Ce este astigmatismul? Simptome, cauze și metode de tratament

Astigmatismul este o problemă oculară care apare din cauza unor neregularități la nivelul corneei sau al cristalinului, care alcătuiesc structura ochiului. Pacientul vede neclar atât la distanță, cât și de aproape. Simptomele apar treptat și nu se agravează din cauza luminii intense sau a oboselii. Poate fi întâlnit frecvent, indiferent de variabile precum vârsta sau sexul. Astigmatismul se poate manifesta de obicei prin simptome precum reflexii luminoase sau vedere încețoșată. Pentru tratament, se pot utiliza instrumente precum lentilele de contact sau ochelarii. În cazul pacienților cu astigmatism sever, se poate apela la intervenții chirurgicale asistate cu laser.

Ce este astigmatismul?

La un pacient sănătos, astigmatismul este o problemă de vedere cauzată de deformări ale globului ocular care, în mod normal, ar trebui să fie perfect rotund, similar cu o minge de tenis. Din cauza formei ochiului, lumina care intră în acesta poate fi refractată, provocând distorsiuni ale imaginii. După ce razele de lumină intră în ochi, acestea ajung în fața sau în spatele punctului focal unde ar trebui să se fixeze. Din acest motiv, spre deosebire de alte probleme de vedere, pot apărea dificultăți atât la vederea de aproape, cât și la cea de distanță. Focalizarea neregulată a razelor poate duce la o imagine ondulată și neclară. Pacientul poate avea, de asemenea, probleme cu vederea nocturnă și se poate confrunta cu dureri de cap. Boala poate fi congenitală sau se poate dezvolta ulterior. Evoluția bolii poate varia în funcție de variabile precum sănătatea oculară generală a persoanelor și tratamentele aplicate.

Care sunt simptomele astigmatismului?

Astigmatismul se manifestă în general prin deteriorarea vederii și încețoșarea imaginii. Simptomele astigmatismului pot fi enumerate după cum urmează:

Vedere neclară și distorsionată,

Dificultăți în focalizarea imaginii, imagine ondulată,

Oboseală oculară și senzație de disconfort,

Deviația privirii, strabism,

Dureri de cap,

Mijirea ochilor pentru a îmbunătăți vederea,

Deteriorarea vederii nocturne.

Astigmatismul poate crea dificultăți pentru șoferii care conduc noaptea. Călătoriile pe timp de noapte ar trebui evitate pe cât posibil. Luarea de măsuri împotriva sensibilității la lumină poate, de asemenea, să atenueze simptomele.

Cum se manifestă astigmatismul?

Spre deosebire de miopie, pacienții cu astigmatism prezintă plângeri legate de vedere la toate distanțele. Atunci când copiii suferă de astigmatism, simptomele s-ar putea să nu fie pe deplin înțelese. Copiii s-ar putea să nu își poată exprima clar nemulțumirile. În acest caz, este necesar ca părinții să monitorizeze starea copilului și să observe schimbările. Faptul că un copil își mijeste ochii când privește în jur sau că se freacă des la ochi poate ajuta la diagnosticare. Pentru adulți, vederea generală neclară, ondularea imaginii și scăderea calității vederii pe timp de noapte pot fi considerate diferențe între astigmatism și miopie.

Deși astigmatismul apare din cauza deformărilor formei globului ocular, această deformare nu poate fi înțeleasă prin simpla observare din exterior. Pentru a pune un diagnostic corect de astigmatism, poate fi necesară aplicarea unor teste oculare.

Cum se diagnostichează astigmatismul?

Pentru diagnosticul astigmatismului, în timpul examinării, pot fi analizate mai întâi plângerile și simptomele dumneavoastră. Pentru a stabili un diagnostic cert, pot fi utilizate unele teste și metode de diagnostic. Iată câteva dintre metodele care pot fi utilizate pentru diagnosticarea astigmatismului:

Testul de acuitate vizuală: Este testul care conține litere și simboluri aplicat pentru detectarea tulburărilor de vedere. Poate fi preferat în determinarea gradelor de miopie și astigmatism.

Testul de refracție: Este metoda de diagnostic utilizată pentru a măsura refracția razelor care intră în ochi.

