Bolile valvelor aortice

Bolile valvelor aortice și chirurgia anevrismului

Ce este stenoza aortică?

Stenoza aortică poate fi de 3 tipuri: sub valvă, la nivelul valvei și deasupra valvei, iar la adulți depinde în mare măsură de valvă. Stenoza aortică legată de valvă se împarte în două: reumatismală și non-reumatismală.

Ce este stenoza aortică reumatismală?

Stenoza aortică reumatismală reprezintă 30-40% dintre pacienți în țările occidentale, în timp ce în țara noastră această proporție este mai mare. Ca urmare a reumatismului, valva aortică se îngroașă și prezintă inflamație, iar în timp valva se degradează: cele trei cuspe, care în mod normal sunt mobile, se lipesc între ele și apare calcifierea (înfundarea cu calcar), iar valva devine asemănătoare unei bucăți de piatră. Stenoza aortică reumatismală afectează frecvent și valva mitrală, însă semnificația clinică poate varia.

Ce este stenoza aortică non-reumatismală?

Stenoza aortică non-reumatismală are două forme: „congenitală” și „degenerativă”. Stenoza aortică congenitală este mai frecventă. Stenoza aortică bicuspidă este cea mai frecventă dintre acestea. În mod normal valva aortică are 3 cuspe, iar în cazul acestora are 2 cuspe. La 1 sau 2 din fiecare 100 de persoane din populație, valva aortică se formează bicuspidă. Aceste valve bicuspide se pot degrada în timp sau pot urma un curs complet normal. Prin degradarea acestei valve pot apărea stenoza aortică, insuficiența aortică (scurgerea) sau ambele (stenoză și scurgere). Uneori, pe această valvă se poate forma endocardita, adică o infecție microbiană a valvei cardiace. Prin calcifierea valvei bicuspide congenitale se formează stenoza aortică calcifică. Progresia calcifierii duce la apariția unei stenoze aortice semnificative, de obicei în jurul vârstei de 50-60 de ani. Stenoza aortică de tip degenerativ se mai numește și aterosclerotică, idiopatică calcifică sau senilă. Valva are structura normală, cu 3 cuspe. Calcifierea se dezvoltă ca urmare a aterosclerozei (rigidizării vaselor de sânge). Stenoza aortică semnificativă apare la vârsta de 60-70, 80 de ani.

Ce cauze duc la stenoza aortică?

În mod normal, aria valvei aortice este de 2.5-3.5 m2. Când în stenoza aortică această arie scade sub 1 cm2, pacientul începe să prezinte simptome. Sub 0.7 cm2 este critică și gravă. Odată cu stenoza aortică, inima se mărește.

Care sunt simptomele stenozei aortice?

Apar tulburări ale ritmului cardiac, dureri în piept, leșin brusc și înnegrirea vederii. Pe măsura progresiei bolii poate apărea moartea subită. Diagnosticul precis și gradul de stenoză al valvei se stabilesc prin ecocardiografie. Cateterismul și angiografia trebuie efectuate la pacienții cu angină și la cei peste 40 de ani.

Cum se tratează stenoza aortică?

1. La pacienții cu simptome (semne de insuficiență cardiacă, dureri în piept, leșin)
2. La pacienții fără simptome, dar cu stenoză aortică severă la ecocardiografie (aria valvei sub 0,7 cm2, gradient peste 50 mmHg și pacienții la care ventriculul stâng s-a mărit, iar funcțiile acestuia au început să scadă)

În special la copiii mici, în stenoza aortică bicuspidă, valva se păstrează și se repară pe cât posibil. În cazurile în care zona valvei aortice este foarte îngustă, se practică procedeul denumit Ross/Konne: a doua valvă a pacientului (valva pulmonară) se extrage și se implantează în locul valvei aortice, după ce este lărgită.

Ce este insuficiența aortică?

