Ce este ocluzia arterei retiniene? Care sunt simptomele? Cum se diagnostichează și se tratează?

Ocluzia arterei retiniene reprezintă întreruperea fluxului sanguin prin vasele arteriale de la nivelul retinei. 90% dintre pacienți au vârsta de peste 40 de ani, afecțiunea fiind mai frecventă la bărbați. În special în cazul ocluziei de arteră centrală a retinei, se poate instala o pierdere completă a vederii. În acest articol, vom discuta în detaliu despre simptomele ocluziei arterei retiniene, cauzele ocluziei vasculare oculare, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament pentru ocluzia arterei retiniene.

Ce este ocluzia arterei retiniene?

Obturarea vaselor arteriale care transportă oxigen către celulele nervoase din retină este definită ca ocluzie a arterei retiniene. Din cauza acestei ocluzii, oxigenul nu poate ajunge la retină, putând apărea o pierdere severă a vederii. În funcție de vasul în care s-a produs ocluzia, există trei tipuri diferite.

Ocluzia arterei centrale a retinei (OACR)

Artera principală care furnizează sânge ochiului este artera oftalmică, iar ocluzia de la nivelul arterei principale a retinei se numește ocluzie a arterei centrale a retinei. Această afecțiune duce de obicei la o pierdere severă a vederii. Frecvența apariției variază între 0,87 și 1,7 la 100.000 de persoane.

În OACR, pierderea vederii este de obicei severă. În 90% dintre cazuri, pierderea vederii se situează la nivelul percepției luminii și al mișcării mâinilor. În 75% dintre cazuri, rezultatele sunt nefavorabile. Asociația Americană a Inimii consideră această afecțiune drept un accident vascular cerebral ischemic acut.

Cu toate acestea, aproximativ 25% dintre persoanele la care se dezvoltă OACR au o arteră suplimentară în ochi, numită arteră silioretiniană. Prezența acestei artere reduce considerabil probabilitatea de a afecta vederea centrală. În prezența arterei silioretiniene, se obține o acuitate vizuală de 20/50 sau o recuperare mai bună la 80% dintre ochi.

Ocluzia ramurilor arterei retiniene (ORAR)

Ocluzia care apare într-o arteră mai mică se numește ocluzie a ramurilor arterei retiniene. Ocluzia ramurilor arterei retiniene este o afecțiune rară în care oricare dintre ramurile arterei centrale a retinei este blocată. Reprezintă 38% dintre ocluziile arteriale retiniene.

Ocluzia apare în proporție de 90% în ramurile temporale, existând o pierdere bruscă a vederii în zona deservită de vasul blocat. Poate provoca pierderea unei porțiuni din Câmpul dumneavoastră vizual. Dacă zona afectată nu se află în centrul ochiului sau este relativ mică, aceasta poate trece neobservată, fără niciun simptom.

În ORAR, pierderea câmpului vizual este de obicei permanentă. Cu toate acestea, acuitatea vizuală centrală este de 20/40 sau mai bună la 80% dintre ochi. Prognosticul vizual este, în general, mai bun decât în OACR.

Ocluzia arterei silioretiniene

Prezența arterei silioretiniene este de aproximativ 30% în populație. Ocluzia arterei silioretiniene este o afecțiune rară, raportată în asociere cu diverse boli sistemice. Frecvența apariției ocluziei simptomatice a arterei silioretiniene este și mai redusă, reprezentând aproximativ 5,3% până la 7,1% din ocluziile arteriale retiniene.

În acest tip de ocluzie, pierderea vederii poate varia în funcție de leziunea nervului optic. Poate fi asociată cu embolie, lupus eritematos sistemic, sindrom antifosfolipidic, migrenă, sarcină și hipertensiune arterială sistemică.

Care sunt simptomele ocluziei arterei retiniene?

Simptomele ocluziei arterei retiniene apar brusc, iar pacienții se confruntă de obicei cu probleme de vedere fără a primi vreun semn de avertizare. Severitatea simptomelor variază în funcție de localizarea ocluziei.

Pierderea bruscă și nedureroasă a vederii

Cea mai pronunțată caracteristică a ocluziei arterei retiniene este pierderea bruscă și nedureroasă a vederii. Această afecțiune apare de obicei la un singur ochi. Absența durerii este o caracteristică importantă care diferențiază această afecțiune de alte tulburări oculare dureroase, cum ar fi glaucomul.

