Alegerea metodei corecte pentru diagnosticul maselor și al adenopatiilor din regiunea toracică este de o importanță critică. Mediastinoscopia oferă o soluție minim invazivă, în special pentru stadializarea cancerului pulmonar. Această metodă este o procedură de diagnostic fiabilă, efectuată sub anestezie generală.
În acest articol, veți găsi răspunsuri la întrebările despre ce este mediastinoscopia, cum și de ce se efectuează. De asemenea, veți afla detalii despre cui i se aplică procedura, procesul de pregătire și aspectele de urmărit după intervenție.
Ce este mediastinoscopia?
Mediastinoscopia este o procedură chirurgicală utilizată pentru a examina regiunea mediastinală situată în spatele sternului și pentru a preleva probe de țesut. Se efectuează cu un instrument special numit mediastinoscop, care are o cameră mică la capăt. Această metodă de diagnostic este considerată standardul de aur în bolile toracice.
Regiunea mediastinală și anatomia acesteia
Mediastinul este un spațiu anatomic situat exact în centrul cutiei toracice, între cei doi plămâni. Este delimitat anterior de stern, posterior de coloana vertebrală, lateral de plămâni, superior de intrarea în gât și inferior de diafragmă. Această regiune este extrem de importantă deoarece găzduiește organele vitale ale corpului.
În interiorul mediastinului se află inima, vasele mari (aorta și vena cavă), traheea, esofagul, glanda timus și numeroși ganglioni limfatici. Deoarece aceste organe sunt în vecinătate foarte apropiată, chiar și o masă mică dezvoltată în mediastin poate provoca simptome grave.
Chirurgii împart mediastinul în trei secțiuni principale pentru a analiza mai bine această regiune. Mediastinul anterior se află în spatele sternului și conține glanda timus. Mediastinul mijlociu găzduiește inima, vasele mari și traheea. Mediastinul posterior este partea care conține esofagul și aorta descendentă.
În aceste regiuni anatomice apar diferite boli. De exemplu, tumorile de origine timică se dezvoltă de obicei în mediastinul anterior, în timp ce tumorile de origine nervoasă se dezvoltă în mediastinul posterior. De asemenea, drenajul limfatic al plămânilor și al esofagului se face către ganglionii limfatici mediastinali.
Caracteristicile de bază ale procedurii de mediastinoscopie
Procedura de mediastinoscopie se aplică în condiții de spital, sub anestezie generală. Se asigură că pacientul doarme și nu simte nicio durere. Un tub endotraheal este introdus în gură pentru a vă ajuta să respirați.
Mediastinoscopul utilizat în procedură constă într-un tub lung, subțire și flexibil. La capătul său se află o cameră mică și un sistem de iluminare. Datorită acestei camere, medicul evaluează structurile din interiorul toracelui vizualizându-le pe ecran.
Se face o mică incizie în regiunea gâtului, la 2-3 cm deasupra sternului. Mediastinoscopul este introdus prin această incizie și avansat ușor către regiunea mediastinală. Dispozitivul ajunge la mediastin trecând prin fața traheei.
În timpul procedurii, se prelevează biopsii din ganglionii limfatici din jurul căilor respiratorii și din țesuturile suspecte. Imaginile obținute sunt înregistrate pe computer. După finalizarea procedurii, mediastinoscopul este scos, iar incizia chirurgicală este închisă cu suturi. Pacientul este trezit și deconectat de la aparatul de ventilație.
De ce se face mediastinoscopia și cui i se aplică?
Atunci când metodele imagistice detectează ganglioni limfatici măriți sau mase în regiunea mediastinală, este necesară prelevarea unei probe de țesut pentru a determina cauza acestora. Răspunsul la întrebarea cui i se face mediastinoscopia este, în primul rând, pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar sau cu diagnostic confirmat. De asemenea, această metodă este utilizată în evaluarea adenopatiilor de cauză necunoscută și a maselor mediastinale.
Diagnosticul și stadializarea cancerului pulmonar
Cel mai critic factor care determină planul de tratament în cancerul pulmonar este stadiul bolii. Înțelegerea faptului dacă cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici mediastinali influențează direct decizia de intervenție chirurgicală. Mediastinoscopia este o metodă standard de aur în stadializarea preoperatorie a cancerului pulmonar, cu o sensibilitate de peste 75%, o specificitate de 100% și o rată de diagnosticare de peste 90%.
