Ateroscleroza (Damar Sertliği) Nedir? Simptome, Cauze și Metode de Tratament

Ce este ateroscleroza (arterioscleroza)?

Ateroscleroza, cunoscută în mod obișnuit ca ateroscleroză, este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. La nivel mondial, ateroscleroza și complicațiile sale sunt principala cauză de deces. Întarirea care se dezvoltă odată cu formarea plăcilor de substanțe acumulate în artere poate bloca complet vasele în timp și poate cauza probleme grave în organism. O bună înțelegere a factorilor care conduc la această boală, care se dezvoltă de obicei odată cu îmbătrânirea, este necesară pentru prevenirea și tratarea bolii.

Ce este ateroscleroza (arterioscleroza)?

Ateroscleroza este o boală cardiovasculară care se dezvoltă din cauza plăcii formate prin acumularea de colesterol, grăsimi, celule sanguine, deșeuri celulare, fibrină, calciu și alte substanțe din sânge în interiorul arterelor. Această placă este o substanță lipicioasă care se întărește în timp și provoacă îngustarea arterelor. Acest lucru limitează fluxul de sânge bogat în oxigen prin organism și provoacă numeroase complicații. Ateroscleroza este o boală lentă, progresivă, care poate începe în copilărie și se agravează odată cu înaintarea în vârstă, dar există și cazuri de progresie rapidă. Deși cauzele aterosclerozei nu sunt pe deplin cunoscute, se crede că obiceiurile nesănătoase de viață, prezența altor boli și predispoziția genetică pot duce la deteriorare. Majoritatea arterelor din organism pot fi afectate de formarea plăcilor. În funcție de artera pe care o afectează, aceasta poate lua nume diferite:

• Boala arterelor coronare: Se dezvoltă din cauza formării plăcilor în arterele inimii.
• Boala arterelor periferice: Se dezvoltă din cauza formării de plăci în arterele care transportă sângele de la inimă la corp. Poate afecta arterele picioarelor, brațelor și pelvisului.
• Boala arterei carotide: Placa se acumulează în artera din gât și fluxul sanguin către creier scade.
• Stenoza arterei renale: Formarea de placă în arterele care asigură fluxul sanguin către rinichi.
• Boala arterei vertebrale: Acumularea de placă în arterele care asigură fluxul sanguin în spatele creierului.
• Ischemia arterei mezenterice: Este o afecțiune în care fluxul sanguin adecvat nu poate fi asigurat din cauza formării de plăci în arterele care asigură fluxul sanguin către intestine.

Care sunt simptomele aterosclerozei?

De obicei, ateroscleroza nu provoacă niciun simptom în stadiile incipiente. Unii pacienți nu prezintă niciun simptom până când arterele lor nu sunt complet închise și au un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Simptomele încep să apară atunci când cererea de oxigen a organismului crește și pot apărea simptome diferite în funcție de artera care este îngustată:

• Bătăi neobișnuite ale inimii și aritmie,
• palpitații ale inimii
• Durere sau senzație de presiune în partea superioară a corpului, cum ar fi pieptul, brațele, gâtul și maxilarul (această afecțiune este cunoscută în mod obișnuit sub numele de angină),
• dificultăți de respirație, dificultăți de respirație.

Simptomele arteriosclerozei cerebrale sunt:

• Amorțeală sau pierderea forței în brațe sau picioare,
• Dificultăți de vorbire, gândire și înțelegere,
• Contracția mușchilor faciali,
• Atacuri ischemice tranzitorii,
• paralizie
• Durere de cap severă,
• Probleme de vedere la unul sau ambii ochi.

Simptome de ateroscleroză la nivelul brațelor, pelvisului și picioarelor:

• Claudicație intermitentă, adică dureri de picioare la mers,
• Amorțeală,
• picioare reci,
• Durere sau arsură în degetele de la picioare și picioare în timpul odihnei,
• Răni frecvente care nu se vindecă și infecții ale picioarelor.

