Ce este boala petei galbene (degenerarea maculară)? Simptome, cauze și tratament

Boala Petei Galbene

Boala petei galbene este una dintre principalele cauze ale pierderii parțiale a vederii la adulți și vârstnici. Denumită și degenerare maculară în termeni medicali, boala petei galbene este asociată cu deteriorarea odată cu înaintarea în vârstă a structurii maculei, care controlează vederea clară a ochiului. Macula sau regiunea petei galbene este o porțiune de țesut sensibilă la lumină situată în partea interioară și posterioară a ochiului. La adulții în vârstă, boala petei galbene poate perturba viața cotidiană și poate afecta negativ viața socială. În degenerarea maculară, este posibil să nu apară o orbire totală, însă poate cauza o vedere încețoșată care îngreunează cititul, scrisul, condusul, activitățile de reparații și gătitul. La unii individuals se poate dezvolta rapid, în timp ce la alții poate avea o evoluție mai lentă. În acest proces, pierderile ușoare de vedere pot trece neobservate. De obicei, pierderile de vedere sunt orientate spre centrul imaginii. Deși cauza degenerării nu este pe deplin cunoscută, există factori de risc precum îmbătrânirea, fumatul, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia etc. Incidența apariției degenerării maculare la femei este mai mare comparativ cu bărbații. Puteți citi în continuare articolul pentru informații despre simptomele, cauzele, diagnosticarea și tratamentul bolii petei galbene.

Ce este Boala Petei Galbene?

Cunoscută drept boala petei galbene, „degenerarea maculară” sau „degenerarea maculară legată de vârstă” este o problemă de sănătate care progresează paralel cu îmbătrânirea și afectează acuitatea vizuală. Macula/pata galbenă, care este centrul retinei, este regiunea unde se formează imaginea. Vederea centrală este generată în pata galbenă situată în partea posterioară a ochiului, iar imaginea este transmisă la creier. Ca urmare a degenerării maculei, chiar dacă indivizii nu orbesc complet, pot apărea o acuitate vizuală redusă sau o vedere încețoșată. Deoarece această problemă medicală se dezvoltă în funcție de vârstă, ea este întâlnită frecvent la persoanele de peste 50 de ani. Există două forme definite ale degenerării maculare legate de vârstă:

Degenerarea maculară uscată: Este responsabilă pentru aproximativ 80-90% dintre cazurile bolii petei galbene. Apare prin subțierea și uscarea maculei ca urmare a acumulării de proteine „Drusen” în regiunea maculară. În cazul tipului uscat al bolii petei galbene, pierderea vederii se produce de obicei lent și treptat.

Degenerarea maculară umedă: Forma umedă, întâlnită mai rar, poate apărea ca urmare a formării unor vase de sânge noi și anormale sub retină. Aceste vase de sânge pot scurge lichid împreună cu sânge, iar macula se poate transforma într-o structură cicatricială. Această formă este mai rapidă și mai severă.

Deoarece la unele persoane boala petei galbene nu prezintă simptome în stadiul incipient, controlul oftalmologic regulat este important.

Care sunt Simptomele Bolii Petei Galbene?

Imaginea trimisă de pata galbenă deteriorată nu poate fi citită sau înțeleasă de către creier. La multe persoane, acest lucru poate fi înțeles odată cu progresia bolii. În plus, simptomele observate ale bolii petei galbene sunt în general următoarele:

Scăderea capacității de a vedea clar (vedere încețoșată),

Scăderea capacității vizuale în lumină slabă/obscură,

Puncte întunecate în câmpul vizual,

Probleme în vederea culorilor,

Perceperea liniilor drepte ca fiind ondulate sau curbate,

Deteriorări ale formelor obiectelor,

Dificultate în recunoașterea fețelor,

Necesitatea unei cantități mai mari de lumină în timpul lecturii.

Degenerarea poate afecta unul sau ambii ochi. De obicei, atunci când un singur ochi este afectat, semnele și simptomele pot să nu fie observate devreme, deoarece ochiul sănătos are capacitatea de a compensa vederea.

Cum Apar Boala Petei Galbene?

Cauza principală a bolii petei galbene de la nivelul polului posterior al ochiului nu este încă cunoscută pe deplin. Cu toate acestea, există o serie de factori de risc care pot declanșa deteriorarea maculei. Acești factori pot sprijini începerea slăbirii maculei și apariția pierderilor de vedere. Principalii factori de risc ai bolii oculare a petei galbene pot fi:

Îmbătrânirea,

Infecțiile,

Fumatul,

Hipertensiunea arterială,

Obezitatea,

Diabetul,

Istoricul familial de degenerare maculară,

Leziunile aterosclerotice,

Rasa albă,

Alimentația insuficientă,

Lipsa activității fizice.

