultarea plângerilor dumneavoastră. Se investighează de cât timp există umflătura, dacă a crescut sau nu, natura durerii, bolile anterioare, istoricul de radioterapie și istoricul familial de cancer. În timpul examenului fizic, dimensiunea, duritatea masei, dacă este sau nu fixată pe țesuturile profunde și starea pielii de deasupra sunt evaluate prin palpare.

Imagistica

Prima etapă este de obicei radiografia pulmonară. Ulterior, se efectuează investigațiile avansate considerate necesare:

• Tomografia computerizată (TC): Este cea mai bună metodă pentru a arăta structurile osoase și leziunile provocate de tumoră în os. Ea dezvăluie dimensiunea tumorii și extinderea acesteia în țesuturile înconjurătoare.

• Rezonanța magnetică (RMN): Oferă detalii amănunțite despre țesuturile moi. Are o mare importanță în evaluarea relației tumorii cu vasele mari și nervii și, prin urmare, în planificarea intervenției chirurgicale.

• PET-CT: Scanează întregul corp pentru a arăta dacă boala s-a răspândit sau nu în altă regiune. Este utilizat în stadializare, în evaluarea răspunsului la tratament și în urmărirea post-tratament.

Decizia privind metodele care vor fi utilizate se ia în funcție de caracteristicile masei și de starea dumneavoastră generală.

Biopsia

Diagnosticul cert se poate pune doar prin examinarea țesutului la microscop. Cea mai frecventă metodă aplicată este prelevarea unei mici piese de țesut cu un ac gros, sub anestezie locală și sub ghidaj ecografic sau tomografic. În unele cazuri, se poate prefera îndepărtarea unei mici porțiuni a masei printr-o intervenție chirurgicală minoră pentru examinare.

Deoarece locul și modul în care se efectuează biopsia pot influența intervenția chirurgicală ulterioară, este important ca această decizie să fie luată împreună cu echipa de chirurgie toracică care va asigura tratamentul.

Stadializarea

Atunci când este detectată o tumoră malignă, se efectuează stadializarea pentru a determina extinderea bolii. Se evaluează dimensiunea tumorii, dacă a avansat sau nu spre țesuturile înconjurătoare, starea ganglionilor limfatici și existența unei diseminări la organe îndepărtate. Stadializarea determină dacă intervenția chirurgicală este adecvată și dacă este nevoie de un tratament suplimentar.

Cum se efectuează tratamentul?

Planul de tratament este stabilit personalizat, în funcție de tipul, dimensiunea, localizarea, gradul de extindere al tumorii și starea dumneavoastră generală de sănătate. Această decizie este luată în cadrul unei comisii multidisciplinare (tumor board) unde specialiști în chirurgie toracică, oncologie medicală, radioterapie, radiologie și anatomie patologică evaluează cazul împreună.

Chirurgia

Chirurgia este cea mai eficientă metodă în tratamentul tumorilor de perete toracic. Scopul este de a extirpa complet tumora împreună cu o cantitate mică de țesut sănătos din jur. Lipsa celulelor tumorale la marginile țesutului excizat este determinantă în prevenirea recidivei bolii. Din acest motiv, în tumorile maligne se îndepărtează o zonă mai largă și, la nevoie, se scot una sau mai multe coaste sau o porțiune din stern.

Reconstrucția peretelui toracic

Atunci când se excizează o zonă întinsă, este necesară închiderea defectului creat în cutia toracică și restabilirea rigidității peretelui toracic. În caz contrar, mecanica respiratorie este compromisă. Această procedură se realizează cel adesea în cadrul aceleiași intervenții chirurgicale.

În acest scop, peretelui toracic i se conferă atât flexibilitate, cât și rezistență prin utilizarea unor plase sintetice speciale sau a unor plăci de titan. Atunci când zona creată trebuie acoperită cu țesut moale, se folosesc lambouri tisulare pregătite din proprii dumneavoastră mușchi din zona spatelui sau a toracelui. În cazurile complexe, se colaborează cu echipele de chirurgie plastică și ortopedie. Metoda care va fi utilizată se decide înainte de operație și vă este explicată în detaliu.

Radioterapia

Terapia cu radiații vizează celulele tumorale, oprind înmulțirea acestora. Poate fi utilizată înainte de operație pentru a micșora tumora, iar după operație pentru a ține sub control celulele microscopice care ar putea rămâne. În cazurile în care intervenția chirurgicală nu este adecvată, poate fi aplicată ca metodă principală de tratament. În anumite tipuri de tumori, radioterapia poate fi suficientă de singură.

Chimioterapia și alte tratamente medicamentoase

La anumite tipuri de tumori cu evoluție rapidă (de exemplu, în sarcomul Ewing), terapia medicamentoasă este parte integrantă a tratamentului și este începută adesea înainte de operație. Tratamentul medicamentos este utilizat și pentru a reduce riscul de diseminare sau pentru a ține boala sub control în cazurile în care chirurgia nu este potrivită.

