Ce este ruptura tendonului achilian? Care sunt simptomele? Cum se diagnostichează și se tratează?

Ruptura tendonului achilian este o leziune care poate apărea în timpul unui sport sau în cursul unei mișcări bruște și este imediat remarcată. Mulți oameni aud un sunet de „pocnitură” în momentul rupturii și simt o durere ascuțită în gleznă. Prin urmare, această afecțiune vă afectează semnificativ atât viața fizică, cât și cea de zi cu zi. În acest articol veți găsi răspunsuri la întrebările legate de simptomele rupturii tendonului achilian, cauzele acesteia, persoanele la care apare, modul în care se diagnostichează, opțiunile de tratament și cum se vindecă.

Ce este și din ce cauză apare ruptura tendonului achilian?

Ce este tendonul achilian?

Există un țesut conjunctiv gros care leagă mușchii piciorului de osul călcâiului. Acest țesut se numește tendonul achilian. Deși este cel mai puternic și cel mai gros tendon din corpul dumneavoastră, el se poate deteriora din cauza utilizării excesive și a îmbătrânirii.

Tendonul achilian joacă un rol activ în timpul mersului, alergatului și săriturilor. Vă permite să vă ridicați pe vârfurile degetelor și să faceți pași. În majoritatea activităților dumneavoastră zilnice, acest tendon funcționează constant.

Cum se produce ruptura tendonului achilian?

Răspunsul la întrebarea privind cauzele rupturii tendonului achilian este de obicei legat de mișcările bruște. Atunci când asupra tendonului se exercită o tensiune mai mare decât cea normală, apare o ruptură parțială sau totală. În special mișcările bruște de săritură, accelerare sau schimbare de direcție provoacă această tensiune.

Tendonul se uzează în timp și își pierde flexibilitatea. Această situație devine evidentă în special la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani. Un tendon uzat devine mai fragil, iar o simplă solicitare poate duce la ruptură.

Activitățile bruște efectuate pe vreme rece sau după o încălzire insuficientă prezintă, de asemenea, riscuri. Atunci când mușchii și tendoanele nu sunt suficient de încălzite, flexibilitatea lor scade. Prin urmare, o mișcare bruscă pune o sarcină neașteptată pe tendon.

Factori de risc care cauzează ruptura tendonului achilian

Pe măsură ce înaintați în vârstă, fluxul sanguin către tendoane scade și se pierde elasticitatea. Din acest motiv, bărbații cu vârsta între 30 și 50 de ani reprezintă cel mai ridicat grup de riscuri. De asemenea, sportivii de weekend se află în pericol.

Începerea bruscă a unei activități de către persoane care nu fac sport în mod regulat poate șoca tendonul. Un tendon care a fost inactiv pentru o lungă perioadă de timp nu este pregătit pentru o sarcină bruscă. În plus, antrenamentul excesiv obosește și uzează tendonul.

Utilizarea medicamentelor corticosteroide slăbește structura tendonului. Riscul de ruptură crește la persoanele care utilizează aceste medicamente în mod regulat. Obezitatea creează, de asemenea, o presiune constantă asupra tendonului din cauza kilogramelor în plus.

Ce sporturi cresc riscul de ruptură a tendonului achilian?

Sporturile care necesită sărituri și opriri bruște se încadrează în cel mai riscant grup. Atunci când jucați baschet, volei și tenis, tendonul este tensionat în mod constant. Fiecare săritură și aterizare creează un efect de impact asupra tendonului.

Sporturile de alergare prezintă, de asemenea, un risc ridicat. În special activitățile cum ar fi alergările de sprint și patinajul necesită o accelerare bruscă. În jocuri precum fotbalul și rugby-ul, alergarea și schimbarea bruscă de direcție sunt combinate.

Trebuie să fiți atenți și în activitățile care necesită flexibilitate, cum ar fi dansul și gimnastica. În aceste sporturi, glezna este solicitată în mod constant și se mișcă în diferite unghiuri.