Inima se mărește în funcție de gradul insuficienței aortice. Este una dintre bolile cardiace care mărește cel mai mult inima. Cea mai frecventă cauză este reumatismul articular acut. Febra reumatismală determină îngroșarea fibroasă a valvei aortice și, ulterior, retracții ale valvei, ceea ce duce la insuficiență aortică. A doua cauză ca frecvență este endocardita infecțioasă (pe valva bicuspidă sau normală). Endocardita infecțioasă este infectarea microbiană a valvei cardiace. De asemenea, în cazurile în care defectul septal ventricular congenital (VSD: Defect Septal Ventricular) dintre cele două ventricule se află lângă valva aortică sau aproape de aceasta, în timp poate apărea insuficiență aortică. În traumatismele toracice (accidente rutiere, căderi etc.), prin ruperea oricărui cusp al valvei aortice poate apărea insuficiență aortică. Pe lângă acestea, alte cauze ale insuficienței aortice sunt: degenerarea mixomatoasă, artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic. Sindromul Marfan, care duce la dilatarea arterei aortice (cu un mecanism similar în anevrismul aortic ateroscleros sau sifilitic), iar în cazul ectaziei anuloaortice, cu sau fără sindrom Marfan, în care există dilatare din cauza slăbirii inelului valvei aortice, apare insuficiență aortică. De asemenea, disecția aortică, în care apar ruperi între straturile arterei aortice, poate determina insuficiență aortică. Diverse boli reumatismale și sistemice (artrita reumatoidă, sindromul Reiter, psoriazisul, boala Takayasu) pot afecta valva aortică și pot provoca insuficiență aortică.

Care sunt simptomele insuficienței aortice?

Primele semne sunt oboseala rapidă și dispneea (senzația de lipsă de aer), care, în timp, include trezirea din somn noaptea din cauza lipsei de aer. În stadii mai avansate pot apărea dureri în piept și atacuri de leșin. Riscul de moarte subită crește în cazul în care inima este foarte mărită. Diagnosticul precis și gradul insuficienței valvei se stabilesc prin ecocardiografie. Cateterismul și angiografia trebuie efectuate la pacienții cu dureri în piept sau care au depășit vârsta de 40 de ani.

Cum se tratează insuficiența aortică?

1. Pacienții cu simptome (NYHA: New York Heart Association, clasa III și IV) trebuie operați. Afectarea capacității de contracție a inimii nu împiedică operația, dar crește riscul.
2. La cazurile fără simptome, dar la care funcțiile cardiace (funcțiile ventriculului stâng) încep să scadă, la care diametrul inimii depășește nivelul critic (diametrul diastolic al ventriculului stâng depășește 7,5 cm, diametrul sistolic depășește 5,5 cm)
3. De asemenea, în cazurile de insuficiență aortică acută (bruscă) trebuie efectuată intervenție chirurgicală de urgență.

În tratamentul chirurgical al bolilor valvei aortice, în special la copiii mici, în cazurile în care valva aortică are două cuspe (valvă aortică bicuspidă), este avantajos să se păstreze valva prin metoda reparației, dacă structura valvei permite.

De asemenea, în cazurile în care calitatea valvei aortice este bună, dar insuficiența aortică se datorează măririi inelului valvei aortice, insuficiența poate fi tratată prin păstrarea valvei aortice (operația David), plasând valva într-un vas artificial. Când repararea valvei aortice nu este posibilă, există o speranță de viață lungă și nu există un impediment pentru utilizarea anticoagulantelor, trebuie implantată o valvă cardiacă mecanică. Dacă există un risc care împiedică utilizarea anticoagulantelor (risc de hemoragie cerebrală, risc de hemoragie în alte organe) (peste 80 de ani), se folosesc valve obținute de la animale, numite valve cardiace biologice. În timpul operației, dacă inelul aortic este foarte mic, trebuie efectuate proceduri de lărgire, pentru a implanta o valvă suficient de mare. Dacă inelul aortic este prea strâmt pentru a fi lărgit suficient (ca în cazul copiilor mici), valva pulmonară, adică o altă valvă a pacientului, se extrage și se implantează în aortă. Această operație se numește operația Ross. Este o operație lungă, dificilă și care necesită experiență. Chirurgul care o efectuează trebuie să aibă experiență în această operație.

Ce este stenoza subaortică hipertrofică idiopatică?