Dacă nu sunt detectate celule canceroase în ganglionii limfatici, pacientul este de obicei considerat eligibil pentru operație. Totuși, dacă se detectează metastaze în ganglionii limfatici mediastinali, se preferă tratamente precum chimioterapia sau radioterapia în locul chirurgiei. Prin urmare, cel mai important răspuns la întrebarea de ce se face mediastinoscopia este prevenirea operațiilor inutile și alegerea metodei corecte de tratament.
Mediastinoscopia este utilizată în cazurile în care diagnosticul nu poate fi stabilit prin metode precum bronhoscopia, ultrasonografia endobronșică (EBUS) sau ultrasonografia endoesofagiană (EUS). În unele cazuri, dacă se anticipează că aceste proceduri nu vor da rezultate, se ia decizia directă de mediastinoscopie pentru a nu pierde timpul.
Examinarea maselor mediastinale
În mediastin se pot dezvolta diferite tipuri de mase sau tumori. Diagnosticul cert este esențial pentru a înțelege dacă aceste structuri sunt benigne sau maligne. Deși metodele imagistice arată prezența masei, acestea pot fi insuficiente în determinarea caracterului acesteia.
Mediastinoscopia este o metodă eficientă pentru prelevarea de biopsii din tumorile mediastinale precum timomul, teratomul sau limfomul. Această procedură chirurgicală, care oferă probe de țesut extinse, este preferată în special în cazurile în care imaginile radiologice sunt insuficiente pentru a diferenția bolile.
Diagnosticul limfadenopatiei (mărirea ganglionilor limfatici)
Dacă se observă ganglioni limfatici măriți în mediastin la radiografia toracică, tomografia computerizată sau scanarea PET, este necesar să se înțeleagă cauza acestei măriri. Limfadenopatia mediastinală nu este specifică doar cancerului și poate fi un semn al multor boli diferite.
Mediastinoscopia este necesară pentru a găsi cauza subiacentă a adenopatiilor de cauză necunoscută. Probele de țesut prelevate din ganglionii limfatici în timpul procedurii sunt examinate la microscop pentru a ajunge la un diagnostic cert. Astfel, diferite afecțiuni precum infecțiile, bolile autoimune sau cancerul sunt diferențiate.
Evaluarea altor boli toracice
În diagnosticul sarcoidozei, este necesară observarea unor structuri celulare speciale numite granuloame necazeificate în interiorul țesutului. Probele mici prelevate cu ac fin pot fi insuficiente pentru a arăta această structură, prin urmare, se prelevează fragmente de țesut mai mari prin mediastinoscopie.
În mod similar, în boli precum tuberculoza și limfomul, prelevarea de fragmente din ganglionii limfatici mediastinali este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului. Aceste situații reprezintă domenii importante în care mediastinoscopia intervine atunci când nu se poate pune un diagnostic cert prin alte metode. Rata scăzută de morbiditate a procedurii o face o metodă de diagnostic fiabilă și eficientă.
Pregătirea pentru mediastinoscopie și procesul preoperator
Succesul procedurii necesită un proces de pregătire cuprinzător. Evaluarea detaliată a pacientului și urmarea pașilor corecți sunt condiții fundamentale pentru o operație sigură. Testele efectuate în etapa de pregătire și măsurile luate minimizează riscurile posibile.
Analizele necesare înainte de procedură
Înainte de mediastinoscopie, se evaluează starea generală de sănătate a pacientului și eligibilitatea pentru procedură. În acest scop, se aplică unele teste standard. Analizele de sânge se efectuează pentru controlul funcțiilor de sângerare și coagulare. Deoarece se va lucra în imediata apropiere a vaselor mari, este de o importanță majoră ca valorile coagulării să fie în limite normale.
Radiografia pulmonară și tomografia computerizată (CT) toracică se numără printre examinările imagistice. Ritmul cardiac este controlat prin electrocardiografie (EKG). Dacă se consideră necesar, se solicită și teste de funcție respiratorie. În plus, se înregistrează semnele vitale de bază, cum ar fi măsurarea febrei, a tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și respiratorii, precum și a greutății.
