Ce Este Daltonismul? Cum Se Tratează?

Daltonismul, cunoscut și ca orbire la culori, este o dificultate în perceperea culorilor sau incapacitatea de a vedea anumite culori. Este, de regulă, o tulburare genetică și se manifestă cel mai frecvent sub forma daltonismului roșu-verde. Această afecțiune apare din cauza funcționării defectuoase sau a lipsei celulelor conice din ochi.

Daltonismul, deși generează unele dificultăți în viața de zi cu zi, poate să nu fie observat de mulți oameni, deoarece aceștia se adaptează la mediul înconjurător. Deși nu există un tratament, persoanele cu daltonism pot beneficia de lentile speciale și aplicații digitale concepute special pentru ele. Majoritatea persoanelor cu daltonism văd o gamă largă de culori, însă unele culori le percep diferit față de altele.

De asemenea, ele pot avea dificultăți în a distinge diferența dintre anumite culori sau nuanțe. Unele tipuri foarte rare de daltonism determină ca persoana să nu vadă nicio culoare. Pentru majoritatea oamenilor, daltonismul este ereditar. Cel mai frecvent tip este forma roșu-verde a daltonismului.

Cum Apare Daltonismul?

Percepția culorilor din spectrul luminos de către ochi începe cu capacitatea acestora de a reacționa la diferite lungimi de undă ale luminii. Lumina trece prin corneea ochiului, ajunge la cristalin și la corpul vitros (substanță transparentă, asemănătoare unui gel) și apoi ajunge la celulele conice sensibile la lungimi de undă, situate în regiunea maculară a retinei. Sensibilitatea celulelor conice la lungimile de undă scurte (albastru), medii (verde) și lungi (roșu) asigură percepția culorilor de către ochi. Substanțele chimice din conuri sunt activate și transmit informația despre lungimea de undă către creier prin nervul optic. Dacă ochii au o structură sănătoasă, culorile sunt percepute în forma lor naturală; însă dacă în celulele conice lipsește una sau mai multe substanțe chimice sensibile la anumite lungimi de undă, culorile pot să nu poată fi distinse. Unii factori care pot contribui la apariția daltonismului sunt următorii:

Tulburare ereditară: Daltonismul este, de regulă, o afecțiune ereditară legată de cromozomul X. Bărbații, având un singur cromozom X, sunt mai predispuși la daltonism. Femeile, care au doi cromozomi X, pot compensa această situație prin gena sănătoasă, chiar dacă una dintre gene este defectă. Cel mai frecvent este daltonismul roșu-verde, iar deficitul albastru-galben este mult mai puțin frecvent. Lipsa totală a percepției culorilor poate fi întâlnită rar. Daltonismul de origine genetică afectează, de obicei, ambii ochi, iar gradul său nu se modifică pe parcursul vieții.

Boli: Unele afecțiuni care pot duce la deficit de percepție a culorilor sunt anemia falciformă, diabetul, degenerescența maculară și scleroza multiplă. Dacă boala de bază poate fi tratată, daltonismul se poate ameliora.

Interacțiuni medicamentoase: Interacțiunile medicamentoase pot modifica percepția culorilor; de exemplu, unele medicamente utilizate pentru tratamentul bolilor autoimune, al problemelor cardiace, al hipertensiunii arteriale, al disfuncției erectile, al infecțiilor, al tulburărilor neurologice și al problemelor psihologice pot determina alterări ale percepției culorilor.

Îmbătrânire: Procesul de îmbătrânire duce la deteriorarea naturală a celulelor și țesuturilor din ochi. Aceste deteriorări ale retinei și ale nervilor optici pot cauza dificultăți în perceperea culorilor. În special, bolile oculare legate de vârstă, precum degenerescența maculară, pot contribui la daltonism. Odată cu înaintarea în vârstă, scăderea și alterarea percepției culorilor pot deveni mai evidente.

Substanțe chimice: Anumite substanțe chimice pot duce la daltonism prin lezarea celulelor conice din ochi. Expunerea îndelungată la substanțe chimice, în special la materii precum solvenții industriali și pesticidele, poate afecta negativ sănătatea ochilor.

Care Sunt Tipurile de Daltonism?

