Tipuri de accident vascular cerebral (AVC) și tratament

Din când în când, fluxul de sânge către creier poate scădea sau se poate întrerupe. În astfel de situații poate apărea o afecțiune de tip accident vascular cerebral, care împiedică creierul să primească suficient oxigen. Accidentul vascular cerebral, cunoscut și sub denumirea de inme, poate avea mai multe tipuri. Dacă vă interesează răspunsurile la întrebări precum care sunt tipurile de AVC și cum se tratează, puteți citi în continuare textul.

Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)?

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală cauzată de înfundarea sau de sângerarea vaselor de sânge din creier. Apare atunci când fluxul de sânge către o zonă a creierului este întrerupt, iar zona respectivă își pierde funcția. Întreruperea sau scăderea fluxului sanguin către țesutul cerebral duce la lipsa de oxigen și de nutrienți a celulelor cerebrale, ceea ce are drept consecință alterarea funcțiilor creierului. AVC-ul este o urgență și necesită un răspuns rapid pentru diagnostic și tratament. Dacă există suspiciunea unui AVC, persoana trebuie să sune imediat la 112 și să se adreseze cea mai apropiată unitate sanitară. Intervenția timpurie este esențială pentru a reduce la minimum leziunile cerebrale și pentru a crește șansele de recuperare ale persoanei.

Care sunt cauzele accidentului vascular cerebral?

Mai mulți factori pot avea un rol în apariția AVC-ului. Iată principalele cauze ale AVC-ului:

AVC ischemic: De obicei, cauza este un cheag de sânge sau îngustarea vaselor de sânge. Cheagul de sânge poate ajunge într-unul dintre vasele de sânge ale creierului și poate duce la blocarea acestuia. De asemenea, depozitele de grăsime pot provoca îngustarea vaselor de sânge și pot împiedica fluxul sanguin.

AVC hemoragic: Punctele slabe din peretele vaselor de sânge (anevrism) sau tensiunea arterială crescută pot duce la acest tip de AVC. Atunci când un vas de sânge se rupe, sângele pătrunde în țesutul cerebral și afectează țesuturile din jur, provocând leziuni.

Tensiunea arterială crescută: Hipertensiunea arterială este unul dintre factorii care cresc semnificativ riscul de AVC. Tensiunea arterială crescută poate provoca leziuni ale pereților vaselor de sânge, ducând la întărirea și îngustarea vaselor. Această situație împiedică fluxul sanguin și crește riscul de AVC ischemic.

Fibrilația atrială: Fibrilația atrială este o tulburare de ritm care determină bătăi ale inimii neregulate și rapide. În această situație, tendința sângelui de a coagula în camerele inimii crește. Cheagurile pot ajunge în vasele care duc la creier, provocând blocaje și determinând un AVC ischemic.

Bolile cardiace: Bolile cardiace sunt factori importanți care cresc riscul de AVC. Afecțiuni precum boala coronariană, bolile valvulare cardiace sau insuficiența cardiacă pot duce la dereglarea fluxului sanguin sau la creșterea tendinței de coagulare, mărind astfel probabilitatea unui AVC.

Diabetul: Diabetul poate avea efecte nefaste asupra vaselor de sânge și nervilor. Creșterea nivelului zahărului din sânge poate duce la lezarea vaselor de sânge, crescând riscul de AVC.

Alți factori de risc includ colesterolul ridicat, fumatul, obezitatea, stilul de viață sedentar, istoricul familial și vârsta înaintată. Acești factori sunt considerați ca fiind factori care cresc riscul de AVC.

Care sunt diagnosticul și metodele de diagnostic ale AVC-ului?

Pentru diagnosticarea AVC-ului se utilizează diverse metode și procedee de diagnostic. Iată metodele utilizate frecvent pentru diagnosticarea AVC-ului:

Istoricul pacientului și simptomele: Diagnosticul AVC-ului începe cu culegerea de informații detaliate despre simptomele pacientului. Semnele descrise de pacient pot ajuta la stabilirea tipului de AVC și a zonei afectate.