Toate aceste teste ajută la minimizarea riscului operator. Asigurați-vă că vă prezentați la programările pentru celelalte proceduri solicitate de medicul dumneavoastră.
Medicamentele utilizate și aspectele de urmărit
Este obligatoriu să vă informați medicul despre toate medicamentele pe care le utilizați (inclusiv vitamine și suplimente pe bază de plante). Este de o importanță critică să discutați cu medicul dumneavoastră, în special despre medicamentele anticoagulante. Poate fi necesar ca aceste medicamente să fie întrerupte sau modificate sub supravegherea medicului cu un anumit timp înainte de procedură.
Momentul întreruperii medicamentelor anticoagulante variază în funcție de tipul medicamentului. Medicamente precum Aspirina, Coumadin (warfarină), Plavix (clopidogrel), Eliquis (apixaban), Pradaxa (dabigatran), Lovenox (enoxaparină), Xarelto (rivaroxaban) sunt de obicei întrerupte cu 5-7 zile înainte de procedură. Discutați cu chirurgul dumneavoastră și cu medicul care a prescris medicamentul pentru a afla când să încetați administrarea acestora.
De asemenea, este adecvat ca vitamina E și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene să fie întrerupte conform recomandărilor medicului. Pacienții care utilizează medicamente pentru diabet trebuie să discute cu medicii lor despre ce trebuie să facă în dimineața procedurii.
Consumul de alimente și băuturi trebuie oprit cu cel puțin 6-8 ore înainte de procedură. Această regulă include apa, guma de mestecat și bomboanele. Faptul că stomacul este complet gol este de o importanță critică pentru siguranța anesteziei.
În ziua procedurii nu trebuie utilizate produse precum deodorantul, crema sau pudra. Nu trebuie purtate accesorii precum obiecte metalice, piercing-uri, cercei sau bijuterii. Dacă utilizați lentile de contact, trebuie să le scoateți.
Evaluarea anesteziei
Mediastinoscopia se efectuează sub anestezie generală. Înainte de procedură, un medic anestezist evaluează pacientul și îi analizează detaliat istoricul medical. Această evaluare asigură planificarea celei mai sigure metode de anestezie.
Deoarece faptul că pacientul este treaz, tușește sau face cea mai mică mișcare bruscă poate duce la leziuni vasculare greu de remediat, intervenția se face obligatoriu sub anestezie generală. Pacientul este adormit complet și conectat la un aparat de ventilație.
Cum se efectuează mediastinoscopia?
După aplicarea anesteziei generale, procedura începe. Mai întâi, se administrează medicamente pe cale intravenoasă și pacientul este adormit complet. Se introduce un tub endotraheal în gât și se conectează la aparatul de ventilație. Acest pas este necesar pentru a asigura o respirație sigură pe tot parcursul procedurii.
Etapele chirurgicale ale procedurii
Regiunea gâtului și a toracelui este spălată cu o soluție antiseptică. Câmpul chirurgical este pregătit prin acoperirea cu câmpuri sterile. Chirurgul face o incizie orizontală la aproximativ 2-3 cm deasupra sternului. Această incizie este poziționată chiar deasupra sternului.
Se creează o cale chirurgicală prin incizie, în fața traheei. Aspectul care trebuie luat în considerare în acest punct este să nu se producă nicio daună traheei. Mediastinoscopul ajunge în spațiul mediastinal avansând prin exteriorul și fața traheei.
Datorită camerei de la capătul dispozitivului, regiunea este vizualizată în detaliu. Imaginile sunt transferate pe ecranul computerului, iar chirurgul lucrează însoțit de aceste imagini. Inima, plămânii și structurile înconjurătoare sunt examinate. Sunt identificate zonele suspecte și ganglionii limfatici măriți.
În unele centre se utilizează videomediastinoscopia. În acest sistem, imaginea este mărită pe ecran și oferă un unghi de vizualizare mai larg. Totuși, faptul că dispozitivul este mai mare decât mediastinoscopul standard poate crea dificultăți în unele zone îngustate.
Tehnica de prelevare a biopsiei
Se prelevează probe din țesuturile suspecte și din ganglionii limfatici sub ghidaj vizual. Chirurgul colectează o cantitate suficientă de țesut folosind instrumente speciale de biopsie. Fragmente sunt extrase cu un instrument tăietor din ganglionii limfatici din jurul căilor respiratorii.
