Ce este operația ETS?

Operația ETS

Chirurgia transpirației excesive (Simpatectomie Toracică Endoscopică)

Transpirația excesivă (hiperhidroza), deși pare inofensivă din punct de vedere medical, este o afecțiune care poate afecta grav viața cotidiană, relațiile sociale și viața profesională. Pentru transpirația excesivă a mâinilor, axilelor și feței, atunci când alte tratamente nu oferă un răspuns adecvat, există o metodă chirurgicală care poate oferi o soluție permanentă: operația ETS.

În acest articol, explicăm în mod onest ce este operația ETS, cui i se potrivește, cum se efectuează și — la fel de important — posibilele sale efecte secundare. Scopul nostru este de a vă oferi tot ceea ce trebuie să știți înainte de a lua o decizie.

ETS, abrevierea pentru Simpatectomie Toracică Endoscopică, este o operație în care transmiterea nervoasă care provoacă transpirația excesivă este oprită printr-o metodă minim invazivă. Este cunoscută în rândul publicului și sub numele de "operație pentru transpirația mâinilor".

Corpul nostru are o rețea nervoasă care funcționează involuntar: sistemul nervos simpatic. Acesta controlează funcții precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și transpirația. Lanțul nervos simpatic se întinde de-a lungul cavității toracice, de ambele părți ale coloanei vertebrale. La persoanele cu transpirație excesivă, acești nervi trimit mai multe semnale decât în mod normal. În operația ETS, acest flux este oprit prin vizarea nivelului nervos care transportă semnalul de transpirație către mâini sau axile.

Cum se efectuează operația?

Procedura se realizează sub anestezie generală și printr-o metodă complet minim invazivă. Se practică o singură incizie de aproximativ 1 centimetru sau 2 incizii de 0,5 cm la nivelul axilei, prin care un instrument subțire cu o cameră video la capăt este introdus în cavitatea toracică. Lanțul nervos simpatic este vizualizat clar pe ecran și transmiterea este oprită la nivelul vizat. Ambele părți sunt tratate în aceeași sesiune.

Pentru a opri transmiterea, pot fi utilizate trei tehnici: secționarea nervului, cauterizarea sau comprimarea acestuia prin aplicarea unui clips de titan. În prezent, tehnica de clipsare este cea mai frecvent preferată.

Operația în sine durează de obicei 10–15 minute; împreună cu pregătirea pentru anestezie și perioada de trezire, durata totală este de 30–60 de minute. Efectul începe imediat: marea majoritate a pacienților observă că mâinile lor sunt uscate imediat ce se trezesc din operație.

În ce zone este eficientă?

Succesul ETS variază semnificativ în funcție de zona în care apare transpirația:

• Transpirația mâinilor (hiperhidroză palmară): Este situația în care ETS este cea mai eficientă și prezintă cea mai mare rată de succes. La marea majoritate a pacienților, transpirația mâinilor dispare definitiv.

• Transpirația și înroșirea feței: Se obține o rată ridicată de succes. Totuși, acest grup este cel care trebuie evaluat cu cea mai mare atenție în ceea ce privește efectele secundare; din acest motiv, selecția pacientului este deosebit de importantă.

• Transpirația axilară: Se obține o reducere semnificativă, dar rezultatele nu sunt la fel de complete ca în cazul transpirației mâinilor. Motivul este că în axilă există două tipuri diferite de glande sudoripare și acestea sunt stimulate din mai multe surse.

• Transpirația picioarelor: ETS nu este o metodă potrivită pentru transpirația picioarelor; deoarece nervii simpatici care merg către picioare nu se află în torace, ci în regiunea lombară. Deși la unii pacienți se observă o reducere parțială a transpirației picioarelor după ETS, acesta nu este un rezultat scontat.

ETS poate fi aplicată și în anumite situații precum înroșirea feței (fasiyal blushing) și fenomenul Raynaud, care se manifestă prin răceală, albirea sau cianoza vârfurilor degetelor.