Simptomele legate de rinichi sunt următoarele:

• Tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială),
• Insuficiență renală.

Simptomele aterosclerozei care se dezvoltă în vasele care afectează intestinul sunt după cum urmează:

• Durere excesivă după mese,
• Pierdere în greutate,
• diaree.

Alte simptome sunt pe scurt după cum urmează:

• Disfuncție erectilă pentru bărbați,
• Complicații grave datorate cheagurilor de sânge și trombozei.

Care sunt factorii de risc ai aterosclerozei?

Ateroscleroza este o afecțiune gravă clasificată ca boală cardiovasculară. Este o boală lent progresivă care începe la o vârstă fragedă. Conform cercetărilor, dacă o persoană are 40 de ani și o stare generală bună de sănătate, probabilitatea de a dezvolta ateroscleroză severă este de 50% [1]. Riscul de îmbolnăvire crește odată cu vârsta. Adulții cu vârsta de peste 60 de ani au, de obicei, o anumită ateroscleroză, dar este posibil să nu aibă simptome severe. Factorii de risc ai aterosclerozei cresc probabilitatea de a dezvolta boala. Până la 90% din atacurile de cord se dezvoltă din cauza acestor factori de risc [1]:

• Obezitatea
• Diabet și rezistență la insulină,
• Istoric familial de boli cardiovasculare,
• Consumul excesiv de alcool,
• Hipertensiune arterială,
• Colesterol LDL ridicat,
• Niveluri ridicate ale semnalului inflamator cunoscut sub numele de proteină C reactivă în sânge,
• Niveluri ridicate de trigliceride,
• Obiceiuri alimentare nesănătoase, lipsa consumului de fructe și legume,
• activitate fizică insuficientă,
• apnee în somn
• Sindromul metabolic,
• Boli inflamatorii cum ar fi artrita reumatoidă și psoriazisul,
• Fumatul sau mestecarea tutunului,

Cum este diagnosticată ateroscleroza?

Atunci când diagnostichează ateroscleroza, medicii încep cu examinarea fizică. Ei pun diverse întrebări pentru a afla simptomele pacienților. Se află istoricul medical și familial al pacientului, se pun întrebări despre stilul de viață și factorii de risc pentru formarea plăcilor în artere. Unele teste pot fi solicitate în funcție de simptomele prezentate, de răspunsurile la întrebările adresate pacientului și de examinarea fizică:

• Analize de sânge: Analizele de sânge sunt de obicei efectuate pentru a monitoriza nivelul zahărului din sânge și al colesterolului. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge sau de colesterol pot duce la un risc crescut de ateroscleroză. Analizele de sânge pot fi efectuate și pentru a detecta nivelul de CRP, o proteină legată de inflamația arterelor.
• Electrocardiografia (ECG): Un test rapid și nedureros care măsoară activitatea electrică a inimii. În timpul ECG, electrozii sunt conectați la piept și, dacă este necesar, la brațe și picioare. Este o procedură care permite înțelegerea modificărilor în cantitatea de sânge care ajunge la inimă.
• Ecocardiografie: Un test de diagnostic care utilizează unde sonore pentru a arăta fluxul sanguin în inimă. În unele cazuri, acesta poate fi efectuat în combinație cu un test de efort.
• Test de efort la efort: Medicii pot solicita acest test dacă simptomele apar de obicei în timpul exercițiilor fizice sau al activității fizice. Inima este monitorizată în timp ce pacientul merge sau aleargă pe o bandă de alergat. Pomparea inimii este mai puternică și mai rapidă în timpul efortului decât în timpul activităților zilnice. Prin urmare, testul de efort fizic permite diagnosticarea problemelor cardiace care altfel ar putea fi trecute cu vederea. Dacă există o afecțiune care împiedică exercițiul fizic, pacientului i se poate administra un medicament care imită efectul exercițiului fizic asupra inimii.
• Ecografia Doppler: Ecografia Doppler poate fi utilizată pentru a măsura tensiunea arterială în diferite puncte de pe braț sau picior. În timpul acestei măsurători, se poate determina debitul sanguin în artere.
• Indicele gleznă-braț (ABI): Permite compararea tensiunii arteriale în gleznă și braț, diagnosticând arterele îngustate și fluxul sanguin slăbit. Este o modalitate rapidă și simplă de a detecta bolile arteriale periferice cauzate de ateroscleroză.
• Cateterizarea cardiacă și angiografia: Este util pentru a diagnostica dacă arterele coronare sunt îngustate sau blocate. Un tub subțire și flexibil, numit cateter, este introdus în vasele de sânge corespunzătoare și avansat spre inimă. Colorantul curge prin cateter în artera inimii și face ca imaginile luate în timpul testului să fie mai clare.
• Scanarea calciului coronarian: Cunoscută și sub numele de scanare cardiacă. Tomografia computerizată este utilizată pentru a obține imagini detaliate ale inimii. Se obțin imagini ale depozitelor de calciu de pe peretele arterei. Rezultatele testelor sunt evaluate sub formă de puncte. Atunci când calciul este prezent, punctajul este ridicat, iar un punctaj ridicat înseamnă că riscul de boală cardiacă este, de asemenea, ridicat.