Probele prelevate sunt trimise la laboratorul de patologie. În unele cazuri, în timpul procedurii se efectuează o examinare de tip „frozen section” (secțiune congelată). Când se așteaptă această analiză, durata chirurgicală se poate prelungi.
Durata procedurii și anestezia
Mediastinoscopia durează în medie între 45 și 60 de minute. Totuși, această durată variază în funcție de numărul de biopsii care trebuie prelevate și de amploarea procedurii. La pacienții la care se așteaptă rezultatul „frozen”, durata chirurgicală se poate prelungi până la o medie de 65 de minute.
După finalizarea procedurii, mediastinoscopul este scos ușor. Locul inciziei este închis cu suturi resorbabile sub piele. Aceste suturi se dizolvă de la sine în timp și rămâne doar o cicatrice vagă de 2-3 cm. Pacientul este trezit ușor și deconectat de la aparatul de ventilație.
Rata mortalității este între 0,08% și 0,15%. Aceste cifre arată că procedura este destul de sigură. Nu prezintă riscuri majore atunci când este aplicată de chirurgi toracici experimentați.
Procesul post-mediastinoscopie și aspectele de urmărit
După finalizarea procedurii, veți fi dus în salonul de trezire. Pe măsură ce efectul anesteziei scade, vă puteți simți ciudat timp de câteva ore sau puteți avea mintea încețoșată. Regiunea gurii și a gâtului va fi amorțită timp de câteva ore. Veți fi monitorizat îndeaproape pentru a vă asigura că nu aveți nicio problemă.
Durata spitalizării și externarea
Pacienții sunt de obicei internați în dimineața operației. Conform protocolului medical, se preferă ca pacientul să fie ținut sub observație în spital timp de o noapte. Totuși, experiențele clinice arată că aproape toate complicațiile apar în timpul operației sau în primele șase ore după operație.
Din acest motiv, pacienții care trec de primele șase ore fără probleme, care au tensiunea și pulsul stabile, care pot mânca și merge singuri, pot fi externați din spital în seara aceleiași zile. Pacientul a cărui stare clinică este stabilă este externat a doua zi. Puteți merge acasă la câteva ore după procedură, dar din cauza medicamentelor pe care le-ați primit sau a anesteziei, trebuie să aveți un însoțitor cu dumneavoastră.
Ce trebuie făcut în perioada de recuperare
Interdicția de a mânca și bea continuă până când trece amorțeala. După ce trece amorțeala, dacă aveți dureri în gât, se recomandă să vă hrăniți cu alimente mai moi. La o zi după procedură, puteți experimenta dureri în gât, răgușeală sau tuse.
Se aplică un pansament steril pe zona inciziei, iar acest pansament trebuie să rămână la locul lui timp de 24 de ore. La sfârșitul acestui interval, pansamentul poate fi scos și se poate face duș. În timpul dușului, nu trebuie aplicat nimic pe zona inciziei, trebuie lăsată doar apa și săpunul să curgă.
Păstrați locul inciziei curat și uscat. Utilizați regulat analgezicele recomandate de medicul dumneavoastră. Evitați activitățile fizice obositoare și ridicarea greutăților timp de 1-2 săptămâni. Activități precum înotul trebuie evitate timp de 10 zile după procedură. Pacienții revin de obicei la viața cotidiană în 2-3 zile.
Riscuri și complicații posibile
Probabilitatea de a dezvolta complicații legate de procedură este de aproximativ 0,5-1%. Este o procedură care nu prezintă riscuri majore atunci când este aplicată de chirurgi experimentați. Rata riscului vital este destul de scăzută (0,08%).
Cele mai frecvente complicații includ răgușeala, sângerarea, deschiderea pleurei și leziuni ale traheei. Există riscul de sângerare, dar această rată este sub 1%. Răgușeala poate apărea prin afectarea nervului care merge la corzile vocale, iar riscul este de aproximativ 1-2%.
Dacă observați oricare dintre următoarele simptome, trebuie să vă adresați imediat medicului dumneavoastră: sângerare la nivelul suturilor, febră mare, dureri toracice severe, umflături la nivelul gâtului, dificultăți de respirație, dificultăți la înghițire, răgușeală care durează mai mult de câteva zile sau care continuă să se agraveze.
