Ce este fractura de umăr? Care sunt simptomele? Cum se realizează diagnosticul și tratamentul?

Fractura de umăr este o situație întâlnită frecvent în viața cotidiană ca urmare a căzăturilor, accidentărilor sportive sau accidentelor rutiere. În regiunea umărului se află diferite oase, cum ar fi brațul superior, osul umărului și clavicula. Fractura de umăr apare atunci când unul sau mai multe dintre aceste oase se rup.

În timp ce riscul de fractură crește în special la vârstnici din cauza osteoporozei, la tineri activitățile sportive sunt predominante. În acest articol veți găsi răspunsuri la întrebări precum simptomele fracturii de umăr, diagnosticarea fracturii de umăr, tratamentul fracturii de umăr și în câte zile se vindecă o fractură de umăr.

Ce este fractura de umăr și care sunt tipurile acesteia?

În regiunea umărului există trei oase principale: osul brațului superior (humerusul), clavicula și omoplatul (scapula). Ruperea oricăruia dintre aceste oase este definită ca fractură de umăr. Fiecare tip de fractură este întâlnit cu o frecvență diferită, iar abordările de tratament variază.

Fractura osului umărului

Fractura osului umărului reprezintă perturbarea integrității oaselor care formează articulatia umărului. Fractura primește denumiri diferite în funcție de osul în care se produce. Cele mai frecvente fracturi de umăr apar în partea superioară a osului brațului și la nivelul claviculei.

Fractura capului humeral (capul umărului)

Partea superioară a osului brațului situată aproape de articulația umărului se numește humerus proximal. Fracturile care apar în această regiune sunt numite fracturi ale capului humeral. Acestea reprezintă aproximativ 5% din fracturile la adulți. Sunt frecvente în special la persoanele cu vârsta peste 60 de ani.

80% dintre aceste fracturi pot fi tratate fără intervenție chirurgicală. Fracturile pot apărea în diferite forme. Fracturile tuberculului major sunt de obicei observate în timpul luxațiilor anterioare de umăr. De asemenea, pot apărea fracturi în 3 sau 4 părți. La pacienții vârstnici, chiar și simplele căzături pot provoca fracturi.

Fractura omoplatului

Fracturile omoplatului (scapulei) sunt rare. Ele reprezintă doar 1% din totalul fracturilor. Apar de obicei ca urmare a unor traumatisme de înaltă energie. Situații precum accidente rutiere sau căderi de la înălțime duc la aceste fracturi.

Fracturile omoplatului pot fi de diferite tipuri:

• Fractura corpului omoplatului
• Fractura gâtului omoplatului
• Fractura acromionului
• Fractura procesului coracoid
• Fractura cavității articulare a umărului (cavitatea glenoidă)

Datorită efectului protector al țesutului muscular înconjurător și al cutiei toracice, multe fracturi de omoplat pot fi tratate fără intervenție chirurgicală. Pe de altă parte, atunci când fractura se extinde la suprafața articulară a umărului, poate fi necesară fixarea chirurgicală.

Fractura de claviculă

Clavicula este un os subțire în formă de „S” care leagă osul pieptului de osul umărului. Reprezintă aproximativ 35% din fracturile din jurul umărului. O mare parte din fracturi apar în porțiunea mijlocie a osului.

Fracturile de claviculă apar de obicei în urma unei căzături sau a unui impact direct asupra umărului. După fractură, apar dureri severe, deformare la nivelul umărului și limitarea mișcării. În unele cazuri, o proeminență osoasă poate fi observată sub piele. Tratamentul este determinat în funcție de tipul fracturii și gradul de deplasare.

Cauzele fracturii de umăr

Apariția fracturilor de umăr este determinată de mai multe cauze. Intensitatea traumatismului, vârsta persoanei și sănătatea oaselor joacă un rol determinant în acest proces. În timp ce este nevoie de o forță semnificativă pentru a rupe osul umărului la un individ tânăr și sănătos, la persoanele cu osteoporoză chiar și o căzătură mult mai simplă poate provoca o fractură.