Pierderea vederii se dezvoltă în câteva secunde sau minute. Este posibil să vă treziți dimineața și să observați că nu puteți vedea cu un ochi sau să experimentați o modificare bruscă a vederii în timpul activităților zilnice. Din acest motiv, persoanele care se confruntă cu pierderea bruscă a vederii trebuie să se prezinte imediat la un specialist în ochi.

În unele cazuri, poate apărea o pierdere temporară a vederii înainte de pierderea permanentă a vederii. Această afecțiune se numește amaurosis fugax și durează de la câteva secunde la câteva minute. Vederea revine ulterior la normal, însă acesta este un semn de avertizare grav. Persoanele care se confruntă cu o pierdere temporară a vederii trebuie să consulte urgent un medic oricare oftalmolog, deoarece aceasta poate fi un indiciu al unei ocluzii arteriale retiniene permanente.

Gradul pierderii vederii

Zona retiniană afectată de vasele blocate determină severitatea pierderii vederii. În ocluzia de arteră centrală a retinei se observă simptome mai grave comparativ cu ocluzia de ramură.

În ocluzia arterei centrale a retinei, la 74-90% dintre pacienți, vederea este la nivelul de percepție a luminii sau numărare a degetelor. Această afecțiune provoacă de cele mai multe ori o pierdere severă a vederii. Gradul pierderii vederii este legat de locul în care s-a produs blocajul.

O ocluzie într-o arteră mai mică poate provoca pierderea unei părți a câmpului vizual. Dacă zona afectată nu se află în centrul ochiului sau este relativ mică, poate trece neobservată fără niciun simptom. Din acest motiv, unele ocluzii de ramuri sunt detectate întâmplător în timpul controalelor oftalmologice de rutină.

Alte simptome vizuale

Pierderea vederii poate să nu se manifeste doar sub forma unei încețoșări generale. Se pot dezvolta îngustarea câmpului vizual, încețoșare și pierderea câmpului vizual. În funcție de regiunea retiniană afectată, se poate înregistra o pierdere într-o anumită secțiune a câmpului vizual.

Defectele câmpului vizual se pot manifesta prin dispariția unei părți dintr-un obiect, o întunecare a vederii periferice sau senzația că se lasă o perdea. În ocluzia arterei centrale a retinei, pierderea în centrul vederii este mai accentuată, în timp ce în ocluzia de ramură se poate observa un punct orb mai localizat.

Se produce o scădere bruscă a acuității vizuale. Poate apărea o senzație de sensibilitate la lumină. În unele cazuri, este posibil să începeți să vedeți culorile mai palide sau lipsite de viață. Această situație este legată de faptul că celulele retinei responsabile de percepția culorilor sunt afectate de insuficiența de oxigen, deși nu este la fel de răspândită ca pierderea bruscă a vederii.

Cauzele și factorii de risk ai ocluziei arterei retiniene

Cauzele ocluziei vasculare oculare sunt de obicei asociate cu cheaguri provenite din altă parte a corpului dumneavoastră sau cu probleme structurale ale vaselor de sânge. Există mai multe mecanisme care declanșează formarea ocluziei.

Ocluzie cauzată de embolie

Emboliile reprezintă cea mai frecventă cauză a ocluziei arterei retiniene. O mică embolie din circulația dumneavoastră sanguină poate bloca o arteră retiniană. Emboliile reprezintă două treimi din ocluziile de ramură și o treime din ocluziile de arteră centrală.

Există trei tipuri principale de embolie: colesterol, calciu și trombocite-fibrină. Emboliile cu colesterol și trombocite-fibrină provin de obicei din depozitele de placă din arterele carotide de la nivelul gâtului. Emboliile cu calciu se desprind de la nivelul valvelor cardiace și ajung la ochi.

La persoanele care suferă de boală carotidiană, riscul crește semnificativ. O treime dintre pacienții de peste 50 de ani prezintă ocluzie carotidiană. 10% dintre pacienții care se confruntă cu ocluzie cauzată de embolie dezvoltă ischemie cerebrală.

Formarea trombului

Un trombus, cunoscut sub numele de cheag de sânge, se poate forma direct în artera retiniană. Două treimi din ocluziile arterei centrale a retinei se dezvoltă din cauza unui trombus. Boala aterosclerotică, rigidizarea arterială și stările inflamatorii creează terenul favorabil pentru formarea trombului.

Plăcile acumulate în vas de-a lungul anilor pot provoca, de asemenea, ocluzie. Riscul de trombus crește la persoanele cu tulburări de coagulare a sângelui. Afecțiuni precum siclemia, policitemia vera, mielomul multiplu facilitează formarea cheagurilor.

