Cum se tratează refluxul laringofaringian? Simptome, dietă și opțiuni de tratament medicamentos

Refluxul laringofaringian

În viața de zi cu zi, plângeri precum arsuri în gât, răgușeală sau tuse persistentă sunt observate la multe persoane. Deși aceste simptome sunt adesea confundate cu o răceală, cauza de bază poate fi uneori diferită. Una dintre aceste situații este refluxul laringofaringian. Deși pare a fi o problemă legată de sistemul digestiv, această afecțiune care afectează gâtul, corzile vocale și căile respiratorii superioare poate reduce serios calitatea vieții.

Ce este refluxul laringofaringian?

Refluxul laringofaringian este o problemă de sănătate care apare atunci când conținutul gastric trece de esofag și ajunge în gât, sau chiar în zona nazofaringiană și la nivelul corzilor vocale. În medicină, este cunoscut sub numele de „reflux laringofaringian” (RLF). Această afecțiune este diferită de refluxul gastroesofagian clasic, deoarece adesea pot lipsi simptomele tipice de reflux, cum ar fi arsurile la stomac sau durerile toracice. Din acest motiv, este numit și reflux silențios. Diferența principală dintre refluxul laringofaringian și cel gastroesofagian este că primul afectează mai mult căile respiratorii superioare și țesuturile gâtului, în timp ce refluxul gastroesofagian este resimțit de obicei la nivelul esofagului.

În refluxul laringofaringian, acidul gastric, bila și enzimele digestive ajung în gât, deteriorând țesuturile sensibile de acolo. Acest lucru duce în timp la probleme precum arsuri în gât, răgușeală, tuse cronică și dificultăți la înghițire. Deoarece refluxul afectează nu doar sistemul digestiv, ci și căile respiratorii și calitatea vocii, stabilirea unui diagnostic corect este extrem de importantă. Diferența dintre refluxul laringofaringian și cel gastroesofagian poate fi clar delimitată aici.

Care sunt simptomele refluxului laringofaringian?

Simptomele refluxului laringofaringian sunt destul de variate și sunt adesea confundate de pacienți cu alte boli. Acest lucru îngreunează procesul de diagnosticare și poate duce la cronicizarea bolii.

Răgușeala: În mod frecvent, refluxul laringofaringian poate duce la răgușeală. Pacienții observă că vocea lor este răgușită, în special dimineața la trezire, și că se îmbunătățește pe parcursul zilei. Această situație provine din edemul și inflamația cauzate de contactul corzilor vocale cu acidul pe parcursul nopții. Răgușeala cauzată de refluxul laringofaringian poate persista uneori zile întregi și poate cauza dificultăți de vorbire. De asemenea, refluxul laringofaringian poate provoca stări precum congestia nazală.

Durerea în gât și senzația de arsură: Durerea în gât și senzația de arsură sunt plângeri frecvente din cauza refluxului. Pacienții resimt o durere constantă și o senzație de iritație în gât. Această durere se intensifică în special în timpul înghițirii. De asemenea, refluxul laringofaringian poate duce la dureri de urechi. Senzația de arsură în gât devine de obicei mai pronunțată după consumul de alimente acide sau condimentate.

Tusea: Tusea cronică este unul dintre cele mai supărătoare simptome ale refluxului laringofaringian. Această tuse este de obicei de caracter uscat și se intensifică în special în timpul nopții și când pacientul stă întins. Pacienții suferă o deteriorare a calității somnului din cauza acestei tuse și îi deranjează și pe cei din jur. Tusea poate fi uneori atât de severă încât poate declanșa reflexul de vomă.

Senzația de flegmă: Refluxul laringofaringian poate cauza senzația de flegmă și nevoia constantă de a curăța gâtul. Pacienții simt ca și cum ar avea o substanță lipicioasă în gât și simt nevoia continuă de a-și curăța gâtul. De asemenea, refluxul laringofaringian poate cauza eructații. Această situație creează disconfort, în special în mediile sociale, și poate fi jenantă pentru pacient.

Dificultăți la înghițire: Dificultățile la înghițire apar în cazurile avansate. Pacienții întâmpină dificultăți în special la înghițirea alimentelor solide și simt uneori că mâncarea rămâne blocată în gât. Acest lucru poate duce la schimbarea obiceiurilor alimentare și la pierderea în greutate.

Dificultăți de respirație: Refluxul laringofaringian poate duce și la probleme de respirație. Dificultățile de respirație și senzația de sufocare pot apărea în special în timpul nopții. Pacienții au dificultăți în a respira în timpul somnului și se trezesc cu senzația că se sufocă. Acest lucru afectează grav calitatea somnului și provoacă oboseală pe parcursul zilei.

Cum apare refluxul laringofaringian?

Refluxul laringofaringian apare atunci când conținutul gastric, care în mod normal ar trebui să rămână doar în stomac, urcă și ajunge la corzile vocale și în gât. Cauza principală a acestei situații este faptul că mușchii situați în partea inferioară și superioară a esofagului (sfincterele esofagiene) nu se închid suficient de strâns.