Examenul fizic: Medicul efectuează un examen fizic pentru a evalua starea neurologică a pacientului. În timpul acestui examen, medicul verifică forța musculară, reflexele, echilibrul, vederea și capacitatea de vorbire.

Investigații imagistice: Pentru diagnosticul AVC-ului pot fi utilizate imagistica prin rezonanță magnetică și tomografia computerizată. Aceste investigații permit vizualizarea detaliată a țesutului cerebral și ajută la determinarea cauzei AVC-ului. Investigațiile imagistice sunt utilizate pentru a identifica posibile leziuni, precum cheaguri de sânge, sângerări, tumori sau leziuni cerebrale.

Analize de sânge: Analizele de sânge pot ajuta la diagnosticul AVC-ului. De exemplu, pentru a verifica nivelul glicemiei, se poate efectua un test de glucoză. De asemenea, pot fi utilizate analize de sânge pentru a depista tulburările de coagulare sau semnele de infecție.

Electrocardiografia (ECG): Aparatul ECG este utilizat pentru evaluarea activității electrice a inimii. Motivul pentru care este utilizat în diagnosticul AVC-ului este faptul că tulburările de ritm cardiac, precum fibrilația atrială, pot crește riscul de AVC.

Ecografia Doppler transcraniană (TCD): TCD este o metodă de ecografie utilizată pentru măsurarea fluxului sanguin cerebral. Poate fi utilizată pentru a evalua starea vaselor de sânge cerebrale în timpul diagnosticului și al procesului de tratament al AVC-ului.

Diagnosticul AVC-ului se stabilește prin evaluarea simptomelor, examenul fizic și utilizarea metodelor de diagnostic adecvate. Un diagnostic corect este important pentru planificarea tratamentului și pentru efectuarea intervențiilor adecvate cauzei AVC-ului.

Care sunt tipurile de accident vascular cerebral?

AVC-ul poate apărea în diferite tipuri. Iată câteva dintre tipurile de AVC:

AVC ischemic: AVC-ul ischemic se dezvoltă în urma blocării vaselor de sânge care hrănesc țesutul cerebral. De obicei, cauza este un cheag de sânge sau îngustarea vaselor de sânge. AVC-ul ischemic este cel mai frecvent tip de AVC și reprezintă aproximativ 80-85% din cazurile de AVC.

AVC hemoragic: AVC-ul hemoragic apare în urma ruperii sau spargerii vaselor de sânge din creier. Sângerările pot apărea din cauza slăbirii pereților vaselor de sânge sau a unei dilatări excesive a unui vas, numită anevrism. AVC-ul hemoragic este mai rar întâlnit, dar poate duce la situații mai grave. Hemoragie intracerebrală: Apare în urma ruperii unui vas de sânge din interiorul țesutului cerebral. Sângele pătrunde în țesutul cerebral și provoacă leziuni. b. Hemoragie subarahnoidiană: Apare în urma unor afecțiuni precum anevrismul sau malformația arteriovenoasă (MAV), care provoacă sângerare în spațiul dintre creier și meningele cerebral.

Atacul ischemic tranzitoriu (AIT): Atacul ischemic tranzitoriu poate apărea de obicei atunci când fluxul sanguin se întrerupe pentru o perioadă scurtă de timp. AIT-ul trebuie luat în serios, deoarece prezintă un risc important de AVC și necesită intervenție medicală rapidă.

Aceste tipuri de AVC apar din cauze diferite și pot necesita abordări diferite în ceea ce privește tratamentul și managementul.

Cum se tratează AVC-ul? Care sunt metodele de tratament?

În tratamentul AVC-ului, intervenția rapidă și metodele adecvate de tratament sunt foarte importante. Iată câteva dintre metodele utilizate în tratamentul AVC-ului:

Tratamentul AVC-ului ischemic:

Medicament pentru AVC (tratament trombolitic): În cazul AVC-ului ischemic, atunci când un cheag de sânge blochează un vas cerebral, pot fi utilizate, într-un interval de timp determinat, medicamente trombolitice (medicamente care dizolvă cheagurile de sânge). Aceste medicamente dizolvă cheagul de sânge și încearcă să restabilească fluxul sanguin.

