Crizele de furie: de ce apar și cum pot fi controlate?

Furia este definită ca o reacție instinctivă, naturală, la o amenințare. Furia, fiind o reacție vitală, este necesară supraviețuirii individului. Furia devine o problemă atunci când persoana are dificultăți în a-și controla furia sau când furia ajunge la nivelul unei crize de furie. Această situație, care determină persoanele să rostească fraze sau să adopte comportamente de care vor regreta, poate afecta grav viața persoanei, în sens negativ, pe termen lung. Furia necontrolată este o stare care afectează negativ sănătatea fizică și mintală. Deoarece se transformă rapid în violență verbală sau fizică, poate dăuna în primul rând persoanei în cauză și celor din jur. Din acest motiv, este extrem de important să se identifice cauzele principale care pot duce la o criză de furie, să se analizeze aceste cauze și să se desfășoare activități pentru gestionarea furiei.

Ce este criza de furie? Ce o cauzează?

Criza de furie este o stare de reacție intensă care poate apărea în orice etapă a vieții unui individ. Stresul, problemele familiale, problemele financiare, doliul și starea psihologică actuală sunt printre numeroșii factori care pot declanșa furia, iar persoanele pot avea o criză de furie. În timpul crizei, persoanele încep să reacționeze intens, fizic, verbal sau în ambele moduri. La unele persoane, crizele de furie pot apărea și din cauza alcoolismului și a depresiei. Furia în sine nu este considerată o tulburare. Totuși, deoarece furia este o reacție care apare ca urmare a diferitelor stări de sănătate mintală, este necesar să fie identificate situațiile care o provoacă.

Crizele de furie pot fi cauzate de diferite stări psihologice. Prima dintre acestea este depresia. Sentimentele persistente de tristețe și pierderea interesului față de viață fac parte din simptomele depresiei, iar furia este unul dintre aceste simptome. Intensitatea furiei și modul în care aceasta este exprimată la persoanele cu depresie variază de la un individ la altul. La unele persoane, crizele de furie pot apărea din cauza depresiei.

Crizele de furie pot apărea și la persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă. Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o tulburare care poate duce la anxietate. La persoanele cu TOC apar impulsuri nedorite, care le deranjează în mod repetat și le împing să facă ceva în legătură cu aceste fenomene. Dacă persoanele nu pot acționa în funcție de impulsurile lor, poate apărea simptomul furiei. Dacă nu pot împiedica gândurile obsesive sau comportamentele compulsive, persoanele pot deveni furioase din cauza frustrării trăite sau dacă nu își pot îndeplini anumite rituale.

Consumul intens de alcool poate crește agresivitatea la persoane. Consumul abuziv de alcool și alcoolismul afectează negativ capacitatea de a gândi clar și de a lua decizii raționale. În această situație, persoanele pot pierde controlul impulsurilor, pot avea dificultăți în a-și controla emoțiile și pot avea o criză de furie.

În copilărie, cauza crizelor de furie poate fi, de regulă, tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate (TDAH). Tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate (TDAH), o tulburare neurodezvoltațională, poate duce la apariția crizelor de furie în copilăria timpurie.

Pe lângă cauzele enumerate, crizele de furie pot apărea și din cauza altor afecțiuni, precum tulburarea opozițional-sfidantă, tulburarea bipolară și tulburarea explozivă intermitentă.

Cum se tratează criza de furie?

Crizele de furie pot fi tratate prin învățarea controlului furiei. În acest sens, se recomandă persoanelor să urmeze terapie cognitiv-comportamentală și un program de gestionare a furiei. Prin terapia comportamentală individuală se evaluează tiparele de gândire și convingerile. Pentru a schimba aceste convingeri și gânduri, se aplică diverse abordări terapeutice. În cadrul acestor terapii, realizate de psihiatru, se urmărește ca pacientul să adopte gânduri mai sănătoase și mai pozitive. În cadrul programului de gestionare a furiei, se oferă îndrumare pe teme precum controlul furiei, abilitățile de comunicare, gestionarea stresului și conștientizarea emoțională. Astfel, pacientul poate învăța să-și gestioneze furia, dezvoltându-și abilități sănătoase de comunicare. Prin aplicarea tehnicilor de gestionare a stresului, poate fi redusă frecvența crizelor de furie. În cadrul acestor tehnici se pot folosi activități precum exercițiile fizice, meditația, yoga și practicarea unui hobby. În unele cazuri, după ce crizele de furie sunt controlate, se aplică tratamente medicamentoase. După evaluarea stării pacientului, psihiatrul poate recurge la tratamente medicamentoase împreună cu metodele de tratament menționate.

Care sunt factorii care declanșează crizele de furie?

Factorii care declanșează crizele de furie variază de la o persoană la alta. Totuși, factorii declanșatori sunt, de regulă, următorii.

Stres

Probleme de comunicare

Sentimentul de a fi nedreptățit

A se simți rușinat

A fi rănit

A se teme

Senzația de pierdere a controlului

Traume

Consumul de alcool și droguri

Probleme de somn

Când trebuie să caute sprijin persoanele care trăiesc crize de furie?