Urmărirea (Monitorizarea)

După finalizarea tratamentului, controalele regulate au o importanță deosebită. În tumorile maligne, se efectuează examinări fizice, analize de sânge și investigații imagistice mai des în primii ani și la intervale mai rare în anii următori. Scopul acestei monitorizări este depistarea precoce a unei posibile recidive în perioada cea mai favorabilă tratamentului.

Întrebări Frecvente

Nu. Marea majoritate a umflăturilor resimțite pe peretele toracic sunt formațiuni inofensive, cum ar fi lipoamele, chisturile sau creșterile osoase benigne. Cu toate acestea, diferențierea certă nu se poate face doar prin palpare; de aceea, fiecare umflătură nouă trebuie să treacă printr-o evaluare de specialitate.

Da. Deoarece coastele sunt alcătuite din țesut osos, se poate dezvolta o tumoră și aici, la fel ca la celelalte oase. De altfel, coastele sunt locul cel mai frecvent de apariție a tumorilor de perete toracic.

Acest lucru depinde în întregime de tipul, localizarea și gradul de extindere al tumorii. Tumorile benigne nu amenință viața; ele pot necesita îndepărtare doar atunci când cresc și exercită presiune asupra structurilor din jur. În cazul tumorilor maligne, se pot obține rezultate foarte de succes prin diagnostic precoce și tratament adecvat. În stadii incipiente, succesul tratamentului este ridicat pentru tumorile care pot fi excizate complet. Din acest motiv, evaluarea precoce a unei umflături sau a unei dureri, în loc de amânare, face o diferență majoră.

Durata variază semnificativ în funcție de complexitatea procedurii care urmează să fie efectuată. În timp ce îndepărtarea unei mase de țesut moale superficială și mică poate fi finalizată în jumătate de oră, intervențiile chirurgicale care necesită o excizie amplă și reconstrucția peretelui toracic pot dura câteva ore.

În operațiile ample, în zona operată și în cavitatea toracică se plasează tuburi subțiri numite drenoare, care permit evacuarea lichidului și a aerului; acestea sunt îndepărtate în câteva zile. În funcție de complexitatea operației și de starea dumneavoastră generală, puteți fi monitorizat la terapie intensivă în primele ore. Apoi, sunteți urmărit în secție, iar recuperarea vă este monitorizată prin radiografii și analize de sânge. Perioada de spitalizare în cazul operațiilor ample este în medie de 5–6 zile; în intervențiile minore este mult mai scurtă.

Acest lucru variază în funcție de amploarea operației. Vă puteți întoarce la viața cotidiană în 1–2 săptămâni după extirparea unei mase mici. La pacienții la care s-a efectuat o excizie amplă și o reconstrucție a peretelui toracic, recuperarea poate dura câteva săptămâni, uneori chiar mai mult. În această perioadă, controlul durerii și efectuarea regulată a exercițiilor respiratorii recomandate accelerează vindecarea. Momentul revenirii la muncă se decide împreună cu medicul dumneavoastră, luându-se în considerare și solicitarea fizică a locului de muncă.

Ca în orice intervenție chirurgicală, și aici există riscuri precum sângerarea, infecția și problemele legate de respirație. Cu o echipă cu experiență și o planificare corectă, aceste riscuri sunt reduse la minimum. Medicul dumneavoastră vă va explica în detaliu riscurile specifice și beneficiile așteptate înainte de operație.

În cazul tumorilor benigne, recidiva este rară după îndepărtarea completă. În tumorile maligne, însă, posibilitatea recidivei există întotdeauna; de aceea controalele regulate sunt importante. Depistarea precoce a unei posibile recidive crește semnificativ șansa de tratament.

Prima prezentare trebuie făcută la departamentul de Chirurgie Toracică. Procesul de diagnostic și tratament este condus în colaborare, cu participarea specialiștilor în oncologie medicală, radioterapie, radiologie, anatomie patologică și chirurgie plastică, atunci când este necesar.

Tumorile de perete toracic sunt afecțiuni rare, dar care pot fi tratate cu succes atunci când sunt evaluate corect. Majoritatea umflăturilor resimțite în regiunea toracică sunt inofensive; totuși, a distinge care umflătură necesită atenție este posibil doar prin examenul medical de specialitate și imagistică.

Cel mai determinant factor este timpul. Succesul tratamentului este ridicat în tumorile observate precoce și care pot fi excizate complet. Dacă observați o umflătură nouă sau o durere persistentă la nivelul toracelui, adresați-vă unui specialist în Chirurgie Toracică fără să așteptați.

Șule Karadayı

Completați formularul pentru informații detaliate și contact!