În etapele de formare, stomacul creează mai întâi un mediu acid pentru a facilita digestia. În mod normal, acest acid nu depășește peretele stomacului. Totuși, dacă valva esofagiană inferioară (sfincterul esofagian inferior) este relaxată, acidul urcă și apar simptomele clasice de reflux. Dacă și valva esofagiană superioară este slabă, acidul urcă și mai mult, afectând gâtul, zona nazofaringiană, corzile vocale și sinusurile. În acest caz, acidul gastric intră în contact direct cu țesuturile gâtului și provoacă iritații.

Cauzele refluxului laringofaringian sunt multiple. Obiceiurile alimentare reprezintă unul dintre cei mai importanți factori. Alimentele acide, mâncărurile condimentate, ciocolata, cofeina, alcoolul și fumatul relaxează mușchii sfincterieni. De asemenea, mâncatul în exces, culcatul imediat după masă și băuturile carbogazoase declanșează refluxul.

Factorii anatomici joacă, de asemenea, un rol important. Hernia hiatală, obezitatea, sarcina și schimbările care apar în procesul de îmbătrânire cresc riscul de reflux. În hernia hiatală, o parte a stomacului este situată deasupra diafragmei, iar funcția sfincterului esofagian inferior este afectată. Schimbările hormonale afectează incidența refluxului, în special la femei. În perioada sarcinii, hormonul progesteron în creștere relaxează mușchii sfincterieni. De asemenea, bebelușul care crește pune presiune pe stomac, declanșând refluxul.

Unele medicamente facilitează, de asemenea, dezvoltarea refluxului. Antidepresivele, medicamentele pentru tensiunea arterială, bronhodilatatoarele și analgezicele pot afecta funcția sfincterului. Pacienții trebuie să își informeze medicii atunci când utilizează aceste medicamente și, dacă este necesar, trebuie evaluate opțiuni de tratament alternative. Stresul și factorii psihologici joacă un rol indirect în dezvoltarea refluxului. Stresul crește producția de acid gastric și perturbă coordonarea mușchilor sfincterieni. De asemenea, în perioadele stresante, oamenii tind să mănânce mai mult, să fumeze și să consume alcool. Acest lucru declanșează refluxul.

Cum se diagnostichează refluxul laringofaringian?

Diagnosticarea refluxului laringofaringian poate fi uneori dificilă, deoarece simptomele bolii nu sunt de obicei specifice și pot fi ușor confundate cu alte boli. În special, diagnosticul diferențial între faringită și refluxul laringofaringian trebuie făcut cu atenție. Din acest motiv, este foarte important să se obțină un istoric detaliat al pacientului, să se asculte cu atenție plângerile și să se aplice testele de diagnostic corecte. Diagnosticul poate fi pus prin următoarele metode:

Evaluare clinică: Medicul ascultă plângerile pacientului și obține informații despre durata, severitatea și momentul apariției simptomelor. În special, simptome precum răgușeala, iritația în gât și dificultățile la înghițire sunt evaluate cu atenție.

Examen endoscopic (laringoscopie): Refluxul laringofaringian poate fi detectat prin endoscopie. Specialistul ORL examinează direct gâtul și corzile vocale cu ajutorul unei camere subțiri. Prin această metodă se verifică dacă există roșeață, edem, iritație sau acumulare de mucus.

Monitorizarea pH-ului: Cu ajutorul unui tub subțire introdus în esofag, se măsoară dacă acidul gastric urcă sau nu. Acest test de 24 de ore este una dintre cele mai sigure metode în diagnosticarea refluxului laringofaringian.

Tratament empiric (tratament de probă): În unele cazuri, pentru diagnostic se administrează direct medicamente pentru reflux. Dacă plângerile pacientului se ameliorează cu aceste medicamente, diagnosticul de reflux laringofaringian este confirmat.

Deoarece acuratețea diagnosticului afectează direct succesul tratamentului, pacienții trebuie să aibă răbdare în acest proces.

Cum se tratează refluxul laringofaringian?

Tratamentul refluxului laringofaringian este planificat în funcție de severitatea bolii, impactul asupra calității vieții pacientului și factorii individuali. Abordarea terapeutică include schimbări ale stilului de viață, tratament medical și, în cazurile necesare, intervenții chirurgicale. Schimbările stilului de viață constituie piatra de temelie a tratamentului. Refluxul laringofaringian poate fi prevenit semnificativ prin reglarea obiceiurilor alimentare. În special, restricționarea alimentelor care declanșează refluxul și programarea meselor sunt de o importanță majoră. În cadrul dietei pentru refluxul laringofaringian, pacienții ar trebui să reducă consumul de alimente acide, mâncăruri condimentate, ciocolată, cofeină și alcool.