Se recomandă obținerea sprijinului atunci când crizele de furie trăite afectează negativ viața persoanei. Repetarea frecventă și durata lungă a crizelor de furie pot afecta semnificativ capacitatea funcțională zilnică a persoanei. Dacă crizele de furie se transformă în violență fizică sau dacă persoana manifestă tendința de a se răni pe sine sau pe alții, trebuie căutat sprijin fără întârziere.

Dacă trăirea crizelor de furie afectează relațiile sociale în sens negativ, acest lucru poate duce persoanele la izolare. Odată cu izolarea, numărul crizelor de furie poate crește. Pentru a preveni evoluția negativă, poate fi căutat sprijin psihologic.

Ce provoacă criza de furie netratată?

Dacă crizele de furie nu sunt tratate, persoanele pot fi excluse de cei din jur și se pot izola, iar acest lucru poate determina persoana să aibă și mai multe crize de furie. Furia acumulată, care nu este exteriorizată de persoane, poate provoca afecțiuni grave ale inimii. În timpul furiei, creșterea frecvenței cardiace și dereglarea ritmului cardiac pot duce, în perioade ulterioare, la boli cardiace grave, care pot determina persoana să facă infarct miocardic.

Crizele de furie pot cauza și tulburări psihice, la fel ca tulburările fizice. Din cauza atacurilor de furie, se poate observa dezvoltarea depresiei la persoană.

Dacă persoana care are o criză de furie începe să reacționeze fizic, aceasta își poate răni pe sine sau pe cei din jur. Deoarece această situație poate duce la apariția unor probleme grave nedorite, crizele de furie trebuie neapărat tratate.

Furia (înfuriatul) la individ este o afecțiune genetică moștenită de la părinți?

Furia sau înfuriatul nu este o afecțiune genetică moștenită de la părinți. Totuși, din cauza anumitor tulburări psihologice transmise genetic, persoanele pot manifesta înfuriere ca simptom. Furia este un răspuns emoțional complex. Poate fi declanșată de reunirea mai multor factori, iar persoanele pot dezvolta o criză de furie. Printre acești factori se numără factorii genetici, influențele de mediu și experiențele individuale.

Reacțiile de furie sunt comportamente formate prin influențe de mediu și procese de învățare din copilărie. În copilărie, prin imitarea modelelor privind furia, prin experiențele negative din interacțiunile din familie și prin experiențele traumatice, indivizii pot manifesta reacții diferite de furie. Deși nu se consideră că există o legătură genetică directă între furie și părinți, modul în care este crescut copilul și comportamentele la care este expus pot influența comportamentele manifestate în timpul furiei și frecvența cu care apare furia.

Hisar Hospital Intercontinental, ca unitate medicală privată, oferă un serviciu mai personalizat în comparație cu alte spitale de psihiatrie. Pentru pacienții din toate grupele de vârstă, acesta adoptă o abordare profesionistă pentru a-i ajuta să depășească crizele de furie și să-și îmbunătățească sănătatea psihologică.

Întrebări frecvente:

Crizele de furie apar frecvent la copiii cu vârste cuprinse între 1 și 4 ani. Această situație, care scade de regulă odată cu începerea școlii de către copil, poate apărea din cauza unei frustrări trăite de copil, a dorinței de atenție, a dorinței de a obține ceva, a foametei sau a oboselii. În timpul crizelor de furie poate exista un element care distrage atenția. Pot fi făcute exerciții de respirație profundă și de relaxare. Se poate primi sprijin emoțional de la un prieten sau un membru al familiei. Pot fi făcute exerciții fizice pentru reducerea stresului. Se poate lucra la planificarea din timp a unor reacții alternative și a unor strategii pentru crizele de furie. Pentru a trece peste o criză de furie, poate fi aplicat un tratament medicamentos planificat special pentru persoana respectivă. Totuși, tratamentul medicamentos este considerat o opțiune terapeutică de ultimă instanță. Pentru persoanele care au o problemă cronică de furie, tratamentul medicamentos poate fi util. Totuși, tratamentul medicamentos trebuie însoțit și de sprijin psihologic. Retardul mintal este definit ca o deficiență permanentă a capacităților cognitive și mintale. Criza de furie este o situație în care reacțiile emoționale nu pot fi controlate și nu duce la retard mintal. În timpul unei crize de furie, persoanele pot avea tendința de a manifesta violență fizică. În astfel de situații, persoanele se pot răni pe ele însele. Este posibil să scapi complet de crizele de furie. Prin sprijin psihologic și, la nevoie, prin tratamente medicamentoase, crizele de furie pot fi ameliorate. Persoanele pot scăpa de crizele de furie dezvoltându-și abilitățile de gestionare a furiei, luând măsuri de prevenție față de factorii declanșatori și asigurându-și gestionarea stresului. Stresul poate declanșa crizele de furie. Stresul poate determina apariția unor reacții emoționale precum furia, iritabilitatea și agresivitatea. Pentru crizele de furie de lungă durată, de regulă nu este necesară internarea în spital. Crizele de furie pot fi gestionate în viața de zi cu zi cu ajutorul sprijinului psihologic necesar. Totuși, la persoanele cu tendința de a se răni pe sine sau pe alții, poate fi necesară internarea în spital, după evaluări individuale.