CENTRUL DE Tulburări ale somnului

Centrele de tulburări de somn sunt centre de sănătate care își propun să îmbunătățească calitatea somnului și starea generală de sănătate a persoanelor. Pierderea somnului are efecte dăunătoare asupra calității vieții indivizilor și asupra aproape tuturor sistemelor organice. Aceste centre se ocupă de diagnosticarea și tratamentul diferitelor tulburări de somn întâlnite de persoane de toate vârstele. Evaluările specializate pentru problemele comune de somn, cum ar fi insomnia, apneea de somn, sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsia, se efectuează în laboratoarele de somn. Polisomnografia, care este utilizată pentru a monitoriza și analiza tiparele de somn ale pacienților, este unul dintre testele de bază utilizate în industria somnului. La centrul de tulburări de somn, medici din diferite domenii de specialitate, cum ar fi neurologia, psihiatria și pneumologia, colaborează pentru a dezvolta planuri de tratament personalizate pentru pacienți. De asemenea, metodele de tratament non-invazive, cum ar fi terapia comportamentală și modificările stilului de viață, fac parte din serviciile oferite de aceste centre.

Care sunt simptomele tulburărilor de somn?

Simptomele tulburărilor de somn pot varia în funcție de tip și severitate. Simptomele comune ale tulburărilor de somn pot include:

• Dificultăți de a adormi
• Dificultăți de a menține somnul
• Treziți devreme
• Oboseală și scăderea energiei
• Ronțăit puternic
• Oprirea respirației
• Sentiment de sufocare
• Sudorații nocturne
• Nevoia bruscă de a dormi
• Paralizia somnului
• La persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, o nevoie constantă de a se mișca

Tipurile de tulburări de somn:

• Dificultăți în obținerea somnului adecvat (Dissomnia)
• Evenimente fiziologice apărute în timpul somnului (Parasomnie): Se manifestă prin coșmaruri, somnambulism și alte simptome.

Dificultăți în obținerea somnului adecvat (Dissomnia):

1. Insomnia: Este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn. Se poate vorbi despre prezența acestei tulburări la persoanele care au dificultăți de a adormi noaptea, se trezesc frecvent din somn sau se trezesc foarte devreme și nu mai pot adormi, sau chiar și atunci când dorm suficient, se simt încă neodihnite.
2. Hipersomnia: Este caracterizată printr-un exces de somn. Persoanele cu hipersomnie se plâng de o stare de somnolență constantă. De asemenea, aceste persoane pot experimenta episoade de somnolență în timpul zilei. Această stare de somn excesiv poate cauza probleme semnificative în viața socială, profesională și în alte domenii.
3. Narcolepsie: Această tulburare de somn cu origine genetică este caracterizată prin episoade zilnice de somn relaxant, care durează cel puțin 3 luni, și pierderea temporară a controlului tonusului muscular. Cea mai notabilă caracteristică a narcolepsiei este starea de somnolență extremă care poate apărea brusc, indiferent de cantitatea de somn obținută în noaptea precedentă.
4. Tulburarea de somn asociată cu respirația: Tulburările respiratorii în somn reprezintă o problemă medicală. Acestea pot varia de la un simplu ronțăit până la oprirea fluxului de aer (apneea de somn). Persoanele care au probleme cu respirația în timpul somnului se trezesc frecvent pe parcursul nopții și nu se simt odihnite nici după 8-9 ore de somn. Unele persoane pot experimenta o oprire temporară a respirației (apnee) care durează între 10 și 30 de secunde. Persoana afectată poate fi foarte puțin conștientă de dificultățile respiratorii și nu le corelează cu problemele de somn. Cu toate acestea, partenerul de dormit poate observa adesea ronțăitul puternic (un semn al acestei probleme) sau episoadele de sufocare. Alte semne care indică dificultăți de respirație în timpul somnului includ:

• Sudorații excesive nocturne,
• Treziți cu dureri de cap dimineața,
• Episoduri de somnolență care nu oferă odihnă în timpul zilei.

​Tulburarea ritmului circadian (zilnic) / Tulburarea ciclului somn-veghe: Există diverse tipuri de tulburări ale ritmului circadian. Cea mai cunoscută este starea de jetlag, care apare în urma călătoriilor între fusuri orare diferite. Atunci când există o schimbare bruscă a programului de somn-veghe în raport cu ceasul biologic, individul întâmpină dificultăți în ajustarea ritmului de somn. Multe persoane se plâng de disconfort, oboseală și somn perturbat după zboruri intercontinentale.