Boli cronice care cauzează ruptura tendonului achilian

Anumite probleme de sănătate slăbesc structura tendonului și cresc riscul de ruptură. Pacienții cu diabet ocupă un loc important în acest grup. Nivelurile ridicate de zahăr afectează negativ țesutul tendonului și încetinesc vindecarea.

Boli reumatologice amenință, de asemenea, sănătatea tendonului. Inflamațiile articulațiilor, cum ar fi artrita reumatoidă, slăbesc și tendonul. Guta determină acumularea de cristale în jurul tendonului.

Problemele de tensiune arterială și colesterol perturbă fluxul sanguin către tendoane. Alimentația insuficientă nu poate asigura elementele constitutive necesare pentru repararea tendonului.

Care sunt simptomele rupturii tendonului achilian?

Atunci când tendonul se rupe, corpul dumneavoastră trimite imediat semnale, iar simptomele apar instantaneu. Mulți oameni își amintesc clar acest moment și își pot descrie experiența în detaliu.

Simptome resimțite în momentul rupturii

Simțiți o durere bruscă și ascuțită în spatele gleznei. Această durere este atât de severă încât vă îngreunează mișcarea. În același timp, aveți senzația că cineva v-a dat un șut în picior.

Majoritatea oamenilor aud un sunet de crăpare sau o pocnitură în momentul rupturii. Acest sunet este uneori atât de puternic încât chiar și cei din jur îl pot observa. Cu toate acestea, este posibil să nu auziți niciun sunet în fiecare caz.

După accidentare, devine imposibil să călcați pe gleznă. Când încercați să mergeți, piciorul nu vă poate susține. Întâmpinați dificultăți chiar și în ridicarea piciorului de la sol.

Vă pierdeți capacitatea de a vă ridica pe vârfurile degetelor sau de a vă împinge piciorul în jos. Această situație este cel mai evident semn printre simptomele rupturii tendonului achilian. Nu puteți face mișcările pe care în mod normal le efectuați cu ușurință.

Simptome observate după ruptură

La câteva ore după accidentare, apare umflătura la nivelul gleznei. Umflătura se răspândește treptat spre talpa piciorului și spre gambă. În special în primele 24 de ore, umflătura crește în mod vizibil.

Apare vânătăi în spatele gleznei și în jurul acesteia. Schimbarea culorii progresează de obicei de la un mov roșiatic la un mov închis. Vânătăile se pot intensifica și mai mult în câteva zile.

În zona în care s-a rupt tendonul se formează un spațiu care poate fi simțit la palpare. Când vă plimbați degetul din partea inferioară a gambei spre călcâi, observați o zonă adâncită. Acest spațiu reprezintă dovada fizică a rupturii.

Piciorul dumneavoastră stă într-o poziție diferită față de normal. De obicei, piciorul rămâne într-o poziție atârnată în jos. Cu toate acestea, întâmpinați dificultăți în ridicarea degetelor de la picioare în sus.

Durerea poate scădea după intensitatea inițială. Cu toate acestea, această situație nu înseamnă vindecare. Dacă tendonul este complet rupt, durerea poate fi uneori mai mică decât se aștepta. Prin urmare, scăderea durerii nu trebuie să vă inducă în eroare.

La cine apare ruptura tendonului achilian?

Bărbații prezintă un risc mai mare în comparație cu femeile. Frecvența apariției este în mod vizibil mai mare în populația masculină, în special între 30 și 50 de ani. Diferențele hormonale și nivelurile de activitate influențează această situație.

Persoanele care fac sport neregulat se află într-un grup de risc ridicat. Cei care duc o viață sedentară în timpul săptămânii și desfășoară activități intense în weekend suferă adesea de această leziune. Tendoanele dumneavoastră nu se pot adapta la modificarea bruscă a sarcinii.