Cui i se aplică?

ETS nu este o operație care se aplică oricui are transpirație excesivă. Pentru a fi un candidat potrivit, se așteaptă ca transpirația să vă afecteze semnificativ viața cotidiană și să nu fi beneficiat suficient de pe urma tratamentelor non-chirurgicale.

Cum afectează transpirația excesivă viața cotidiană?

Transpirația excesivă a mâinilor începe de obicei în perioada adolescenței sau înainte, iar o parte semnificativă a pacienților are un istoric familial similar. Situații precum evitarea strângerii de mână, umezirea hârtiei în timpul scrisului, dificultatea de a utiliza ecranele telefoanelor și computerelor, deteriorarea foilor de examen la studenți, scad grav calitatea vieții.

Transpirația și înroșirea feței pot provoca o anxietate semnificativă în mediile sociale; persoana poate evita să vorbească în public, să stabilească contact vizual sau să intre în locuri aglomerate. Această situație poate duce în timp la un comportament de evitare socială și la pierderea încrederii în sine. Este important să știți că aceasta nu este o trăsătură de caracter, ci rezultatul unei afecțiuni medicale tratabile.

Tratamentele non-chirurgicale trebuie încercate mai întâi

ETS nu este un tratament de primă linie. Înainte de a lua în considerare operația, trebuie încercate următoarele metode:

• Produse care conțin clorură de aluminiu: Se aplică pe pielea uscată înainte de culcare. Pot fi eficiente în transpirația ușoară până la moderată.

• Iontoforeza: Este suprimarea temporară a glandelor sudoripare prin curent electric de joasă intensitate trecut prin apă. Necesită ședințe regulate.

• Injectarea de Botox: Blochează temporar terminațiile nervoase care stimulează glandele sudoripare. Efectul durează în medie 6–12 luni și trebuie repetat. Oferă rezultate bune în special în transpirația axilară.

• Medicamente administrate oral: Anumite medicamente care reduc transpirația pot fi utilizate la pacienții potriviți.

Dacă aceste tratamente nu sunt suficiente sau dacă repetarea lor constantă nu este fezabilă pentru dumneavoastră, opțiunea chirurgicală intră în discuție.

Cui nu i se aplică?

ETS nu este potrivită pentru persoanele cu boli cardiace sau pulmonare grave, pentru persoanele care au dezvoltat aderențe sau îngroșări ale pleurei, pentru cei care au suferit anterior operații toracice în aceeași zonă și pentru cei cu boli tiroidiene netratate. Deoarece operația afectează sistemul nervos simpatic, este necesară o evaluare suplimentară și pentru persoanele cu ritm cardiac de repaus scăzut. De asemenea, trebuie investigat în prealabil faptul că transpirația nu este cauzată de o altă boală.

Cel mai important subiect pe care trebuie să îl știți: Transpirația compensatorie

Acesta este cel mai critic subiect pe care trebuie să îl înțelegeți atunci când decideți să faceți operația ETS. Vă recomandăm să citiți cu atenție această secțiune.

Transpirația compensatorie este creșterea transpirației în alte zone ale corpului în timp ce zona operată se usucă. Se observă cel mai frecvent pe spate, piept, abdomen, talie și picioare. Motivul este că organismul redirecționează transpirația către alte zone pentru a-și menține echilibrul termic.

Transpirația compensatorie nu este un efect secundar rar; este un rezultat scontat. Deși frecvența apariției raportată în studiile publicate variază într-un interval larg, se acceptă faptul că apare într-o anumită măsură la mai mult de jumătate dintre pacienți; în unele serii, această rată este mult mai mare. La majoritatea pacienților este de nivel ușor și este considerată suportabilă pe lângă confortul oferit de uscarea mâinilor. Totuși, la un grup mic de pacienți, poate fi atât de severă încât să afecteze negativ calitatea vieții, iar unii pacienți pot regreta operația din acest motiv.