Tulburări de mișcare asociate cu somnul:

Sindromul picioarelor neliniștite: Poate fi descris ca o senzație profundă și neplăcută apărută în picioare în timpul perioadelor de repaus prelungit sau în timpul adormirii. Datorită impactului asupra calității somnului, acesta poate fi considerat un tip de tulburare de somn. Această senzație neplăcută nu este o formă de durere; se manifestă de obicei prin mâncărimi, furnicături, o senzație de furnicături în picioare, ardere, tragere, întindere sau amorțeală. Pentru a alina această senzație, apare o nevoie irezistibilă de a se mișca, iar mișcarea ajută la reducerea acestei senzații. Această senzație apare frecvent în timpul călătoriilor lungi cu autobuzul și avionul, adesea înainte de a adormi noaptea. Sindromul picioarelor neliniștite apare între 3% și 10% din populație, fiind observat în mod egal la bărbați și femei. De obicei, apare la persoanele de vârstă mijlocie și avansată, dar poate fi întâlnit și la copii.

Evenimente fiziologice apărute în timpul somnului (Parasomnie)

Anxietatea în somn (Tulburarea de coșmaruri): De obicei apare în a doua jumătate a perioadei de somn. În această tulburare, persoana are adesea vise lungi și extrem de înfricoșătoare, care implică amenințări la adresa securității vieții. Imediat după aceste vise înfricoșătoare, individul se trezește și își amintește viu visul. Cea mai frecventă apariție a coșmarurilor are loc în mijlocul nopții sau spre sfârșitul acesteia. Aproximativ 50% dintre copiii cu vârste de 3-5 ani au coșmaruri.

Terorile nocturne (Tulburarea de panică): Această tulburare de somn apare de obicei la începutul somnului și începe cu un țipăt panicat. Este frecvent întâlnită la copii cu vârsta între 5 și 7 ani, care se trezesc adesea brusc. În timpul terorii nocturne, se observă simptome severe automate și motorii, inclusiv țipete zgomotoase și stridente.

Somnambulismul: Se manifestă prin ridicarea din pat și plimbarea în timpul somnului. Somnambulismul este frecvent întâlnit la copii cu vârste între 5 și 12 ani. Uneori continuă până la vârsta adultă sau poate începe rar în timpul adulției. Durata somnambulismului este de obicei mai mică de 10 minute. Persoanele cu un istoric familial de somnambulism au o probabilitate mai mare de a dezvolta această afecțiune. Au fost raportate accidente și incidente violente în timpul somnambulismului; cu toate acestea, indivizii își pot găsi de obicei drumul în jurul camerei. Cea mai importantă intervenție pentru o persoană somnambulă este de a preveni rănirea prin împiedicarea de a se lovi de obiectele din jur.

Toate aceste afecțiuni necesită un test de somn (polisomnografie) pentru diagnosticare.

Testul de somn (Polisomnografie)

Testul de somn (polisomnografie) este un studiu al somnului. Acesta include monitorizarea parametrilor precum fluxul de aer al pacientului prin gură și nas, tensiunea arterială, activitatea EKG, nivelul de oxigen din sânge, mișcările undelor cerebrale, mișcările ochilor, respirația, și modificările de mișcare în mușchi și picioare, pentru a detecta condițiile normale și anormale experimentate în timpul somnului și pentru evaluarea clinică a pacientului.

Cum se efectuează testul de somn?

Pacientul trebuie să fie prezent în spital cu cel puțin 2 ore înainte de ora normală de somn. Deoarece pacientul va petrece toată noaptea în camera de somn, este necesar să aducă articole personale precum pijama, papuci, periuță de dinți, prosop etc. Electrozi sunt plasați pe bărbie, scalp și pe marginea pleoapelor. Acestea trebuie să rămână în locul lor în timpul somnului. Semnalele de la electrozi sunt înregistrate atât în stare de veghe (cu ochii închiși), cât și în timpul somnului. Monitoarele sunt conectate la piept pentru a înregistra ritmul cardiac și respirația. Oprirea respirației și numărul de episoade vor fi măsurate. Se va evalua cantitatea de oxigen din timpul nopții, perioadele de somn superficial și profund, adâncimea somnului, ronțăitul și multe alte parametre. Datele înregistrate pe parcursul nopții sunt evaluate și interpretate de un specialist în somn.