Controlul porțiilor și orele de masă sunt, de asemenea, factori critici. Mesele mici și frecvente ar trebui preferate în locul porțiilor mari. Așteptarea a cel puțin 3 ore după masă înainte de a merge la culcare reduce riscul de reflux. De asemenea, este benefic să beți multă apă în timpul mesei și să mestecați lent.

Controlul greutății este important, în special la pacienții obezi. Excesul de greutate crește presiunea intra-abdominală și declanșează refluxul. Atingerea greutății ideale prin exerciții fizice regulate și o dietă echilibrată poate reduce semnificativ simptomele. Poziția de somn și aranjarea patului fac, de asemenea, parte din tratament. Ridicarea capătului patului cu 15-20 cm previne urcarea acidului prin efectul gravitației. Poziția de dormit pe partea stângă poate reduce refluxul din cauza anatomiei stomacului.

În tratamentul medical, inhibitorii pompei de protoni (IPP) sunt medicamentele de primă alegere. Aceste medicamente reduc semnificativ producția de acid gastric și țin sub control simptomele de reflux. În cazurile de reflux laringofaringian persistent, la pacienții care nu răspund la tratamentul medical, se poate lua în considerare operația pentru reflux laringofaringian. Operația de fundoplicatură ajută la prevenirea refluxului prin crearea unei manșete în jurul stomacului. Totuși, această operație trebuie efectuată doar la pacienți foarte selectați și de către chirurgi experimentați. În procesul de tratament, sunt necesare monitorizarea și urmărirea regulată. Pacienții trebuie să își informeze medicii cu privire la schimbările simptomelor, iar dozele de medicamente trebuie ajustate atunci când este necesar. La majoritatea pacienților, simptomele sunt ținute sub control în 4-8 săptămâni cu un tratament adecvat.

Întrebări frecvente

În refluxul gastroesofagian, acidul gastric urcă de obicei până la esofag și provoacă simptome tipice precum arsuri toracice. În refluxul laringofaringian, acidul trece de esofag și ajunge în gât, zona nazofaringiană și la corzile vocale. De aceea, refluxul laringofaringian este cunoscut sub numele de „reflux silențios” și apare de cele mai multe ori fără arsuri la stomac. De asemenea, refluxul laringofaringian poate cauza simptome precum durerile de cap. Refluxul laringofaringian poate provoca răgușeală prin iritarea corzilor vocale. În special, vocea răgușită dimineața, dificultatea de a vorbi sau oboseala vocală pe parcursul zilei sunt simptome tipice ale refluxului laringofaringian. Dacă această situație se repetă frecvent, este necesar să consultați un specialist ORL. Dacă refluxul laringofaringian continuă mult timp fără tratament, poate duce la iritații cronice ale gâtului și corzilor vocale. Totuși, nu este clar din punct de vedere științific că provoacă direct cancer. Totuși, din cauza refluxului pe termen lung, pot apărea modificări în structura celulară. De aceea, controlul și tratamentul regulat nu trebuie neglijate. Pacienții cu suspiciune de reflux laringofaringian trebuie să se adreseze în primul rând secției ORL. Dacă este necesar, specialistul ORL vă poate direcționa către secția de gastroenterologie. Deoarece sursa refluxului este stomacul, la unii pacienți poate fi necesară colaborarea celor două specialități. În refluxul laringofaringian, regimul alimentar este foarte important. Trebuie evitate alimentele acide, condimentate, grase și prăjite; consumul de ciocolată, cafea, băuturi carbogazoase și alcool trebuie limitat. Nu trebuie mâncat cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare. Se recomandă o dietă bogată în fibre, ușoară și cu porții mici. În cazurile ușoare, refluxul laringofaringian poate fi ținut sub control prin schimbări ale stilului de viață. Totuși, la majoritatea pacienților este necesar un tratament medicamentos care să suprime acidul gastric. Este greu să treacă complet fără medicamente, dar în stadiile incipiente se poate obține o îmbunătățire semnificativă prin dietă, gestionarea stresului și reglarea somnului. Dacă există o iritație constantă în gât, tuse persistentă, răgușeală dimineața, senzația că ceva este blocat în gât și nevoia frecventă de a curăța gâtul, se suspectează refluxul laringofaringian. Totuși, pentru un diagnostic cert, este necesară evaluarea de către un specialist ORL. Acasă pot fi urmărite doar simptomele. Tusea cauzată de reflux este de obicei uscată, persistentă și mai severă noaptea. Spre deosebire de răceală sau alergie, aceasta este însoțită de arsuri în gât, răgușeală dimineața și senzație de constricție toracică. Dacă tusea durează mai mult de 2-3 săptămâni și nu răspunde la medicamente, trebuie luat în considerare refluxul.

Dacă refluxul laringofaringian vă afectează calitatea vieții, adresați-vă fără întârziere unui medic specialist. Specialiștii ORL de la Hisar Hospital Intercontinental sunt alături de dumneavoastră pentru a vă recăpăta sănătatea cu un plan de tratament personalizat. Puteți face primul pas imediat prin programarea unei consultații online.