Există mai multe tipuri de daltonism, iar acestea sunt definite în funcție de tipul de celule conice care nu funcționează bine. Printre tipurile de daltonism se numără:

Daltonismul roșu-verde (Deuteranopie și Protanopie): Daltonismul roșu-verde este cel mai frecvent tip de daltonism și se manifestă prin confundarea culorilor roșu și verde. Această afecțiune se împarte în două tipuri: deuteranopie și protanopie. Deuteranopia este o tulburare în care percepția culorii verzi este alterată și se datorează lipsei sau disfuncției celulelor conice verzi. Protanopia este o afecțiune în care percepția culorii roșii este alterată și se datorează lipsei sau disfuncției celulelor conice roșii. În cazul deuteranopiei și al protanopiei, persoana are dificultăți în a distinge culorile roșu și verde sau le poate confunda complet.

Daltonismul albastru-galben (Tritanopie): Daltonismul albastru-galben este un tip de daltonism mai rar întâlnit și se produce prin confundarea culorilor albastru și galben. Cunoscută și sub denumirea de tritanopie, în această afecțiune celulele conice albastre sunt absente sau nefuncționale. Aceasta face dificilă distingerea culorilor albastru și galben și poate determina persoana să le vadă ca gri sau alb.

Daltonism total (Monocromazie): Monocromazia este cel mai rar tip, persoanele afectate văzând, de regulă, lumea doar în nuanțe de negru, alb și gri. Monocromazia este definită ca lipsa sau disfuncția tuturor celulelor conice din ochi. Această afecțiune poate duce la imposibilitatea percepției oricărei culori și la sensibilitate la lumină. Monocromazia este, de regulă, o tulburare genetică și este congenitală, dar uneori poate fi și dobândită.

Monocromazia de con: Monocromazia de con este un alt tip rar de daltonism, în care persoana are un singur tip de celule conice. În acest caz, celelalte două tipuri de celule conice sunt absente sau nefuncționale. De exemplu, într-o situație în care doar celulele conice albastre sunt funcționale, persoana nu poate distinge culorile roșu și verde. Monocromazia de con este o tulburare genetică congenitală și poate determina, asemănător daltonismului total, vederea în nuanțe de negru, alb și gri.

Daltonism anomaloscopic: Daltonismul anomaloscopic reprezintă o ușoară alterare a percepției culorilor, persoana percepând unele culori mai puțin intense sau în nuanțe greșite. Acesta este, în general, considerat o formă ușoară a daltonismului roșu-verde. Persoanele cu daltonism anomaloscopic pot avea dificultăți în a distinge culorile, însă nu le confundă în totalitate.

Cum Se Stabilește Diagnosticul de Daltonism?

Diagnosticul începe, de obicei, cu un examen oftalmologic complet. Medicul oftalmolog examinează ochii pentru a evalua starea generală a sănătății oculare și pentru a verifica existența unor eventuale afecțiuni oculare. În timpul acestui examen se evaluează și starea retinei și a nervilor optici. Examenul oftalmologic poate evidenția și alte cauze posibile ale daltonismului. Pentru un diagnostic precis, medicul poate solicita următoarele teste:

Testul de culoare Ishihara: Testul de culoare Ishihara este unul dintre cele mai frecvente teste pentru daltonism. Acesta constă dintr-o serie de planșe care conțin cifre și forme formate din puncte colorate diferit. Persoana spune ce vede pe fiecare planșă, iar răspunsurile corecte indică o percepție normală a culorilor. Testul Ishihara este eficient în special pentru detectarea daltonismului roșu-verde, dar poate fi insuficient pentru identificarea altor tipuri de daltonism.

Testul Hue: Testul Hue este un test care evaluează mai detaliat capacitatea persoanei de a distinge culorile. În acest test, persoana trebuie să aranjeze discuri colorate, de nuanțe diferite, într-o anumită ordine. Rezultatele testului arată tulburările de percepție a culorilor și culorile pe care persoana are dificultăți să le distingă. Acest test ajută la determinarea tipului și a gradului daltonismului.

Testul cu anomaloscopul: Testul cu anomaloscopul este un alt test utilizat pentru a diagnostica daltonismul cu mai multă precizie. În acest test, persoana trebuie să potrivească două lumini colorate folosind un aparat. Testul determină ce culori poate distinge persoana și în ce culori întâmpină probleme. Testul cu anomaloscopul este deosebit de eficient în detectarea daltonismului roșu-verde și poate măsura gradul daltonismului.

Există Tratament pentru Daltonism?

Daltonismul apare din cauza disfuncției sau a lipsei celulelor conice și este, de regulă, permanent. Cu toate acestea, în prezent nu există un tratament complet pentru daltonism. Unele lentile și ochelari special concepuți, recomandați de medic, pot ajuta persoanele cu daltonism să perceapă mai bine culorile. Totuși, astfel de ochelari sau lentile nu îmbunătățesc capacitatea de a vedea toate culorile. Pe lângă ochelari, pot fi utilizate și aplicații digitale și software-uri. Aceste aplicații includ software-uri de identificare a culorilor și de filtrare a culorilor, dezvoltate pentru smartphone-uri și computere.