La centrul nostru se efectuează:

• Polisomnografie pe tot parcursul nopții (PSG) + Înregistrări respiratorii + PLM
• Polisomnografie pe tot parcursul nopții + titrarea CPAP/BiPAP
• PSG + Testul de tumefiere penil nocturn (NPT)
• PSG + EEG de activare a somnului
• MSLT (Testul de somnolență diurnă) este efectuat.

Cum se stabilește diagnosticul de tulburări de somn?

Diagnosticul tulburărilor de somn poate fi stabilit printr-o combinație de anamneză detaliată, examen fizic și teste de diagnosticare. După examenul fizic, medicul poate solicita teste diagnostice pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului. Unele teste și proceduri utilizate în diagnosticul tulburărilor de somn includ:

• Jurnal de somn: Pacienților li se cere adesea să țină un jurnal de somn pentru o perioadă de timp. În aceste jurnale, pacienții notează orele de culcare și de trezire, trezirile nocturne și alte evenimente legate de somn.
• Polisomnografie (Studiu de somn): Polisomnografia este considerată standardul de aur în diagnosticarea tulburărilor de somn. Acest test implică monitorizarea pe parcursul nopții într-un laborator de somn și înregistrează multe parametre, cum ar fi undele cerebrale, mișcările ochilor, activitatea musculară, ritmul cardiac și respirația.
• Teste de somn la domiciliu: În unele cazuri, medicii pot recomanda teste de somn la domiciliu. Aceste teste sunt mai puțin cuprinzătoare, dar pot fi utilizate în special pentru diagnosticul preliminar al tulburărilor de somn, cum ar fi apneea de somn. Testele de somn la domiciliu monitorizează de obicei respirația și nivelurile de oxigen.
• Actigrafie: Actigrafia monitorizează ciclul somn-veghe cu un dispozitiv mic purtat la încheietura mâinii. Această metodă este utilă în special în diagnosticarea tulburărilor de ritm somn-veghe. Dispozitivul înregistrează mișcările pacientului pentru a ajuta la evaluarea duratei și calității somnului.
• Teste de sânge și alte teste de laborator: Unele tulburări de somn pot fi cauzate de alte afecțiuni medicale subiacente. Prin urmare, medicii efectuează diferite teste de sânge și alte teste de laborator pentru a evalua indicatorii de sănătate, cum ar fi funcția tiroidiană și nivelurile de fier.
• Evaluare psihologică: Tulburările de somn sunt adesea asociate cu stări psihologice, cum ar fi stresul, anxietatea și depresia. Prin urmare, evaluările psihologice pot face parte din procesul de diagnosticare. Medicii evaluează sănătatea mentală a pacienților pentru a investiga originile psihologice ale tulburărilor de somn.
• Electroencefalografie (EEG): EEG este un test care măsoară activitatea electrică a creierului și joacă un rol important în diagnosticarea tulburărilor de somn. Acest test este utilizat în special în diagnosticarea și evaluarea afecțiunilor neurologice, cum ar fi epilepsia.
• Testul de întârziere multipla a somnului (MSLT): Testul MSLT este un test utilizat pentru a evalua tendințele de somn în timpul zilei. Acest test este utilizat în diagnosticarea narcolepsiei și altor tulburări de somnolență diurnă excesivă. MSLT se desfășoară într-un laborator de somn, oferind pacientului oportunități scurte de somn la intervale regulate. La fiecare episod de somn, se înregistrează timpul necesar pacientului pentru a adormi și stadiul de somn la care a ajuns.

Care sunt metodele de tratament pentru tulburările de somn?

Metodele de tratament sunt planificate de medici specialiști, în funcție de cauzele și simptomele tulburărilor de somn. Diverse opțiuni de tratament pot fi utilizate pentru tulburările de somn, inclusiv:

• Tratament medicamentos
• Terapie cognitiv-comportamentală (CBT)
• Îmbunătățiri ale igienei somnului
• Modificări ale stilului de viață, cum ar fi exerciții fizice regulate, alimentație sănătoasă și gestionarea stresului
• Dispozitiv CPAP (Presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii)
• Uvulopalatofaringoplastie (UPPP)
• Terapie cu lumină

Cum se realizează tratamentul tulburărilor de somn?