Sportivii recreaționali sunt mai afectați decât profesioniștii. La persoanele care nu se antrenează regulat, dar care desfășoară activități intense ocazional, răspunsul la întrebarea la cine apare ruptura tendonului achilian este clar. Tendoanele lor nu sunt suficient de puternice și flexibile.

Persoanele care lucrează la birou trebuie să fie prudente atunci când trec la activități sportive bruște. Munca sedentară prelungită slăbește și scurtează tendoanele. Începerea bruscă a sportului poate suprasolicita acest tendon slăbit.

Cum se diagnostichează ruptura tendonului achilian?

Medicul dumneavoastră utilizează mai multe metode diferite atunci când diagnostichează ruptura tendonului achilian. În primul rând, vă ascultă istoricul și vă întreabă în detaliu despre momentul accidentării. Activitatea în timpul căreia s-a produs ruptura, sunetul pe care l-ați auzit și intensitatea durerii oferă indicii importante.

Examinare fizică și teste

Medicul dumneavoastră examinează cu atenție glezna și evaluează starea de umflare. Efectuează o examinare manuală în zona în care tendonul s-a rupt și verifică dacă există un spațiu. Acest spațiu este de obicei simțit la câțiva centimetri deasupra călcâiului.

Vi se cere să vă mișcați piciorul. Se verifică dacă vă puteți ridica pe vârfurile degetelor. Pentru diagnosticul rupturii tendonului achilian, această mișcare simplă oferă multe informații. Dacă tendonul este complet rupt, nu puteți face această mișcare.

Se compară piciorul rănit cu cel sănătos. Diferențele dintre cele două glezne indică prezența unei rupturi. Nu puteți face pe partea rănită mișcările pe care le faceți cu ușurință pe partea sănătoasă.

Testul Thompson

Acest test este cea mai frecvent utilizată metodă de examinare pentru ruptura tendonului achilian. Vi se cere să stați întins pe burtă și să lăsați picioarele să atârne peste marginea mesei. Medicul dumneavoastră strânge mușchiul gambei și observă reacția piciorului.

Într-un tendon normal, atunci când gamba este strânsă, piciorul se mișcă în jos. Cu toate acestea, dacă tendonul este rupt, această mișcare nu se produce sau este foarte redusă. Testul este extrem de simplu, dar oferă rezultate destul de fiabile.

Testul Thompson este o procedură fără durere. Durează doar câteva secunde și se obțin rezultate imediate. Prin urmare, medicul dumneavoastră poate înțelege instantaneu dacă există o ruptură cu ajutorul acestui test.

Testul Matles

Testul Matles este, de asemenea, o parte importantă a examinării fizice. În poziție pe burtă, vă îndoiți genunchii la 90 de grade. Medicul dumneavoastră compară poziția ambelor picioare.

Piciorul de pe partea sănătoasă are de obicei o ușoară înclinație în jos. Pe partea cu tendonul rupt, piciorul se ridică în sus sau rămâne drept. Această diferență este ușor de observat cu ochiul liber și constituie un indiciu important pentru diagnostic.

Nu simțiți nicio durere în timpul testului. Este suficient să stați întins într-o poziție naturală. Cu cât diferența dintre cele două picioare este mai evidentă, cu atât ruptura poate fi mai completă.

Diagnostic prin metode imagistice

După examinarea fizică, medicul dumneavoastră poate apela la metode imagistice. Ecografia este prima metodă utilizată cel mai frecvent. Arată dacă tendonul s-a rupt și dacă este vorba despre o ruptură parțială sau totală.

Structura tendonului este examinat în detaliu prin ecografie. Locul și severitatea rupturii sunt vizualizate clar. În plus, ecografia este o metodă ieftină și rapidă, care nu conține radiații.

Imagistica RMN oferă informații mai detaliate. De asemenea, arată țesuturile moi din jurul tendonului. Este utilizat pentru a înțelege starea exactă a rupturii înainte de planificarea chirurgicală.