Căderi și accidente

Căderile ocupă primul loc printre cauzele fracturilor de umăr. Chiar și accidente simple, cum ar fi împiedicarea de un covor în casă, pierderea echilibrului la ridicarea de pe un scaun sau alunecarea în baie, pot duce la fracturi. Suprafețele alunecoase, iluminatul inadecvat și terenul accidentat cresc probabilitatea de cădere.

Căderile de la înălțime provoacă fracturi mai grave. Accidentele pe scări, căderile pe șantiere sau accidentele de bicicletă se încadrează în această categorie. În special fracturile de claviculă și omoplat apar ca urmare a unor traumatisme de înaltă energie. Căderea directă pe umăr provoacă o fractură la nivelul claviculei, în timp ce căderea pe mâna întinsă duce la același rezultat.

Accidentele rutiere generează impacturi de înaltă energie. Accidentele rutiere cu autovehicule, accidentele de motocicletă sau de bicicletă pot provoca fracturi grave în regiunea umărului. În astfel de accidente se observă cel mai adesea fracturi de humerus proximal sau de omoplat. Loviturile strivitoare primite direct pe spate duc la fracturi ale omoplatului.

Accidentări sportive

În timpul activităților sportive, umărul primește frecvent lovituri. Sporturile de contact cresc riscul de fractură. În sporturi precum fotbal, baschet, volei, hochei pe gheață, coliziunile dintre jucători pot crea un traumatism direct asupra umărului. La indivizii tineri, pot apărea fracturi traumatice de umăr legate de astfel de activități sportive.

Sporturile de iarnă, cum ar fi schiul și snowboardingul, se află, de asemenea, în categoria de riscul. Căderile la viteză mare sau lovirea de obstacole pot provoca o fractură a capului humeral. În mod similar, cei care practică sporturi extreme prezintă un risc ridicat de fractură. De asemenea, căderile rezultate din pierderea echilibrului în sporturile cu bicicleta și motocicleta duc la fracturi de claviculă.

Osteoporoză și demineralizare osoasă

Osteoporoza crește semnificativ riscul de fractură de umăr. Osteoporoza crește riscul de fractură ca urmare a reducerii densității și calității oaselor. Densitatea minerală osoasă scade, iar structura internă a osului devine poroasă. Această situație reduce rezistența osului la lovituri.

Persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare din cauza reducerii densității osoase și a forței musculare. Aproximativ 1 din 3 femei și 1 din 5 bărbați cu vârsta peste 50 de ani prezintă un risc de fractură cauzată de osteoporoză de-a lungul vieții. Jumătate dintre femei și o treime dintre bărbați prezintă riscul de fractură de-a lungul vieții.

Femeile prezintă un risc mai mare, în special în perioada postmenopauză. Scăderea nivelului de estrogen accelerează pierderea osoasă. Osteoporoza slăbește oasele într-atât încât o fractură apare chiar și ca urmare a unei căzături ușoare sau a unui impact care în mod normal nu ar provoca o fractură. În unele cazuri avansate, osul se poate rupe chiar și sub efectul greutății corporale în timpul staționării în picioare, fără ca persoana să cadă.

Alegerile legate de stilul de viață joacă un rol important în sănătatea oaselor. O dietă săracă în calciu și vitamina D slăbește oasele. Un stil de viață sedentar duce la slăbiciune musculară, crescând riscul de cădere. Fumatul și consumul excesiv de alcool afectează, de asemenea, negativ densitatea osoasă.

Care sunt simptomele fracturii de umăr?

În urma unei căzături sau a unei lovituri, corpul emite semnale evidente. Recunoașterea acestor simptome este de o importanță vitală pentru un diagnostic precoce. Simptomele fracturii de umăr sunt de obicei suficient de evidente încât să nu poată fi ignorate.

Durere severă și sensibilitate

Când apare o fractură, se resimte o durere bruscă și severă. Această durere nu scade prin odihnă și se intensifică și mai mult odată cu mișcarea. La încercarea de a mișca brațul, durerea devine insupportabilă.