Obiectivele tratamentului tulburărilor de somn sunt îmbunătățirea simptomelor și creșterea calității vieții. Tratamentele sunt planificate de medici specialiști, în funcție de tipul specific de afecțiune și severitatea acesteia. Unele dintre metodele de tratament pot include:

• Terapie cognitiv-comportamentală (CBT): CBT este o abordare eficientă, în special în tratamentul insomniei cronice. Această terapie își propune să schimbe gândurile și comportamentele negative legate de somn. Include strategii precum restricția somnului, controlul stimulilor și tehnici de relaxare. CBT abordează îngrijorările și credințele false care îngreunează adormirea, îmbunătățind astfel calitatea somnului. Pe termen lung, CBT are potențialul de a oferi îmbunătățiri durabile ale somnului și poate oferi o soluție fără medicamente.
• Tratament medicamentos: Medicamentele sunt utilizate sub supravegherea medicului, în special ca soluție pe termen scurt în tratamentul tulburărilor de somn. Pot fi prescrise pastile de somn, cum ar fi benzodiazepinele și non-benzodiazepinele pentru insomnie. În cazuri precum apneea de somn, pot fi preferate medicamentele care ajută la menținerea căilor respiratorii deschise. Medicamentele dopaminergice pot fi eficiente în tratamentul sindromului picioarelor neliniștite, în timp ce stimulentele precum modafinil și metilfenidat pot fi utilizate pentru a reduce somnolența diurnă excesivă cauzată de narcolepsie. Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung a acestor medicamente poate provoca dependență, așa că trebuie utilizate cu precauție.
• Îmbunătățiri ale igienei somnului: Igiena somnului se referă la obiceiuri de somn sănătoase și îmbunătățirea mediului de somn. Este benefic să se evite ecranele electronice înainte de culcare și să se stabilească ore regulate de somn. De asemenea, evitarea cofeinei și a meselor grele este un factor important în igiena somnului. Îmbunătățirile igienei somnului, aplicate sub supravegherea medicului, pot fi eficiente în gestionarea insomniei și a altor tulburări de somn.
• Modificări ale stilului de viață: Exercițiile fizice regulate sub supravegherea medicului, aplicarea tehnicilor de gestionare a stresului și o alimentație echilibrată pot îmbunătăți calitatea somnului. Evitarea stimulentelor precum alcoolul, cofeina și nicotina poate fi eficientă în menținerea unui program de somn. Aceste modificări pot contribui la tratamentul natural și fără efecte secundare al tulburărilor de somn pe termen lung.
• Dispozitiv CPAP (Presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii): Dispozitivul CPAP este o metodă eficientă recomandată de medici, în special pentru tratamentul apneei de somn. Acesta aplică constant presiune pozitivă pentru a menține căile respiratorii deschise pe parcursul somnului. CPAP îmbunătățește calitatea somnului prin prevenirea opririi respirației, oferind un somn neîntrerupt. Această metodă poate reduce semnificativ simptomele apneei de somn și poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
• Uvulopalatofaringoplastie (UPPP): UPPP este o metodă chirurgicală utilizată în tratamentul apneei de somn. Această procedură implică îndepărtarea unei părți din palatul moale, a uvulei și a amigdalelor. Operația lărgește căile respiratorii, îmbunătățind fluxul de aer și reducând opririle de respirație în timpul somnului.
• Terapie cu lumină: Terapia cu lumină este un tip de terapie concepută pentru a trata anumite afecțiuni de sănătate prin expunerea la lumină artificială. În timpul unei sesiuni de terapie cu lumină, individul este expus indirect la o lumină artificială care emite o lumina strălucitoare similară cu lumina solară, cunoscută ca cutie de terapie cu lumină. Terapia cu lumină poate fi recomandată de medici în tratamentul tulburărilor de ritm circadian și a tulburărilor de dispoziție sezoniere (SAD). Această terapie poate ajuta la reglarea ceasului biologic. Terapia cu lumină poate fi eficientă, în special pentru cei care lucrează în ture de noapte sau care suferă de jet lag.

Întrebări frecvente

Calitatea somnului persoanelor poate fi afectată de factori precum afecțiuni subiacente, obiceiuri de viață nesănătoase sau predispoziție genetică. Această situație poate cauza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi. Persoanele cu tulburări de somn pot obține tratament prin programarea unei întâlniri la centrele de sănătate specializate în tulburările de somn pentru a începe tratamentul.