Cum Văd Culorile Persoanele Daltonice?

Persoanele daltonice percep culorile diferit față de persoanele cu vedere normală a culorilor. Cei cu daltonism roșu-verde au dificultăți în a distinge culorile roșu și verde și pot vedea aceste culori în nuanțe de maro sau gri. Cei cu daltonism albastru-galben pot confunda culorile albastru și galben și le pot percepe ca alb sau gri. Persoanele cu daltonism total văd lumea în nuanțe de negru, alb și gri, adică nu percep deloc culorile. În funcție de tipul și gradul daltonismului, strălucirea și nuanțele culorilor pot fi, de asemenea, diferite de cele normale.

Întrebări Frecvente

Daltonismul este, de regulă, o afecțiune genetică și se datorează, în majoritatea cazurilor, unei tulburări a unei gene purtate pe cromozomul X. De aceea, daltonismul este mai frecvent la bărbați, deoarece aceștia au un singur cromozom X. Daltonismul total este o afecțiune rară în care persoana vede lumea doar în nuanțe de negru, alb și gri. Aceasta apare din cauza lipsei sau disfuncției tuturor celulelor conice, ceea ce duce la pierderea completă a percepției culorilor. Daltonismul se manifestă cel mai frecvent prin dificultatea de a distinge culorile roșu și verde. Daltonismul albastru-galben, în schimb, duce la confundarea culorilor albastru și galben. La persoanele cu daltonism total, toate culorile percepute apar în nuanțe de gri; de regulă, nicio culoare nu poate fi distinsă. Daltonismul se datorează lipsei sau disfuncției celulelor conice prezente în retină. Aceste celule detectează lumina roșie, verde și albastră și transmit creierului informația despre culoare. Lipsa sau disfuncția celulelor conice determină ca culorile să nu fie percepute corect și să fie confundate. Daltonismul este, de regulă, permanent și, atunci când are cauze genetice, nu dispare ulterior. Totuși, în unele situații, daltonismul dobândit se poate ameliora odată cu tratamentul bolii de bază sau cu încetarea expunerii la substanțe chimice. Această situație poate fi observată atunci când copilul are dificultăți în a distinge culorile sau le denumește greșit. De exemplu, se poate observa că copilul confundă culorile roșu și verde sau nu reușește să distingă albastrul de galben. De asemenea, testele pentru daltonism, în special la copiii de vârstă preșcolară și școlară, pot ajuta la stabilirea prezenței și a tipului daltonismului. Nu există un tratament cu laser disponibil pentru daltonism. Tratamentul cu laser poate corecta sau modifica anumite structuri ale ochiului, însă daltonismul nu poate fi tratat prin această metodă, deoarece se datorează unor defecte genetice sau structurale ale celulelor conice din retină. Daltonismul unilateral, deși foarte rar, este posibil. Acesta apare, de obicei, din cauza lezării sau disfuncției celulelor conice din ochiul respectiv. Daltonismul unilateral poate apărea în urma unui traumatism, a unei infecții sau a unor boli oculare. Testul de diagnostic poate fi efectuat, de regulă, atunci când copiii ajung la vârsta de 3-5 ani. La această vârstă, copiii sunt suficient de dezvoltați pentru a recunoaște și a distinge culorile, ceea ce poate crește fiabilitatea testelor. Daltonismul parțial este starea în care capacitatea de a percepe anumite culori este parțial pierdută sau alterată. Aceasta apare din cauza lipsei sau disfuncției unor celule conice din retină și are, de regulă, drept rezultat confundarea culorilor roșu-verde sau albastru-galben. Daltonismul este, de regulă, o afecțiune permanentă, deoarece se datorează unor cauze genetice sau structurale. Lipsa sau disfuncția celulelor conice din retină stau la baza daltonismului, iar această stare persistă, de regulă, pe tot parcursul vieții. Fiind o afecțiune genetică, daltonismul se întâlnește cel mai frecvent la bărbați. Acest lucru se explică prin faptul că gena daltonismului se transmite, de regulă, legată de cromozomul X, iar bărbații au un singur cromozom X. Daltonismul poate duce la dificultăți serioase în viața de zi cu zi. De aceea, controalele oftalmologice regulate sunt foarte importante. Părinții care observă la copiii lor semne de daltonism pot programa o consultație la policlinica oftalmologică a spitalului și pot începe tratamentul.