La atingerea zonei fracturate se observă o sensibilitate extremă. În timpul încercării de a mișca umărul, se poate auzi un sunet de crăpătură sau scârțâit. Acest sunet provine din frecarea capetelor osoase fracturate. Această afecțiune, numită crepitație în literatura medicală, este un semn clar al fracturii.

Umflătură (edem) și vânătăi

În zona fracturii apare o umflătură care se dezvoltă rapid. Vasele mici deteriorate determină sângerarea sub piele. Apar vânătăi pronunțate care se pot extinde la umăr, piept și braț.

În special în fractura părții superioare a osului brațului, se observă o umflătură severă la umăr. În câteva zile, această umflătură coboară spre braț și cot. Vânătăile se pot extinde în timp până la cot. În fracturile omoplatului, apar vânătăi excesive în jurul umărului, la axilă, pe spate și pe peretele toracic.

Limitarea mișcării

Ridicarea sau mișcarea brațului de partea fracturată devine dificilă. Apare starea de incapacitate de a mișca brațul. Pacientul nu își poate ridica brațul în sus, nu îl poate deschide în lateral și nici nu îl poate duce la spate.

În brațul afectat se pot dezvolta o slăbiciune, amorțeală sau o senzație de furnicătură. Aceste constatări pot indica o leziune nervoasă. Dacă a apărut o compresie nervoasă, se resimte o amorțeală pronunțată în mână și braț. În timpul activităților vieții zilnice se resimte o limitare a mișcării.

Deformare și modificarea formei

La nivelul formei normale a umărului poate apărea o deteriorare vizibilă sau o adâncitură. Ca urmare a deplasării osului fracturat, survine o deformare a umărului.

În fractura de claviculă, o proeminență ascuțită poate fi simțită deasupra osului, chiar sub piele. În unele cazuri, capetele fracturate care devin vizibile de sub piele sunt observate. În fracturile omoplatului, durerea este concentrată mai mult în regiunea spatelui și poate exista o senzație de înțepătură chiar și în timpul respirației.

Cum se pune diagnosticul de fractură de umăr?

Medicii urmează o cale sistematică atunci când pun diagnosticul de fractură de umăr. Procesul de diagnostic începe cu discuția avută cu pacientul și este confirmat prin metode de imagistică. Fiecare etapă este de o importanță critică pentru determinarea corectă a planului de tratament.

Examenul fizic

În primul rând, se află cum s-a produs leziunea, când a început și dacă au existat anterior probleme legate de umăr. Se interoghează, de asemenea, starea generală de sănătate și așteptările din viața cotidiană. Sunt notate vârsta pacientului, nivelul de activitate și starea generală de sănătate.

În timpul examenului fizic, regiunea umărului este examinață cu atenție. Se verifică prezența umflăturilor, vânătăilor și a deformărilor. Se controlează integritatea pielii, deoarece prezența unei fracturi deschise modifică abordarea terapeutică. Zonele sensibile sunt identificate prin palpare.

Se testează capacitatea de mișcare și forța umărului. Mișcările active și pasive sunt evaluate în măsura în care durerea o permite. Se controlează circulația sângelui și funcțiile nervoase de la nivelul brațului. Acest examen este extrem de important. Se verifică pulsurile, se evaluează sensibilitatea și forța musculară.

Radiografia și metodele de imagistică

Radiografia este instrumentul de diagnostic fundamental și cel mai rapid care arată cel mai clar structurile osoase. Ocupă primul loc în diagnosticul fracturii de umăr. De obicei, câteva radiografii efectuate din diferite unghiuri sunt suficiente pentru a confirma prezența, localizarea și tipul fracturii.

Cu imagini luate din cel puțin două unghiuri drepte, sunt determinate localizarea, tipul, gradul de fragmentare și cantitatea de deplasare a fracturii. Pentru osul brațului superior se realizează radiografii antero-posterioare, laterale și axilare. Pentru claviculă și omoplat pot fi necesare radiografii speciale. Procedura durează în medie 10-15 minute.