Cauze arteritice

Apare în aproximativ 4,5% din cazurile de arterită cu celule gigante. Această afecțiune de inflamație a vaselor poate duce la ocluzia arterei retiniene. Rata de apariție a arteritei temporale la pacienții de peste 50 de ani este sub 5%.

Stările autoimune precum lupusul eritematos sistemic, poliarterita nodoasă, boala Behcet pot provoca, de asemenea, inflamația vaselor de sânge. Ocluziile formate din aceste cauze apar de obicei la pacienții mai tineri.

Factori de risc

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, frecvența apariției ocluziei arterei retiniene crește semnificativ. Majoritatea pacienților sunt în a șasea decadență de viață, fiind mai frecventă la bărbați decât la femei. Vârsta medie este de aproximativ 65 de ani.

Hipertensiunea arterială este prezentă la 60% dintre pacienți. Diabetul este detectat la 25% dintre pacienți. Colesterolul ridicat, bolile cardiace, ateroscleroza sunt factori de risc importanți.

Bolile valvulare cardiace, tulburările de ritm precum fibrilația atrială cresc formarea cheagurilor. Utilizarea contraceptivelor orale, sarcina, abuzul de substanțe intravenoase reprezintă, de asemenea, un risc. Fumatul accelerează rigidizarea vasculară și crește riscul de coagulare.

Presiunea intraoculară crescută din cauza glaucomului poate crește riscul de ocluzie a arterei retiniene. Situațiile care afecteză ambii ochi sunt extrem de rare și apar doar în 1-2% din cazuri.

Cum se diagnostichează ocluzia arterei retiniene?

Diagnosticul precoce și corect este esențial pentru succesul tratamentului. Când observați o pierdere bruscă a vederii, trebuie să vă prezentați la un consult oftalmologic în primele ore. Medicul dumneavoastră stabilește diagnosticul efectuând anamneza și un examen oftalmologic. Diagnosticul este susținut de diverse metode imagistice.

Examenul fundului de ochi

Medicul oftalmolog ascultă mai întâi istoricul dumneavoastră medical și simptomele. Apoi examinează în detaliu părțile anterioare și posterioare ale ochiului. Pupila dumneavoastră este mărită cu picături și se efectuează un examen de ochi dilatat.

Examenul fundului de ochi este unul dintre cei mai importanți pași ai diagnosticului. Medicul examinează starea retinei și a nervului optic folosind un oftalmoscop. Cu oftalmoscopia directă și indirectă se poate observa edemul sau pierderea fibrelor nervoase retiniene.

În ocluzia arterei centrale a retinei, seobservă un punct roșu ca cireșa. Retina din jurul maculei pălește, dar fovea își păstrează culoarea. Acest contrast apare sub forma unui punct roșu strălucitor la examenul fundului de ochi. Retina din zona cu ocluzie pare albicioasă sau palidă.

Pentru a documenta, este adecvat să se efectueze o fotografie de fundus de ochi. În stadiul precoce, fundul de ochi poate părea normal, dar aspectul tipic este culoarea alb-palidă aparținând edemului ischemic din retină și menținerea culorii roșii în foveolă.

Angiografia cu fluoresceină a fundului de ochi

Angiografia cu fluoresceină a fundului de ochi este o metodă importantă de diagnostic. O substanță de contrast este injectată în brațul dumneavoastră, iar aceasta intră în circulația sanguină. Fluoresceina sodică se leagă de proteinele plasmatice într-o proporție de aproximativ 80%. Partea care nu se leagă emite lumină verde atunci când este stimulată cu lumină albastră.

Medicul face fotografii ale retinei dumneavoastră cu o cameră specială. În mod normal, fluoresceina sodică administrată intravenos apare în artera retiniană centrală după 10-12 secunde. Arterele se umplu în 1-3 secunde, iar apoi venele se umplu complet în 10 secunde.

Angiografia cu fluoresceină arată clar unde s-a oprit fluxul sanguin. Se observă că substanța de contrast nu ajunge la ramurile arteriale afectate. În ocluzia arterei retiniene se observă întârziere în umplere. Testul este utilizat pentru a evalua perfuzia sau perfuzia lentă în bolile ischemice ale fundului de ochi.

Tomografia în coerență optică

OCT creează imagini în secțiune transversală ale retinei. Arată în detaliu structura straturilor retiniene. Se observă edemul retinian și modificările structurale.

În straturile retiniene interne se observă o creștere a grosimii și a reflectivității. Se observă o scădere a reflectivității în straturile fotoreceptoare și ale epiteliului pigmentar retinian. Sunt furnizate imagini detaliate ale retinei centrale și se evidențiază umflarea straturilor interne din zona afectată.

