Acordați atenție durerilor de cap severe!

Anevrismele, care pot apărea brusc, fără a da semne, la persoane de toate vârstele, pot provoca, în cursul zilei, dureri de cap severe, însoțite de greață, vărsături, paralizie, tulburări de vedere, de vorbire și de echilibru. În cazul anevrismelor cerebrale, care prin ruperea balonașelor formate în creier pot duce la decesul persoanei, este de mare importanță diagnosticarea și tratarea balonașelor fără sângerare, printr-o intervenție corectă la timp. Am discutat cu specialiștii din Secția de Neurochirurgie a Hisar Hospital Intercontinental despre metodele de diagnostic și tratament ale anevrismelor cerebrale.

Poate apărea la persoane de toate vârstele

Anevrismele care apar prin ruperea balonașelor congenitale ale vaselor de la baza creierului, deși sunt foarte rare, reprezintă o afecțiune care apare după efort, în cea mai productivă perioadă a vieții oamenilor. De fapt, anevrismul este o anomalie congenitală. Sunt sângerări în spațiul din jurul creierului, cauzate de ruperea vaselor intracraniene din afara creierului. Anevrismul, care poate da semne la 5 din 100 de mii de persoane și poate duce la sângerare, își are primul semn în durerea de cap severă.

Controlați bolile de zahăr și de tensiune arterială

Una dintre cele mai periculoase consecințe ale anevrismelor este că pot duce la hemoragie cerebrală. Deoarece este vorba despre o ruptură arterială, se produce brusc o presiune foarte mare în interiorul craniului. Creșterea presiunii intracraniene care ridică tensiunea arterială provoacă o durere de cap foarte severă, iar poate fi observată și pierderea cunoștinței. Durere în ceafă, greață, vărsături, tulburări ale vederii și ale echilibrului, chiar și pierdere a cunoștinței pot apărea. Acest lucru este cel mai frecvent întâlnit la joncțiunea vaselor care merg la ambii lobi frontali ai creierului. Când balonașul ajunge la diametrul de 7 mm, a intrat în pragul critic de sângerare. Dacă, alături de aceste simptome, persoana are și hipertensiune arterială sau diabet zaharat, trebuie neapărat să consultați un medic și să efectuați investigațiile necesare. Prin control regulat, eliminând factorii de risc, se poate fi protejat în mare măsură de hemoragiile cerebrale pe care le poate cauza boala.

Nu orice durere de cap înseamnă anevrism!

Astăzi, diagnosticul anevrismelor poate fi stabilit cu ușurință cu ajutorul aparatelor tehnologice avansate. Prin tomografie computerizată, rezonanță magnetică (RMN) și angiografie digitală, boala poate fi diagnosticată cu ușurință. Prin metodele avansate de diagnostic, fără a efectua vreo intervenție asupra corpului, precum angiografia, anevrismele care nu au provocat sângerare pot fi, de asemenea, detectate cu ușurință. După ce anevrismul dă semne, diagnosticul precoce este foarte important. Așa cum nu orice durere de cap este cauzată de anevrism, nici durerile de cap apărute ca urmare a anevrismului nu trebuie ignorate cu analgezice. În special persoanelor care au suferit o hemoragie din anevrism nu li se permite să meargă sau să se miște. Sângerările recurente în primele 24 de ore pot prezenta un risc vital ridicat.

Tratarea balonașelor fără sângerare are importanță vitală

Există două căi pentru tratamentul anevrismelor. Pacientul, plasat în repaus absolut în terapie intensivă, este evaluat de secția de neurochirurgie, care decide tratamentul bolii. Cât mai curând posibil, prin intervenție chirurgicală, se închide gâtul balonașului. Cu cât starea pacientului este mai bună după prima sângerare, cu atât răspunsul obținut prin intervenția chirurgicală poate fi mai bun. Primele 4 zile după intervenție sunt zile critice. La hemoragiile cerebrale provocate de anevrism, cea mai temută complicație este apariția unei a doua hemoragii cerebrale. Prin reabilitare fizică și psihică se pot obține rezultate satisfăcătoare.

Tratamentul anevrismului se stabilește în funcție de starea persoanei

Din momentul în care se constată un anevrism sângerat la pacient, fără a pierde timp, se recurge la o serie de tehnici de tratament, în funcție de locul și dimensiunea anevrismului. Sângerarea depistată trebuie neapărat tratată cât mai curând, prin metodă chirurgicală sau endovasculară. La pacienții supuși intervenției chirurgicale, riscul de sângerare scade în mare măsură.

Tratament chirurgical: Este cea mai utilizată și cea mai sigură metodă pentru anevrismele depistate. Constă în întreruperea fluxului de sânge către anevrism, prin aplicarea unui clip pentru anevrism în zona gâtului, unde anevrismul iese din vas.

Tratament endovascular (intravascular): Este procedura prin care fluxul din interiorul anevrismului este închis, prin accesarea acestuia din interiorul vasului și umplerea cu material adeziv sau cu spirale metalice.

Fără a neglija factorii de risc pentru sănătatea creierului, luați măsuri timpurii!

Deoarece este o formațiune cu procent foarte mic, este imposibil să supunem fiecare persoană la tomografie computerizată cu angiografie. Dar se poate recomanda ca persoanele din grupele de risc să fie supuse în mod special unui screening. La persoanele cu anevrisme în familie se pot detecta puțin mai multe anevrisme decât la normal. Sângerarea din anevrism, care poate avea brusc un efect serios asupra vieții persoanelor în cea mai productivă perioadă a lor, după tratament, dacă persoana nu are boală vasculară, își parcurge durata normală de viață.