În unele cazuri, se poate efectua și o radiografie. Radiografia nu arată direct ruptura tendonului, ci exclude problemele osoase. Este utilă pentru a înțelege dacă există o fractură sau o altă problemă la nivelul osului călcâiului.

Rezultatele imagistice modelează planul de tratament. În timp ce tratamentul fără intervenție chirurgicală poate fi posibil în rupturile parțiale, intervenția chirurgicală poate fi necesară în rupturile totale. Cu toate acestea, locul și dimensiunea rupturii afectează perioada de recuperare.

Cum se tratează ruptura tendonului achilian?

Tratamentul rupturii tendonului achilian este determinat în funcție de gradul rupturii, vârsta dumneavoastră și nivelul de activitate. Medicul dumneavoastră alege calea de tratament cea mai potrivită pentru dumneavoastră după evaluarea rezultatelor examinării fizice și imagistice. Situația fiecărui pacient este diferită, iar planul de tratament este personalizat.

Metode de tratament fără intervenție chirurgicală

Tratamentul fără intervenție chirurgicală poate fi preferat în rupturile parțiale sau la persoanele cu un nivel scăzut de activitate. Se asigură că tendonul se vindecă singur prin menținerea piciorului într-o poziție specială. Această metodă este potrivită pentru pacienții care dor să evite riscurile chirurgicale.

În prima etapă, piciorul dumneavoastră este pus în ghips sau se utilizează o cizmă specială. Este imobilizat astfel încât degetele de la picioare să indice în jos. Această poziție permite capetelor tendonului să se apropie și susține vindecarea.

Trebuie să purtați ghips sau cizmă timp de aproximativ 6-8 săptămâni. În această perioadă, nu puteți călca deloc pe piciorul rănit. Vă deplasați folosind cârje.

În tratamentul fără intervenție chirurgicală, riscul de re-ruptură este puțin mai mare în comparație cu tratamentul chirurgical. Cu toate acestea, nu întâmpinați probleme de infecție sau de vindecare a rănilor. Prin urmare, medicul dumneavoastră evaluează riscurile și beneficiile împreună.

Tratament chirurgical (Operație)

Tratamentul chirurgical este recomandat în rupturile totale și la sportivii activi. Operația asigură o vindecare mai puternică prin unirea capetelor tendonului rupt. Este preferat la persoanele tinere și cu un stil de viață activ.

În timpul intervenției chirurgicale, capetele tendonului rupt sunt unite cu ajutorul unor suturi. Uneori, dacă tendonul este deteriorat, se obține sprijin din țesuturile înconjurătoare. Procedura chirurgicală durează de obicei 1-2 ore.

După operație, piciorul dumneavoastră este pus din nou în ghips sau se utilizează o cizmă specială. Nu puteți călca pe piciorul rănit în primele săptămâni. Firele de sutură din zona chirurgicală sunt îndepărtate după aproximativ 2 săptămâni.

Tratamentul chirurgical reduce riscul de re-ruptură și creează o structură mai puternică a tendonului. Cu toate acestea, pot exista riscuri precum infecția postoperatorie, leziuni nervoase sau probleme de vindecare a rănilor.

Fizioterapie și recuperare

După ce ghipsul sau cizma este îndepărtată, începeți programul de fizioterapie. Această etapă este destul de importantă pentru tratamentul rupturii tendonului achilian. Mușchii dumneavoastră au slăbit, iar articulațiile s-au rigidizat.

Specialistul dumneavoastră în fizioterapie vă oferă exerciții speciale. În primul rând, efectuați exerciții ușoare de întindere. Recâștigarea flexibilității gleznei este primul obiectiv.

În timp, treceți la exerciții de consolidare. Efectuați mișcări care întăresc mușchii gambei. Dificultatea exercițiilor crește treptat.