Keratometria: Poate fi utilizată pentru a măsura gradul de curbură a corneei. Poate ajuta la luarea unei decizii atunci când există suspiciunea de astigmatism la nivelul ochiului.

Examinarea cu lampa cu fantă: Este un microscop special care permite direcționarea unei lumini în interiorul ochiului. Poate permite examinarea diferitelor straturi și secțiuni ale ochiului.

Topografia corneană: Poate fi metoda care permite examinarea celor mai fine detalii ale corneei. Cu ajutorul unui dispozitiv, sunt capturate imagini mici și se poate crea o hartă colorată a corneei.

Cum se tratează astigmatismul?

După primirea diagnosticului de astigmatism, se pot aplica unele metode pentru vindecarea bolii și creșterea confortului pacientului. Iată câteva dintre metodele care pot fi utilizate pentru tratamentul astigmatismului:

Ochelari: Astigmatismul poate fi atenuat prin utilizarea ochelarilor. Datorită ochelarilor, refracția neregulată a luminii poate fi redusă la minimum, îmbunătățind calitatea vederii. Deși nu oferă un tratament definitiv, poate îmbunătăți vederea pacientului pe durata utilizării.

Lentile de contact: Astigmatismul miopic poate fi tratat prin utilizarea lentilelor, însă acest tratament este temporar, la fel ca în cazul ochelarilor. Deși lentilele pentru astigmatism corectează vederea neclară în timpul utilizării, simptomele revin după scoaterea lentilelor.

Chirurgia refractivă: Metodele chirurgicale pot fi utilizate pentru a reduce permanent plângerile legate de astigmatism. Pentru operația de astigmatism se poate beneficia de suport laser. Tratamentul cu laser, cunoscut și sub numele de corecție laser a vederii pentru astigmatism, este preferat pentru reglarea curburii corneei. În afară de tratamentul cu laser pentru astigmatism, simptomele pot fi atenuate prin efectuarea unei incizii în epiteliul cornean și repoziționarea acestuia.