Cum este tratată ateroscleroza?

Odată ce apare formarea plăcii, placa rămâne de obicei acolo. Cu ajutorul unor proceduri precum procedurile de tratament medical și modificările obiceiurilor de viață, formarea plăcilor poate fi încetinită sau oprită. Unele proceduri de tratament al aterosclerozei pot chiar reduce dimensiunea plăcilor. Următoarele informații pot fi oferite despre metodele de tratament al aterosclerozei:

• Modificări ale stilului de viață: Ateroscleroza poate fi încetinită prin acordarea de atenție factorilor de risc. Pot fi aplicate unele schimbări, cum ar fi obiceiurile alimentare sănătoase, activitatea fizică și nefumatul. Deși aceste schimbări nu elimină blocajele, ele reduc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
• Medicamente: Medicamentele pentru colesterolul ridicat și tensiunea arterială pot încetini ateroscleroza. Acestea au efecte precum scăderea colesterolului lipoproteic cu densitate scăzută (LDL), fluidizarea sângelui, prevenirea formării cheagurilor de sânge și controlul unor afecțiuni precum diabetul.
• Angiografie și stenting: Un tub subțire este introdus în arterele piciorului și brațului pentru a ajunge la artera bolnavă. Blocajele pot fi văzute cu claritate pe un ecran cu raze X. Angioplastia și stentingul pot deschide arterele blocate și pot ameliora simptomele.
• Operație de by-pass: O procedură de tratament în care vasele de sânge sănătoase din picior sau piept sunt îndepărtate și utilizate în locul vasului blocat. Practic, are scopul de a crea o nouă cale pentru sânge.
• Endarterectomie: O procedură în care placa este îndepărtată și fluxul sanguin este restabilit. Dacă procedura este efectuată pe artera carotidă în caz de arterioscleroză la nivelul gâtului, se numește endarterectomie carotidiană. Stenturile pot fi, de asemenea, plasate la pacienții cu risc ridicat.
• Terapia fibrinolitică: Dacă există un cheag care blochează arterele, se administrează medicamente de dizolvare a cheagului.

Întrebări frecvente despre ateroscleroză

Dacă este posibil să prezentați simptome de ateroscleroză sau aveți factori de risc, verificați-vă sănătatea inimii fără întârziere. Puteți face imediat o programare la specialiștii Departamentului de Cardiologie al Spitalului Hisar și beneficiați de o evaluare detaliată și de opțiuni de tratament personalizate. Faceți astăzi primul pas pentru sănătatea dumneavoastră.