Stenoza subaortică hipertrofică este o formă specială a cardiomiopatiei hipertrofice (boală în care mușchii inimii se măresc foarte mult). Stenoza subaortică hipertrofică are o structură musculară anormală, în afara celei normale, care îngustează ieșirea din ventriculul stâng (ventricul), iar tabloul clinic este similar cu cel al stenozei aortice. Stenoza subaortică hipertrofică este o boală cu transmitere familială, a cărei cauză este necunoscută.

Care sunt simptomele stenozei subaortice hipertrofice idiopatice?

De obicei, simptomele apar la vârsta de 20-30 de ani. Simptomele sunt, de regulă, dispneea, durerile în piept și leșinul brusc. Cauza exactă a leșinului brusc nu este cunoscută, dar se consideră că este legată de tulburarea ritmului cardiac. În cazul stenozei subaortice hipertrofice există un risc crescut de moarte subită. Diagnosticul precis se stabilește prin ecocardiografie, iar tratamentul se planifică.

Cum se tratează stenoza subaortică hipertrofică idiopatică?

Pacienții cu simptome sunt tratați cu betablocante și blocanți ai canalelor de calciu.

1. La pacienții care nu răspund la tratamentul medicamentos și au simptome severe (grupa New York Heart Association, clasa 3 și 4)
2. Este necesară la pacienții cu atacuri de leșin brusc și cu stenoză severă.

În tratament, structurile musculare care provoacă stenoza se exciză (se taie) și se îndepărtează. O altă metodă de tratament constă în implantarea unei valve mitrale.

Ce sunt bolile valvei mitrale?

Aria valvei mitrale este de 5-11,4 cm2 (medie 7,6 cm2). Valva mitrală este o structură formată din două cuspe, aflată în interiorul ventriculului stâng. Cauza cea mai frecventă a bolilor valvei mitrale în țara noastră și în țările în curs de dezvoltare este boala cardiacă reumatismală. În schimb, în societatea occidentală, boala valvei mitrale cauzată de reumatism s-a redus semnificativ. Leziunile distrofice și degenerative, precum și insuficiența mitrală, sunt frecvente la vârste înaintate în societatea occidentală.

Ce este stenoza mitrală?

Cu excepția stenozei mitrale congenitale, care apare rar, aceasta depinde aproape întotdeauna de reumatismul articular acut. Boala valvei mitrale reumatismale poate duce la stenoză, insuficiență sau ambele. Reumatismul articular acut în copilăria timpurie produce mai ales insuficiență mitrală, în timp ce la adulții tineri apare stenoza mitrală, iar la vârste mai înaintate apar ambele împreună (stenoză și insuficiență mitrală). În stenoza mitrală reumatismală, odată cu progresia bolii în timp, în atriul stâng se poate forma un cheag (tromb). Cheagurile desprinse din acesta pot ajunge la creier, provocând accident vascular cerebral sau obstrucții în alte vase. În afara reumatismului, foarte rar, stenoza mitrală poate apărea din cauza calcifierii structurii valvei la vârste înaintate, în unele tipuri de cancer (sindroame carcinoide), în cazul unor cheaguri mari sau tumori din ventriculul stâng și în cazul protezelor mitrale mici sau înguste implantate.

Care sunt simptomele stenozei mitrale?

Dispneea, oboseala rapidă, dispneea care trezește din somn noaptea, palpitațiile și sputa sanguinolentă sunt cele mai frecvente simptome. Simptomele, de regulă, nu apar până când aria valvei ajunge la 2-2,5 cm2. Diagnosticul precis se stabilește prin ecocardiografie, iar tratamentul se planifică.

Cum se tratează stenoza mitrală?

• Indicații pentru intervenție chirurgicală pe cord deschis în stenoza mitrală
• Oboseală care limitează activitatea zilnică (NYHA: New York Heart Association, clasa III și IV)
• Embolie sistemică
• Prezența unui cheag în atriul stâng
• La persoanele cu stenoză severă, dar cu mai puține simptome, pentru a păstra valva mitrală existentă (pentru a nu schimba valva)
• Femeilor fără simptome, dacă doresc să rămână însărcinate, li se recomandă.