Întrebări frecvente

Astigmatismul poate fi evaluat ca o neclaritate generală a vederii. Pot apărea dificultăți de vedere indiferent de distanța de aproape sau de departe. Astigmatismul poate provoca, de asemenea, o scădere a vederii nocturne. Din cauza sensibilității la lumină, pot apărea semne de oboseală oculară mai rapid decât în mod normal. Pot fi observate și plângeri precum uscăciunea sau roșeața ochilor. Atunci când bebelușii suferă de astigmatism, din cauza acestor simptome, pot apărea frecvent frecări la nivelul ochilor. Problemele oculare la bebeluși sunt de obicei detectate în timpul controalelor de rutină. Persoanele care suferă de astigmatism pot avea probleme atât cu vederea la distanță, cât și cu cea de aproape. Astigmatismul are ca rezultat refracția incorectă a luminii în timpul intrării în ochi din cauza deformărilor formei corneei. Problemele de vedere pot apărea atunci când razele care ajung la ochi se adună în fața sau în spatele punctului focal. Refracțiile neregulate ale luminii pot duce la ajungerea imaginii fără margini clare și la apariția unei imagini neclare. Pentru corectarea vederii se poate apela la ochelari, lentile și tratamente chirurgicale. Persoanele care suferă de astigmatism își pot îmbunătăți vederea folosind ochelari, dar renunțarea la utilizarea ochelarilor nu duce la agravarea simptomelor. Astigmatismul apare în situații precum alungirea sau dilatarea structurii oculare. Din acest motiv, poate apărea din cauza accidentelor, operațiilor oculare sau factorilor genetici. Situații precum utilizarea luminii slabe sau privitul prea de aproape la dispozitivele electronice pot să nu aibă un efect asupra dioptriilor de astigmatism. Deoarece utilizarea lentilelor și a ochelarilor îmbunătățește temporar simptomele, utilizarea lor depinde de preferința pacientului. Vârsta și situațiile în care apare astigmatismul pot evolua în mod specific fiecărei persoane. În timp ce la unii pacienți este prezent de la naștere, la alții poate apărea după maturitate. La copiii cu astigmatism la vârste mici, imaginea astigmatică poate scădea odată cu creșterea. Totuși, după vârsta de 5-6 ani, această stare de vindecare spontană dispare de obicei. În general, la persoanele care ajung la vârsta de 25 de ani, agravarea simptomelor de astigmatism se stabilizează și se poate opri. Măsurarea astigmatismului se poate face cu ajutorul unei scale care arată poziționarea axei între 0 și 180 de grade. Măsura astigmatismului este exprimată în dioptrii, care reprezintă puterea de refracție a luminii a lentilei. Valorile mai mici de 1,00 dioptrie pot fi considerate astigmatism ușor, iar valorile între 2,00 și 3,00 pot fi considerate astigmatism sever. Toate valorile peste 3,00 și 4,00 dioptrii sunt considerate tulburări extreme și pot necesita intervenție urgentă. Atunci când astigmatismul apare la vârste fragede, acesta poate prezenta o îmbunătățire odată cu creșterea. Structura corneei care cauzează astigmatismul se poate modifica în timp și se poate agrava. Deși rar, acest lucru se poate întâmpla și într-o direcție pozitivă. Totuși, nu se poate spune că acest lucru este valabil întotdeauna. Din acest motiv, este important ca astigmatismul să fie ținut sub control și examinările oculare să fie efectuate regulat. Pentru îmbunătățirea vederii pacientului, poate fi adecvată utilizarea unor instrumente precum ochelarii sau lentilele. La unii pacienți se poate beneficia de metode care pot fi considerate soluții definitive, cum ar fi tratamentul cu laser sau intervenția chirurgicală. Astigmatismul provine din curbura corneei. Curbura corneei și a structurii oculare poate apărea din diverse motive. Deși transmiterea genetică nu are loc direct, riscul de apariție la o persoană care are părinți cu astigmatism poate fi considerat mai ridicat. Leziunile sau accidentele care afectează ochiul pot duce la deteriorarea structurii oculare. Astigmatismul poate apărea și ca urmare a unei boli numite keratoconus, în care structura corneei rotunde capătă o formă mai asemănătoare cu un con. Complicațiile apărute din cauza tratamentelor și intervențiilor chirurgicale preferate pentru tratarea diferitelor boli oculare pot duce, de asemenea, la tulburări de vedere. Există opinii conform cărora slăbirea mușchilor din interiorul și din jurul ochiului ar fi eficientă în cauzele plângerilor vizuale. Din acest motiv, ideea că unele exerciții efectuate pot îmbunătăți vederea poate fi împărtășită în rândul publicului. Exercițiile pentru astigmatism nu sunt recomandate de Academia Americană de Oftalmologie. De asemenea, nu trebuie preferată picurarea de extracte de plante în ochi sau aplicarea de kohl, și trebuie utilizate pe cât posibil metode dovedite științific. Astigmatismul este legat de refracția luminii și, de obicei, nu provoacă uscăciune oculară. Deoarece astigmatismul duce la apariția sensibilității la lumină, poate cauza probleme precum oboseala ochilor sau roșeața. Pentru tratamentul astigmatismului, la unii pacienți poate fi preferată utilizarea lentilelor. În timpul utilizării lentilelor, pot apărea probleme precum roșeața ochilor sau plângeri de uscăciune. Totuși, aceasta este o situație cauzată de utilizarea lentilelor. Dacă se utilizează lentile în probleme de vedere precum miopia sau hipermetropia, pot fi experimentate plângeri similare. Dioptria de astigmatism poate rămâne stabilă sau poate prezenta o creștere la unii pacienți. După aplicarea testului de astigmatism, poate apărea o neclaritate a vederii, deși utilizați ochelarii. Acest lucru poate indica faptul că dioptria de astigmatism a crescut. De obicei, la persoanele de peste 25 de ani, dioptria de astigmatism se stabilizează și creșterea acesteia se poate opri. Totuși, controalele oculare de rutină trebuie continuate și trebuie apelat la intervențiile necesare. Dacă și dumneavoastră aveți simptome precum vedere neclară la distanță sau de aproape, dureri de cap sau oboseală oculară, puteți face o programare la medicii noștri oftalmologi specialiști fără a pierde timpul.