Radiografia produce imagini ale structurilor osoase ale umărului utilizând o doză mică de radiații. Sunt evaluate toate oasele, inclusiv humerusul, clavicula și scapula. Scoate la iveală fracturile, luxațiile și anomaliile.

Tomografia computerizată (CT) și examenul RMN

Tomografia computerizată este solicitată atunci când fractura se extinde la suprafața articulară, este fragmentată sau are o structură complexă. Este utilizată în special în fracturile care interesează interiorul articulației, în fracturile foarte fragmentate sau în situațiile care necesită planificare chirurgicală. Creează o hartă tridimensională și detaliată a osului. Oferă îndrumare în stabilirea strategiei chirurgicale.

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) nu este de obicei necesară în diagnosticul fracturii acute. Se recurge la ea atunci când se suspectează leziuni asociate ale țesuturilor moi. Este cea mai bună metodă pentru a înțelege dacă există sau nu o ruptură a coafei rotatorilor, un grup muscular important al umărului. Arată stări asociate fracturii, cum ar fi ruptura coafei rotatorilor. Oferă informații detaliate despre oase, mușchi, tendoane și ligamente.

Cum se efectuează tratamentul fracturii de umăr?

Metoda de tratament este determinată în funcție de tipul fracturii, vârsta pacientului și stilul de viață al acestuia. Localizarea fracturii, gradul de deplasare a fragmentelor și starea generală de sănătate a pacientului joacă un rol în procesul decizional.

Metode de tratament conservator

Conform datelor actuale, aproximativ 70-80% din fracturile capului humeral pot fi tratate prin metode fără intervenție chirurgicală. Tratamentul conservator este preferat în situațiile în care capetele fracturate nu sunt deplasate sau sunt foarte puțin deplasate.

Umărul este imobilizat cu o eșarfă de braț sau un bandaj Velpeau. Această metodă ajută la vindecare asigurând imobilitatea fracturii. De obicei, bandajul sau eșarfa se utilizează timp de 3-6 săptămâni. Cu imagistica regulată, se controlează dacă fractura se vindecă în poziția corectă.

Se utilizează medicamente analgezice și antiinflamatoare. În primele câteva zile se poate aplica gheață pe regiunea umărului pentru a reduce umflătura. În special la pacienții vârstnici, dacă starea generală de sănătate nu este la un nivel care să permită o intervenție chirurgicală, tratamentul conservator este o opțiune destul de eficientă.

Opțiuni de tratament chirurgical

Dacă fragmentele fracturii și-au schimbat semnificativ poziția, poate fi necesar tratamentul chirurgical. De asemenea, dacă fractura se extinde la suprafața articulară sau dacă circulația sângelui în capul umărului a fost afectată, intervenția chirurgicală devine inevitabilă.

La pacienții copii, stabilizarea se poate face utilizând broșe (ace). La grupul de adulți și vârstnici se preferă aplicarea de placă și șurub. Prin plasarea de șuruburi și plăci pe capetele osoase fracturate, se asigură sudarea din nou a osului.

În traumatismele severe de umăr, aducerea oaselor împreună prin utilizarea de șuruburi și plăci s-ar putea să nu fie posibilă. Dacă fractura este foarte fragmentată și șansa de consolidare este scăzută, se preferă operația de proteză de umăr. În acest caz, articulația umărului care nu își mai îndeplinește rolul este îndepărtată și înlocuită cu o proteză.

În câte zile se vindecă o fractură de umăr?

Sudarea osoasă se produce de obicei în 6-8 săptămâni. Cu toate acestea, recuperarea funcțională completă durează în medie 3-6 luni. În funcție de gravitatea fracturii și de metoda de tratament, perioada de recuperare variază în general între 6 și 12 săptămâni.

După intervenția chirurgicală, brațul poate fi menținut într-o eșarfă timp de câteva săptămâni. În primele perioade, odihna și exercițiile simple sunt primordiale. În săptămânile următoare, intră în joc un proces de recuperare mai activ.