În tratamentul chirurgical, trebuie încercată mai întâi păstrarea valvei mitrale existente. Dacă valva nu este foarte calcificată, stenoza existentă se înlătură, iar valva groasă se subțiază. Dacă există calcifiere avansată, se implantează o valvă protetică.

Ce este insuficiența mitrală?

În țara noastră și în țările în curs de dezvoltare, cea mai frecventă cauză este legată de reumatism. Ca urmare a reumatismului, valva cel mai frecvent afectată este valva mitrală. În societatea occidentală, cea mai frecventă cauză sunt leziunile degenerative și distrofice.

Ce este insuficiența mitrală ischemică?

Insuficiența mitrală poate apărea ca urmare a blocării arterelor coronare care hrănesc inima. Apare în special după infarcturi miocardice repetate, împreună cu alterarea capacității de contracție și mărirea inimii. De asemenea, după infarctul miocardic, insuficiența mitrală poate apărea prin ruperea sau desprinderea structurilor care țin valva.

Degenerare mixomatoasă (Prolaps al valvei mitrale, Valvă mitrală floppy, Valvă mitrală mixomatoasă, Valvă mitrală degenerativă)
Insuficiența mitrală afectează frecvent structurile valvei la persoanele în vârstă. Inițial, aceste structuri se alungesc, iar apoi, prin ruperea lor, insuficiența mitrală se agravează. Boala valvei mixomatoase sau degenerative (valva mitrală floppy sau prolapsul valvei mitrale) este, în societatea occidentală, una dintre cele mai importante cauze ale insuficienței mitrale.

Ce este endocardita?

Este boala microbiană a valvei mitrale. Este o boală gravă și severă. Chiar și cu tratament antibiotic adecvat, necesită frecvent intervenție chirurgicală. În endocardita bacteriană, repararea valvei mitrale este mai avantajoasă.

Ce este calcifierea inelului mitral?

Această boală este, în esență, o boală degenerativă, întâlnită la persoanele în vârstă. Apare frecvent la femeile peste 60 de ani. Etiologia nu este complet cunoscută. Dintre bolile sistemice, sindroamele Ehlers-Danlos și Marfan pot provoca insuficiență mitrală prin lărgirea inelului valvei și alungirea structurilor de sub valvă. Alte boli sistemice sunt amiloidoza, sarcoidoza, poliartrita și hipereozinofilia.

Care sunt simptomele calcifierii inelului mitral?

Există plângeri precum oboseala rapidă, palpitațiile, slăbiciunea și starea de epuizare. Diagnosticul precis se stabilește prin ecocardiografie, iar tratamentul se planifică.

Cum se tratează calcifierea inelului mitral?

La pacienții cu insuficiență mitrală de gradul 3 și 4 (MY), intervenția chirurgicală trebuie efectuată înainte ca funcțiile cardiace să se deterioreze.

• Oboseală care limitează activitatea zilnică (NYHA: New York Heart Association, clasa III și IV)
• Pacienți cu mai puține simptome, dar cu inima mărită (ventriculul stâng cu diametrul sistolic mai mare de 5,5 cm și cel diastolic mai mare de 6 cm)
• Dacă după infarctul miocardic se dezvoltă insuficiență mitrală severă
• Poate fi necesară în cazul endocarditei, adică al bolii microbiene a valvei mitrale.

În intervenția chirurgicală trebuie evaluat mai întâi dacă valva mitrală existentă poate fi reparată.

Cum se tratează persoanele cu mai multe boli ale valvelor?

La unii pacienți, valva mitrală, cea aortică și chiar cea tricuspidă pot fi afectate. În aceste cazuri se intervine asupra tuturor celor 3 valve, în funcție de gravitatea bolii valvulare. Boala cardiacă reumatismală rămâne, în țara noastră, cea mai frecventă cauză a bolilor multiple ale valvelor. În afară de aceasta, endocardita, adică infecția valvelor cardiace, și celelalte cauze menționate la bolile unice ale valvelor pot provoca, de asemenea, bolile multiple ale valvelor. În cazul bolii celor trei valve, de obicei se înlocuiesc valvele mitrală și aortică, iar valva tricuspidă se repară.