În program sunt adăugate, de asemenea, studii de echilibru și coordonare. Aceste studii facilitează revenirea la activitățile zilnice. Astfel, modelele dumneavoastră de mers revin la normal.

Cum se vindecă ruptura tendonului achilian?

Procesul de vindecare are loc în 3 etape. În prima fază, corpul trimite celule speciale în zona lezată și începe inflamația. Acest proces durează aproximativ 2 săptămâni.

În a doua fază, începe să se formeze un nou țesut tendinos. Cu toate acestea, acest țesut este încă slab și se poate deteriora cu ușurință. Această etapă continuă între 6 și 10 săptămâni.

În a treia fază, țesutul tendonului se maturizează și devine mai puternic. Țesuturile sunt reorganizate, iar tendonul se apropie de puterea sa inițială. Acest proces este finalizat între 3 și 6 luni.

Lucruri de care trebuie să țineți cont după tratament

Mergeți cu siguranță la programările de urmărire recomandate de medicul dumneavoastră. Controalele regulate arată cursul vindecării și detectează din timp problemele potențiale. De asemenea, nu neglijați programul de fizioterapie.

Creșteți activitățile treptat. Evitați mișcările bruște și intense. Dacă sunteți sportiv, nu vă întoarceți la sport înainte ca medicul dumneavoastră să vă dea permisiunea.

Acordați atenție alegerii încălțămintei. Alegeți pantofi cu un toc puțin mai înalt și cu susținere. Pantofii cu talpă plată sau rigizi pot suprasolicita tendonul.

Odihniți-vă atunci când durerea sau umflătura crește. Este foarte important să ascultați semnalele corpului dumneavoastră. Atunci când întâmpinați dificultăți, puteți aplica gheață și vă puteți ridica piciorul.

Întrebări frecvente despre ruptura tendonului achilian

În cât timp se vindecă ruptura tendonului achilian?

Perioada de vindecare variază în funcție de metoda de tratament și de severitatea rupturii. Când alegeți un tratament fără intervenție chirurgicală, vindecarea completă are loc între 4 și 6 luni. După tratamentul chirurgical, această perioadă este similară, dar revenirea la sport poate fi puțin mai devreme.

În primele 6-8 săptămâni purtați ghips sau cizmă. Activitățile dumneavoastră zilnice sunt limitate pe parcursul acestei perioade. Apoi începe fizioterapia, iar mobilitatea crește treptat.

Revenirea la puterea și funcția completă durează între 6 și 12 luni. La sportivi, această perioadă poate fi mai lungă, deoarece tendonul trebuie să se întărească complet pentru revenirea la sport. De asemenea, viteza de vindecare a fiecărei persoane este diferită, iar vârsta dumneavoastră, starea generală de sănătate și conformitatea cu fizioterapia influențează procesul.

Graba crește riscul de re-rănire. Respectarea perioadelor recomandate de medicul dumneavoastră și de specialistul în fizioterapie oferă rezultate mai bune pe termen lung. De exemplu, este recomandat să așteptați cel puțin 4-6 luni pentru a începe alergarea.

Este necesară operația la tendonul achilian?

Nu fiecare ruptură a tendonului achilian necesită o intervenție chirurgicală. Medicul dumneavoastră ia această decizie evaluând mulți factori. Vârsta dumneavoastră, nivelul de activitate, starea generală de sănătate și tipul de ruptură joacă un rol important.

Operația este recomandată mai des la persoanele tinere și active. Tratamentul chirurgical este preferat în special la sportivi, deoarece oferă o vindecare puternică și rezultate mai bune pentru revenirea la sport. În rupturile totale, operația este de obicei o opțiune mai potrivită.

Tratamentul fără intervenție chirurgicală poate fi suficient la pacienții în vârstă sau la persoanele cu un nivel scăzut de activitate. Cu toate acestea, dacă aveți boli cronice sau riscurile chirurgicale sunt ridicate, medicul dumneavoastră vă poate recomanda metoda fără intervenție chirurgicală.