Deoarece obiceiurile legate de stilul de viață sunt de obicei asociate cu degenerarea, prevenirea sau încetinirea deteriorării maculei poate fi posibilă.

Cum se Diagnostichează Boala Petei Galbene?

Un diagnostic precoce și corect sprijină conturarea planului de tratament adecvat. De cele mai multe ori, deoarece persoanele nu prezintă simptome în stadiul incipient, intervenția medicală se solicită atunci când degenerarea a avansat. Testele și metodele utilizate în diagnosticarea bolii petei galbene includ:

Testul grilei Amsler: Vi se cere să priviți o grilă alcătuită din linii orizontale și verticale, având un punct în mijloc. Se așteaptă să indicați zonele ondulate, curbate, încețoșate și goale din această grilă. Pe măsură ce crește rata de distorsiune a imaginii, se poate înregistra progresia degenerării maculare.

Examenul fundului de ochi cu pupilă dilatată: Se asigură dilatarea pupilei prin picurarea de picături în ochi. Partea interioară a ochiului poate fi examinată cu ajutorul unor lentile speciale.

Angiografia cu fluoresceină: Un colorant galben numit „fluoresceină” este injectat în vasele de sânge din braț. Mișcarea colorantului în vasele ochiului este monitorizată cu ajutorul unor camere speciale. Astfel, pot fi detectate eventuale scurgeri în regiunea maculară.

Tomografia în coerență optică (OCT): Permite scanarea retinei și vizualizarea detaliată a maculei. Nu este o procedură dureroasă sau invazivă.

Angiografia prin tomografie în coerență optică (OCTA): Servește la vizualizarea vaselor de sânge și a fluxului sanguin situate în interiorul și sub retină. Această aplicație este similară angiografiei cu fluoresceină, dar în loc de aceasta se folosește reflexia luminii laser.

În plus, istoricul medical, istoricul familial, condițiile de mediu și utilizarea medicamentelor, alte boli preexistente (diabet, hipertensiune etc.) sunt evaluate împreună cu testul pentru boala ochiului de pata galbenă.

Cum se Tratează Boala Petei Galbene?

Tratamentul bolii petei galbene poate varia în funcție de formele uscată și umedă. Metodele de tratament aplicate pentru cele două forme sunt în principal următoarele:

Deși nu există încă o opțiune definitivă pentru tratamentul bolii petei galbene de tip uscat, progresia bolii poate fi încetinită. În acest context, o alimentație bogată în vitamine și minerale și utilizarea de suplimente sunt eficiente în încetinirea dezvoltării bolii petei galbene de tip uscat. Vitaminele E și C, luteina, zeaxantina, cuprul, zincul și acizii grași omega-3 sunt nutrienți a căror prezență este recomandată în regimul alimentar. Acești nutrienți pot fi luați și sub formă de suplimente în anumite cazuri.

Tratamentul bolii petei galbene de tip umed include în mod frecvent medicamente anti-VEGF și chirurgia laser. Medicamentul anti-VEGF se administrează în ochi cu ajutorul unui ac foarte fin. Acest tratament ajută la oprirea dezvoltării noilor vase de sânge anormale în retină. De asemenea, poate preveni scurgerile de sânge și lichid din vasele anormale. Injecția cu medicament poate continua de la câteva luni până la Câțiva ani. Este, în general, o procedură nedureroasă și ajută la reducerea pierderii vederii. O altă opțiune de tratament, chirurgia laser, este aplicată mai rar. Atunci când vasele de sânge anormale care prezintă scurgeri sunt foarte mici, sunt situate departe de maculă și în cazuri precum glaucomul avansat în care nu se pot face injecții în ochi, aceasta poate fi preferată. Tratamentul laser ajută la încetinirea dezvoltării degenerării, dar nu poate inversa leziunea. Chirurgia bolii petei galbene poate fi efectuată în două moduri diferite: Terapia fotodinamică și fotocoagularea laser.