În zonele compatibile cu ocluzia, se constată o pierdere a rețelelor vasculare superficiale și profunde. Imaginile OCT pot fi surprinse la lățimi de 3x3, 6x6 sau 8x8 mm. În faza acută, se observă o creștere a reflectivității stratului retinian intern și o creștere a grosimii în retină.

Analize de sânge și evaluare cardiovasculară

Pentru a investiga cauza ocluziei, trebuie solicitate analize de sânge. Se efectuează hemograma completă, glicemia, nivelul colesterolului, teste de coagulare. Se măsoară markerii inflamatori precum viteza de sedimentare, CRP.

Se efectuează evaluarea cardiologică. Pot fi solicitate teste precum EKG, ecocardiografie sau monitor Holter pentru a detecta tulburările de ritm cardiac. Ecografia Doppler color carotidiană evaluează artera carotidă. În investigația etiologică, se poate observa îngustare aterosclerotică și placă calcificată la ecografia Doppler.

Cum se tratează ocluzia arterei retiniene?

Din păcate, nu există un tratament dovedit clinic pentru ocluzia arterei centrale a retinei. Tratamentele efectuate sunt de obicei aplicate în primele 24 de ore. Leziunile ireversibile în retină se produc în 90-100 de minute. Cu toate acestea, intervenția precoce este de o importanță critică în ceea ce privește protejarea funcției vizuale.

Abordări de tratament de urgență

Timpul este extrem de important pentru succesul tratamentului. Pentru ca orice tratament să fie potențial eficient, acesta trebuie administrat în termen de 4 până la 6 ore de la debutul simptomelor. La pacientul care se prezintă în primele câteva ore, există posibilitatea de recanalizare.

Masajul ocular este prima și cea mai practică metodă de tratament. Se aplică o presiune asupra globului ocular timp de 10-15 secunde, apoi se eliberează brusc. Această procedură crește vasodilatarea, sporește fluxul sanguin și ajută la deplasarea emboliei spre periferie. Acest masaj poate fi aplicat cu întreruperi repetate.

Respirația cu dioxid de carbon poate ajuta la dilatarea arterelor retiniene. Administrarea unui amestec de 95% oxigen și 5% dioxid de carbon are potențialul de a crește fluxul sanguin. În plus, administrarea de agenți vasodilatatori precum nitroglicerina și dinitratul de izosorbid crește oxigenarea retiniană.

Tratamentul trombolitic poate fi încercat în primele ore. Activatorul tisular de plasminogen administrat intravenos este eficient în primele 4,5 ore. Cu toate acestea, studiile clinice nu au putut demonstra că acest tratament este eficient.

Scăderea presiunii intraoculare

Reducerea presiunii intraoculare poate crește presiunea de perfuzie. Extragerea unei cantități mici de lichid din camera anterioară, adică paracenteza, se aplică pentru eliminarea emboliei. Presiunea intraoculară poate fi scăzută prin utilizarea unor medicamente precum acetazolamida, manitolul.

Terapia cu oxigen hiperbaric

Avem informații că terapia cu oxigen hiperbaric este benefică. Creșterea presiunii arteriale a oxigenului stimulează vasodilatarea prin creșterea sintezei de oxid nitric. Este destinată menținerii ridicate a nivelului de oxigen din retină până când se dezvoltă recanalizarea. Este foarte benefic să se efectueze în special în primele 6-8 ore.

Se recomandă recurgerea la acest tratament la pacienții care se prezintă în primele ore. S-a obținut o creștere a acuității vizuale la 82,9% din grupul care a primit terapie hiperbarică timpurie cu oxigen. Dacă este inițiat în primele 24 de ore, eficacitatea tratamentului este mai mare de succes.

Tratamentul cu corticosteroizi

În cazul ocluziei arteritice cauzate de arterita cu celule gigante, trebuie inițiat un tratament cu doze mari de corticosteroizi. Metilprednisolonul se administrează intravenos în doză de 1 g/zi timp de 3 zile. După tratamentul inițial cu doze mari, se aplică un tratament de întreținere prin reducerea treptată a dozei, în funcție de starea pacientului.

Tratamentul complicațiilor

Ischemia retiniană poate declanșa neovascularizația atriului/irisului. În acest caz, este necesară fotocoagularea panretiniană. De asemenea, pot fi utilizate injecțiile intravitreene anti-VEGF. Dezvoltarea glaucomului neovascular se observă într-o mică parte a cazurilor.