Ambele metode de tratament au avantaje și dezavantaje. Operația asigură o vindecare mai puternică, iar riscul de re-ruptură este mai mic. Cu toate acestea, prezintă riscuri chirurgicale, cum ar fi infecția și problemele de vindecare a rănilor. Tratamentul fără intervenție chirurgicală elimină aceste riscuri, dar probabilitatea unei re-rupturi este puțin mai mare.

Cum trece durerea de tendon achilian?

În primele zile, utilizați analgezicele recomandate de medicul dumneavoastră pentru gestionarea durerii. Medicamentele precum paracetamolul sau ibuprofenul țin durerea sub control. Este important să vă consultați medicul chiar și atunci când utilizați medicamente fără rețetă.

Aplicarea gheții reduce umflătura și durerea. Puteți aplica gheață timp de 15-20 de minute la fiecare 2-3 ore în primele 48-72 de ore. Țineți gheața nu direct pe piele, ci într-un prosop sau o cârpă.

Ridicați piciorul deasupra nivelului inimii. Această poziție reduce umflătura și ajută la controlul durerii. Puteți pune o pernă sub picior în timp ce vă întindeți.

În timp, durerea scade în mod natural. De obicei, observați o îmbunătățire vizibilă după primele 2 săptămâni. Prin urmare, nevoia dumneavoastră de analgezice scade. Cu toate acestea, dacă durerea crește sau simțiți o durere diferită, asigurați-vă că o comunicați medicului dumneavoastră.

Cum pot preveni ruptura tendonului achilian?

Mențineți mușchii gambei puternici făcând exerciții regulate. Mușchii slabi pun o sarcină mai mare pe tendon. Efectuarea exercițiilor de consolidare de 2-3 ori pe săptămână are un efect protector.

Faceți neapărat încălzire înainte de sport. Mușchii și tendoanele reci se deteriorează mai ușor. O activitate cardiovasculară ușoară de 10-15 minute și exercițiile de întindere pregătesc tendoanele.

Creșteți nivelul de activitate treptat. Este periculos să începeți brusc un sport intensiv după ce ați fost inactiv pentru o lungă perioadă de timp. Avansați încet atunci când începeți un sport nou sau măriți intensitatea antrenamentului.

Alegerea potrivită a încălțămintei este importantă. Pantofii uzați sau necorespunzători perturbă mecanica picioarelor dumneavoastră. Schimbați-vă pantofii sport în mod regulat și alegeți modele potrivite pentru piciorul dumneavoastră.

Fiți mai atenți pe măsură ce înaintați în vârstă. După vârsta de 30 de ani, flexibilitatea tendonului scade. În special dacă sunteți un sportiv de weekend, începeți mai încet și nu vă suprasolicitați. De asemenea, menținerea greutății corporale într-un interval sănătos vă protejează tendoanele.

Pe scurt, despre ruptura tendonului achilian

Ruptura tendonului achilian apare brusc și vă afectează viața. Este foarte important să consultați imediat un medic atunci când observați simptomele. Diagnosticul precoce extinde opțiunile de tratament și afectează pozitiv procesul de recuperare.

Metoda de tratament este determinată în funcție de gradul rupturii și de stilul de viață. Atât opțiunile chirurgicale, cât și cele fără intervenție chirurgicală oferă rezultate de succes atunci când sunt aplicate corect. Cu toate acestea, respectarea programului de fizioterapie este esențială pentru o vindecare completă.

Prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratamentul. Exercițiile regulate, încălzirea corectă și creșterea treptată a antrenamentului vă protejează împotriva acestei leziuni. Ascultați semnalele corpului dumneavoastră și nu fiți grăbiți.

Ce este ruptura tendonului achilian, care sunt simptomele și cum se tratează? Aflați metodele de diagnostic și tratament ale acestei leziuni formate prin mișcări bruște.