Întrebări Frecvente

Boala petei galbene de la nivelul ochiului poate duce la o pierdere ușoară sau gravă a vederii în vederea centrală. Cu toate acestea, de obicei, sănătatea retinei poate să nu fie afectată negativ. Dificultatea în desfășurarea activităților sociale și zilnice, precum și întreruperea sarcinilor care necesită concentrare sunt principalii factori negativi. În același timp, situațiile precum lovirea de obiecte, căderile etc. pot fi periculoase. Nu se poate spune că boala petei galbene duce de obicei la o orbire totală. În cazurile în care intervențiile medicale necesare nu sunt efectuate și simptomele se intensifică, pierderea totală a vederii apare rar. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, simptomele pot fi controlate prin diferite metode, iar dezvoltarea bolii poate fi încetinită. Aspectele importante cărora trebuie să li se acorde atenție înainte și după diagnosticul bolii petei galbene sunt următoarele:

Limitarea sau renunțarea la fumat și la produsele din tutun,

Respectarea unui regim alimentar bogat în conținut de antioxidanți,

Atingerea și menținerea greutății ideale,

Ținerea sub control a problemelor de sănătate precum hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare etc.

În plus, este important să efectuați examene oftalmologice în mod regulat. Nu există un tratament definitiv pentru boala petei galbene. Cu toate acestea, progresia degenerărilor diagnosticate în stadiu incipient poate fi încetinită, iar simptomele pot fi ameliorate. Degenerările maculare legate de vârstă și cele uscate pot permite experimentarea unor simptome mai puțin frecvente prin diverse metode de tratament. În esență, alimentația adecvată și echilibrată, suplimentele alimentare, tratamentul medicamentos și chirurgia laser sunt opțiuni de tratament aplicate în funcție de tipul bolii. Conform datelor, controlul genelor care joacă un rol în dezvoltarea stresului oxidativ, a inflamației și a angio-genezei în organism poate fi asigurat prin vitamina D. Vitamina D poate ajuta la protejarea activităților celulelor și ale epiteliului pigmentar din țesutul macular. Faptul că riscul de degenerare maculară este direct proporțional cu deficitul de vitamina D susține aceste date. Problematice de sănătate cunoscută popular sub numele de oarba găinilor este denumită „nictalopie” în medicină. Nictalopia este definită ca experimentarea unor probleme de vedere în medii cu lumină redusă sau obscură. Acestea sunt simptome care apar atunci când ochii au probleme în a percepe lumina sau reacționează lent la schimbările de lumină. Boala petei galbene retiniene este starea de afectare a vederii clare cauzată de leziuni sau scurgeri la nivelul retinei. Boala petei galbene și nictalopia nu sunt aceeași problemă de sănătate. Înainte de a lua o decizie chirurgicală, trebuie stabilit dacă pierderea vederii provine de la boala petei galbene sau de la cataractă. Dacă pierderea vederii provine de la degenerarea maculară, deoarece retina este deteriorată, operația de cataractă poate să nu asigure o recuperare completă a vederii. În timp ce operația de cataractă ajută la creșterea luminii care pătrunde în ochi, boala petei galbene poate continua să reprezinte un obstacol pentru vederea centrală. Consultați neapărat medicul dumneavoastră pentru cele mai potrivite opțiuni de tratament pentru dumneavoastră. Elementele care declanșează degenerarea maculară sunt în principal:

Îmbătrânirea,

Condițiile de alimentație incorecte,

Obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare,

Istoricul familial de boală a petei galbene.

Dacă degenerarea maculară nu este tratată, gradul de tulburare a vederii poate crește, iar simptomele se pot intensifica. În cazurile severe netratate, este posibil să apară orbirea. În afară de aceasta, poate fi dificil să se efectueze activități zilnice precum cititul, scrisul, gătitul și reparațiile, precum și condusul. La unele persoane se poate observa dezvoltarea anxietății, a stresului și a depresiei. Ochiul cu boală a petei galbene poate întâmpina probleme în ceea ce privește vederea centrală. Pot apărea caracteristici vizuale cum ar fi: vederea centrului din câmpul vizual al ochiului ca fiind încețoșată, ondulată și înclinată, interpretarea greșită a culorilor, pierderea capacității de a vedea în lumină slabă și distorsionarea formelor obiectelor.

Dacă aveți acuze legate de sănătatea dumneavoastră vizuală, vă puteți adresa fără întârziere unui medic specialist în boli oftalmologice. Când boala petei galbene este diagnosticată precoce, viteza de progresie poate fi încetinită semnificativ. Faceți primul pas pentru o evaluare profesională programându-vă la Departamentul de Sănătate și Boli Oftalmologice Hisar Hospital.