Fizioterapie și recuperare

Indiferent dacă pacientul este operat sau nu, ca parte a tratamentului, articulația umărului trebuie să rămână imobilă pentru o anumită perioadă de timp. O articulație de umăr imobilizată o perioadă lungă de timp se poate bloca («umăr înghețat»), ceea ce poate îngreuna procesul de vindecare.

De obicei, mișcările încep la 2 până la 4 săptămâni după operația de fractură de umăr. Mai întâi se oferă mișcări pasive de umăr. Apoi se trece la mișcările active de umăr. Sunt organizate programe de exerciții specifice pacientului.

În timpul procesului de fizioterapie, pot fi utilizate și metode de susținere, cum ar fi terapia manuală, aplicațiile calde-reci și electroterapia. Recuperarea este necesară pentru ca umărul să-și recapete vechea capacitate de mișcare.

Întrebări frecvente

Intensitatea durerii este la cel mai înalt nivel în primele 48-72 de ore. Acest proces poate fi ameliorat prin utilizarea de analgezice. În câteva săptămâni durerea scade treptat, dar un disconfort ușor poate continua înainte ca osul să se vindece complet.

Marea majoritate a fracturilor se vindecă fără operație. Mai ales dacă fragmentele osoase nu și-au schimbat poziția, bandajul și odihna sunt suficiente. Atunci când riscul chirurgical este ridicat la pacienții vârstnici, se preferă metodele conservatoare.

Dacă lucrați în munci de birou, revenirea este posibilă după 4-6 săptămâni. În profesiile care necesită munci fizice grele, poate fi necesar să așteptați 3-6 luni. Medicul dumneavoastră va lua o decizie în funcție de starea de consolidare a fracturii.

Dacă aveți dureri severe la umăr după o căzătură, trebuie să vă prezentați de urgență. Dacă nu vă puteți mișca brațul sau observați o deformare pronunțată a umărului, nu amânați. De asemenea, dacă simțiți amorțeală sau răceală în mână, poate exista o leziune nervoasă sau vasculară.

Osteoporoza crește odată cu înaintarea în vârstă. Când forța musculară scade, apar probleme de echilibru. Chiar și o căzătură simplă poate duce la o fractură. La femei, acest risc crește și mai mult după menopauză.

Evitați să vă ridicați brațul în primele săptămâni. Nu purtați greutăți mari și nu faceți mișcări bruște. Nu conduceți mașina fără aprobarea medicului dumneavoastră. După ce ați început programul de fizioterapie, vă puteți crește treptat mișcările.

Riscul de a se rupe din nou este scăzut după ce osul s-a vindecat complet. Cu toate acestea, dacă osteoporoza persistă, pot apărea noi fracturi la celălalt umăr sau la alte oase. Vă puteți proteja sănătatea oaselor cu suplimente de calciu și exerciții fizice.

La copii, oasele se vindecă mai repede. De obicei, stabilizarea cu o broșă este suficientă. Dacă plăcile de creștere nu au fost deteriorate, se așteaptă o vindecare completă. Revenirea la activitățile normale este posibilă în termen de șase săptămâni.

Rezumat despre fractura de umăr

Deși o fractură de umăr pare a fi o leziune gravă, cu un tratament corect este posibilă o recuperare completă. Marea majoritate a cazurilor se vindecă fără operație, iar pacientul revine la viața sa anterioară. Dacă resimțiți dureri severe, umflături sau dificultăți de mișcare după o căzătură sau o lovitură, trebuie să vă adresați imediat unui medic. Diagnosticarea precoce reduce riscul de complicații și accelerează procesul de vindecare. Participând regulat la programul dumneavoastră de fizioterapie, vă puteți asigura că umărul își recapătă vechea forță. Pentru a vă proteja sănătatea oaselor, acordați atenție aportului de calciu și faceți exerciții fizice regulate. Mai ales dacă sunteți în vârstă, nu neglijați testele de densitate osoasă.

Completați formularul pentru informații detaliate și contact!