Evaluarea rezultatelor
Rezultatele biopsiei sunt gata de obicei în 5-7 zile lucrătoare. Rezultatele vor fi gata în general în 1 sau 2 săptămâni. Medicul care a efectuat procedura vă poate oferi informații despre fragmentele trimise la laborator. Raportul de patologie indică diagnosticul cert al bolii. Procesul de așteptare a rezultatelor poate fi îngrijorător, este corect să luați legătura cu medicul dumneavoastră în legătură cu acest subiect.
Întrebări frecvente despre mediastinoscopie
Mediastinoscopia este o procedură dureroasă? Deoarece sunteți sub anestezie generală în timpul procedurii, nu simțiți nicio durere. După ce vă treziți, puteți avea dureri ușoare la locul inciziei, dar acestea sunt ușor controlate cu analgezice.
Cât durează mediastinoscopia? Procedura durează în medie între 45 și 60 de minute. Totuși, această durată se poate prelungi în funcție de numărul de biopsii care trebuie prelevate. De exemplu, dacă se așteaptă examinarea „frozen”, procedura poate dura mai mult.
Când sunt gata rezultatele mediastinoscopiei? Procesul de examinare patologică și raportare durează de obicei 5 până la 7 zile lucrătoare. În unele centre, rezultatele sunt gata în 1 sau 2 săptămâni. Medicul dumneavoastră care a efectuat procedura vă va oferi informații despre probele trimise la laborator.
Mediastinoscopia este o procedură sigură? Este o metodă cu risc scăzut și sigură atunci când este aplicată de echipe experimentate. Probabilitatea de a dezvolta complicații este de aproximativ 0,5-1%. Riscul de deces este între 0,08-0,15%, o rată destul de scăzută.
Ce complicații pot apărea? Cele mai frecvente complicații sunt răgușeala, sângerarea, deschiderea pleurei și leziuni ale traheei. Pe lângă acestea, pot apărea rar situații precum pneumonia, infecția locului inciziei și colapsul pulmonar. În centrele experimentate, aceste riscuri sunt la un nivel minim.
Când se revine la viața cotidiană după mediastinoscopie? Pacienții revin de obicei la activitățile zilnice normale în 1-2 săptămâni. Se recomandă evitarea activităților fizice obositoare.
Există metode alternative la mediastinoscopie? Există alternative precum EBUS și biopsia cu ac ghidată de CT. Totuși, mediastinoscopia este utilizată în cazurile în care nu se poate pune un diagnostic prin aceste metode. Medicul dumneavoastră decide metoda potrivită.
Mediastinoscopia poate fi făcută oricui? În unele cazuri poate să nu fie potrivită. Se evaluează starea generală de sănătate a pacientului, medicamentele utilizate și problemele cardiace. Medicul decide după o evaluare detaliată.
Câte tipuri de mediastinoscopie există? Se aplică patru tehnici diferite. Cel mai frecvent se efectuează mediastinoscopia cervicală standard. Celelalte sunt mediastinoscopia anterioară, cervicală extinsă și subxifoidiană. Fiecare are puncte de intrare diferite.
Ce se întâmplă dacă nu se detectează metastaze? Dacă nu se detectează celule canceroase în ganglionii limfatici, șansa de operație a pacientului este ridicată. Totuși, dacă există răspândire în ganglionii limfatici mediastinali, se preferă chimioterapia sau radioterapia.
Pe scurt despre mediastinoscopie
Mediastinoscopia este o metodă fiabilă pentru a ajunge la un diagnostic corect în bolile toracice. În special în stadializarea cancerului pulmonar, aceasta ajută medicul dumneavoastră să ia cea mai corectă decizie de tratament. Procedura are un risc scăzut și este aplicată în siguranță în mâini experimentate.
În realitate, majoritatea pacienților revin la viața normală în câteva zile. Este important să urmați cu atenție instrucțiunile de pregătire preoperatorie și să respectați recomandările medicului dumneavoastră după aceea. Dacă aveți vreo îngrijorare, discutați deschis cu medicul dumneavoastră. Datorită mediastinoscopiei, incertitudinile dispar și procesul de tratament devine clar.