Urmărirea post-tratament

Trebuie investigate problemele care permit formarea cheagurilor în organism. Ar fi oportun să se efectueze un consult cardiologic, ecocardiogramă, ecografie Doppler carotidiană. Pacienții sunt evaluați în ceea ce privește dezvoltarea neovascularizației la sfârșitul unei perioade de 4-6 săptămâni. Gestionarea factorilor de risc este foarte importantă pentru a reduce riscul de ocluzie la ochiul celălalt sau în vasele cerebrale.

Întrebări frecvente

Este periculoasă ocluzia arterei retiniene?

Da, ocluzia arterei retiniene este o afecțiune gravă. Aceasta duce la pierderea bruscă a vederii, similar unui accident vascular cerebral la ochi. De asemenea, poate fi un indicator al formării de cheaguri în corpul dumneavoastră. Din acest motiv, riscul dumneavoastră de accident vascular cerebral sau infarct miocardic crește.

Țesutul retinian este extrem de sensibil la oxigen. Atunci când fluxul sanguin este întrerupt, pot apărea leziuni în câteva minute. Din acest motiv, este considerată o urgență oftalmologică, iar intervenția precoce joacă un rol critic.

Se poate trata ocluzia arterei retiniene?

Din păcate, nu există un tratament dovedit clinic pentru ocluzia arterei centrale a retinei. Inițierea timpurie a tratamentului poate asigura păstrarea unei părți din vedere, însă în cele mai multe cazuri pierderea vederii poate fi permanentă.

Pentru ca orice tratament să fie eficient, acesta trebuie administrat în termen de 4 până la 6 ore de la debutul simptomelor. Din păcate, nu s-a putut demonstra că niciunul dintre aceste tratamente nu poate modifica evoluția naturală a bolii așa cum se anticipase.

Mai puțin de 10% până la 20% dintre pacienți își recapătă capacitatea vizuală funcțională. Cu diagnostic și tratament precoce, este posibil să se obțină un câștig vizual. Dacă se intervine în special în primele ore, șansa de vedere crește.

Revine vederea pierdută?

Nivelul dumneavoastră de vedere depinde de tipul, localizarea ocluziei și de cât de devreme s-a intervenit. În ocluzia arterei centrale a retinei, pierderea vederii este de obicei severă.

Cu toate acestea, în prezența arterei silioretiniene, rezultatele vizuale sunt mai bune. Se obține o acuitate vizuală de 20/50 sau o recuperare mai bună la 80% din ochi. În ocluzia ramurilor arterei retiniene, pierderea câmpului vizual este de obicei permanentă, dar acuitatea vizuală centrală este de 20/40 sau mai bună la 80% din ochi.

În special dacă macula nu a fost afectată și tratamentul a fost inițiat devreme, vederea poate reveni într-o măsură semnificativă. Cu toate acestea, pierderile permanente sunt mai frecvente în ocluziile arteriale.

Este afectat și celălalt ochi?

Doar 1-2% dintre cazuri implică ambii ochi. De obicei apare la un singur ochi. Cu toate acestea, aproximativ 25-50% dintre pacienții care se confruntă cu o ocluzie a arterei retiniene din cauza arteritei cu celule gigante la un ochi pot dezvolta o afecțiune similară la celălalt ochi dacă nu sunt tratați.

La pacienții tratați rapid cu doze mari de corticosteroizi, riscul de afectare a celuilalt ochi scade semnificativ.

Rezumat despre ocluzia arterei retiniene

Ocluzia arterei retiniene este o afecțiune gravă care duce la pierderea bruscă a vederii la ochi. În esență, această afecțiune, care se dezvoltă în câteva minute, este o urgență oftalmologică ce necesită intervenție de urgență. Din păcate, deși nu există un tratament definitiv dovedit, intervențiile efectuate în primele ore pot reduce pierderea vederii. Din acest motiv, este de o importanță vitală să vă prezentați imediat la un medic oftalmolog atunci când vă confruntați cu o pierdere bruscă și nedureroasă a vederii. În primul rând, vă puteți proteja de această afecțiune menținându-vă factorii de risc sub control, cum ar fi tensiunea arterială, diabetul și colesterolul. Examenele oftalmologice regulate și obiceiurile de viață sănătoase sunt cel mai eficient mod de a vă proteja ochii.

Ocluzia arterei retiniene este o afecțiune gravă care duce la o pierdere bruscă și nedureroasă a vederii la nivelul ochiului. Obțineți informații detaliate despre simptome, cauze și metode de tratament.