Tratament endovascular: O altă metodă de tratament al AVC-ului ischemic este tratamentul endovascular. Prin această metodă, se ajunge la blocajul vascular printr-un cateter, iar pentru deschiderea blocajului se utilizează un dispozitiv mecanic sau un medicament care dizolvă cheagul.

Tratamentul AVC-ului hemoragic:

Intervenție chirurgicală: În cazul AVC-ului hemoragic, în funcție de sursa sângerării, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Anevrismul sau malformația arteriovenoasă (MAV) care provoacă sângerarea sunt corectate chirurgical.

Tratament de susținere: În tratamentul AVC-ului hemoragic se iau măsuri de susținere, precum controlul presiunii intracraniene și al altor parametri vitali ai pacientului, scăderea tensiunii arteriale și menținerea echilibrului hidric.

Reabilitare: Reabilitarea după AVC este o parte importantă a tratamentului. Se utilizează metode de reabilitare precum fizioterapia, logopedia, suportul nutrițional și exercițiile de întărire a musculaturii. În acest proces se urmărește reînvățarea funcțiilor zonei cerebrale afectate și recâștigarea forței mușchilor afectați.

Tratament medicamentos după AVC: După AVC, pot fi administrate medicamente pentru a menține sub control tensiunea arterială, pentru a preveni coagularea sângelui, pentru a regla nivelurile colesterolului și pentru a gestiona alte probleme de sănătate asociate.

Modificări ale stilului de viață: Pentru a reduce riscul de AVC, trebuie adoptat un stil de viață sănătos. Este important să faceți exerciții fizice regulate, să vă alimentați sănătos, să nu fumați, să limitați consumul de alcool, să evitați stresul și să luați medicamentele conform recomandărilor medicului dumneavoastră.

Întrebări frecvente

Răspunsurile la întrebările frecvente despre AVC le puteți găsi în continuarea articolului. Dacă apare oricare dintre semnele AVC-ului (durere de cap bruscă, asimetrie facială, tulburări de vorbire, pierderea forței la brațe sau picioare, tulburări de vedere), este necesar să vă adresați imediat spitalului. Ce se face acasă în cazul tratamentului AVC-ului: pacientul trebuie liniștit, trebuie chemată asistența medicală de urgență, pacientul trebuie așezat pe o parte cu capul ușor ridicat, nu trebuie mișcat și nu trebuie să i se dea lichide sau alimente. Tratamentul AVC-ului presupune administrarea de medicamente. În cazul AVC-ului ischemic pot fi utilizate medicamente trombolitice și/sau anticoagulante. În tratamentul AVC-ului hemoragic pot fi utilizate medicamente care scad tensiunea arterială. Pentru a reduce riscul de AVC: este important să faceți exerciții fizice regulate, să vă alimentați sănătos, să mențineți tensiunea arterială sub control, să nu fumați, să limitați consumul de alcool, să evitați stresul și să mergeți la controale medicale periodice. AVC-ul poate avea o predispoziție genetică, dar factorii genetici nu determină singuri riscul de AVC. AVC-ul este de obicei o afecțiune permanentă. AVC-urile ischemice și multe AVC-uri hemoragice pot provoca leziuni permanente. Totuși, unele simptome pot fi temporare în cazul AIT (atac ischemic tranzitoriu). Dacă există suspiciunea unui AVC, trebuie să vă adresați serviciului de neurologie sau serviciului de urgență. Da, în cazul AVC-ului pot fi efectuate unele intervenții chirurgicale. Totuși, abordarea terapeutică se stabilește în funcție de tipul și cauza AVC-ului. Intervențiile chirurgicale pot include procedee precum repararea anevrismului sau deblocarea vaselor. Accidentul vascular cerebral este o afecțiune gravă, care necesită tratament de urgență. Medicii neurochirurgi cu experiență din cadrul Hisar Hospital urmăresc să trateze în cel mai bun mod pacienții care au suferit un AVC. Dacă considerați că prezentați semne ale unui AVC, vă puteți adresa Hisar Hospital Intercontinental pentru diagnostic și tratament timpuriu.