Pentru a reduce riscul, în prezent procedura se efectuează la cel mai jos nivel nervos necesar. În special, neincluderea nivelurilor superioare (T2) în procedură reduce semnificativ riscul de transpirație compensatorie. Chirurgul dumneavoastră va planifica ce nivel va fi vizat în funcție de simptomele dumneavoastră.

Când apare transpirația compensatorie, în cazurile ușoare, îmbrăcămintea din bumbac și produsele locale pot fi suficiente. În cazurile mai pronunțate, pot fi utilizate medicamente orale care reduc transpirația, oferind o ușurare semnificativă multor pacienți.

Poate fi operația cu adevărat reversibilă?

Cea mai discutată caracteristică a metodei de clipsare este posibilitatea de a scoate clipsurile dacă este necesar. Acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic; totuși, trebuie să fim foarte clari aici:

Scoaterea clipsurilor nu garantează că operația va fi anulată. Nervul poate fi suferit leziuni permanente pe durata aplicării clipsului. După scoaterea clipsului, la unii pacienți transpirația compensatorie se retrage, în timp ce la alții nu există nicio schimbare. De asemenea, procedura necesită o a doua operație, iar rezultatul tinde să fie cu atât mai bun cu cât clipsul este scos mai devreme. Din acest motiv, trebuie să evaluați ETS nu ca pe o procedură reversibilă, ci ca pe o decizie permanentă.

Alte posibile efecte secundare și riscuri

ETS este o operație considerată sigură, iar complicațiile grave sunt rare. Totuși, iată situațiile posibile pe care trebuie să le cunoașteți:

• Uscăciune excesivă a mâinilor: La unii pacienți, mâinile se usucă mai mult decât se aștepta și pot crăpa. Se controlează prin utilizarea regulată a cremelor hidratante și un aport adecvat de lichide.

• Scădere ușoară a ritmului cardiac: Deoarece sistemul simpatic este afectat, poate exista o ușoară scădere a ritmului cardiac de repaus. La majoritatea persoanelor nu este sesizabilă; din acest motiv, ritmul cardiac este evaluat înainte de operație.

• Scurgere de aer în plămâni (pneumotorax): Se observă la un număr mic de pacienți și se vindecă de cele mai multe ori de la sine; rareori poate fi necesar un tub de drenaj toracic pentru câteva zile.

• Sindromul Horner: Este o afecțiune rară care se manifestă prin căderea pleoapei și micșorarea pupilei. De obicei este temporară, dar rareori poate fi permanentă. În prezent, acest risc a scăzut considerabil prin efectuarea procedurii la niveluri mai joase.

• Transpirație declanșată de gust: La unii pacienți, în special în timpul consumului de alimente picante, poate apărea transpirație în zona feței și a gâtului.

• Riscuri chirurgicale generale: Ca în orice operație, există riscuri de sângerare, infecție, acumulare de sânge în cavitatea toracică și riscuri legate de anestezie. Acestea sunt rare în această operație.

Procesul postoperator

După operație, se efectuează o radiografie toracică de control pentru a confirma că plămânii s-au expandat complet. Majoritatea pacienților sunt externați în aceeași zi; în unele cazuri, poate fi necesară spitalizarea pentru o noapte sau inserarea unui tub de drenaj toracic pentru o perioadă scurtă.

Durerea este de obicei de nivel ușor și este controlată ușor cu analgezice. În primele zile, puteți simți o senzație de înțepătură în zona toracică, o durere ușoară care radiază spre umăr și spate sau disconfort la respirația profundă. Aceste simptome se reduc semnificativ în câteva zile la majoritatea pacienților; la unele persoane, dispariția completă poate dura câteva săptămâni.

Se recomandă evitarea efortului intens în primele 24 de ore. Majoritatea pacienților revin la viața cotidiană în câteva zile și, de obicei, la viața profesională în decurs de o săptămână. În primele zile, pe măsură ce termoreglarea corpului dumneavoastră se adaptează la noul echilibru, puteți experimenta modificări temporare ale senzației de căldură și transpirație.

Care este rezultatul pe termen lung?

În ETS efectuată pentru transpirația mâinilor, rezultatul este permanent. Uscăciunea mâinilor începe imediat după operație și continuă mulți ani; probabilitatea ca transpirația să revină este destul de scăzută. În studiile de urmărire pe termen lung, se raportează că marea majoritate a pacienților sunt mulțumiți chiar și la ani de la operație.

Factorul principal care determină satisfacția este mai degrabă severitatea transpirației compensatorii decât succesul tehnic al operației. Din acest motiv, selecția corectă a pacientului și discutarea realistă a așteptărilor înainte de operație sunt elementul cel mai decisiv al rezultatului.

Întrebări frecvente

Procedura în sine este finalizată de obicei în 10–15 minute. Împreună cu pregătirea pentru anestezie și procesul de trezire, durata totală este de aproximativ 30–60 de minute. Ambele părți sunt tratate în aceeași sesiune.

Efectul începe imediat. Marea majoritate a pacienților observă că mâinile lor sunt uscate imediat ce se trezesc din operație. Nu este nevoie să așteptați.

Deoarece se aplică anestezie generală în timpul operației, nu simțiți nimic. Ulterior, poate exista o durere ușoară, înțepături sau disconfort care radiază spre umăr în zona toracică; acestea sunt controlate ușor cu analgezice și se reduc de obicei în câteva zile.

Da. În transpirația mâinilor, rezultatul este permanent și probabilitatea ca transpirația să revină este scăzută. În mod similar, dacă apare transpirația compensatorie, trebuie să luați în considerare faptul că și aceasta poate fi permanentă. Deși metoda de clipsare este teoretic reversibilă, nu se poate garanta că această revenire va fi de succes.

Majoritatea pacienților sunt externați în aceeași zi și încep activitățile zilnice în câteva zile. Revenirea la viața profesională este posibilă de obicei în 3–7 zile; această perioadă variază în funcție de efortul fizic al muncii dumneavoastră.

ETS nu este o metodă aplicată pentru transpirația picioarelor, deoarece nervii care merg către picioare se află în regiunea lombară. Deși la unii pacienți se raportează o reducere parțială a transpirației picioarelor după operație, acesta nu este un rezultat scontat; operația nu trebuie decisă cu acest scop.

Da, există, deși în număr mic, iar motivul principal este aproape întotdeauna transpirația compensatorie severă. Motivul pentru care menționăm clar această posibilitate este de a ne asigura că luați decizia cu informații complete. Operația nu este recomandată persoanelor cu transpirație ușoară sau celor care nu au încercat niciodată tratamente non-chirurgicale; această operație este potrivită pentru pacienții a căror calitate a vieții a fost grav afectată și care nu au beneficiat de pe urma altor metode.

Operația ETS este o soluție extrem de eficientă și permanentă, în special pentru transpirația excesivă a mâinilor. Se realizează prin metodă minim invazivă, durează puțin, durerea este redusă și majoritatea pacienților se întorc acasă în aceeași zi. Oferă o îmbunătățire spectaculoasă a calității vieții la pacienții potriviți.

Cu toate acestea, este o decizie permanentă, iar cel mai frecvent efect secundar, transpirația compensatorie, apare într-o anumită măsură la o parte semnificativă a pacienților. Din acest motiv, este necesar ca tratamentele non-chirurgicale să fi fost încercate înainte de operație și ca așteptările să fi fost discutate în detaliu cu chirurgul dumneavoastră.

Dacă transpirația excesivă vă afectează grav calitatea vieții, puteți evalua opțiunile potrivite pentru dumneavoastră consultând un specialist în Chirurgie Toracică.

Completați formularul pentru informații detaliate și contact!