Ce este anorexia nervoasă? Simptome, cauze și metode de tratament

Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație complexă care afectează persoana atât din punct de vedere fizic, cât și mental. Poate fi descrisă ca o pierdere anormală a poftei de mâncare. Pierderea poftei de mâncare poate duce la scădere ponderală nesănătoasă și la o slăbire periculoasă. Poate fi cauzată de cancer, SIDA, o tulburare mintală sau diverse boli. Pacienții cu anorexie, deși sunt de obicei foarte slabi, se pot plânge că sunt supraponderali, pot consuma alimentele numărând caloriile, pot sări peste mese și se pot simți mai bine când se văd slabi. Poate provoca stări nedorite precum depresia, constipația, balonarea și durerile abdominale. Tratamentul anorexiei se realizează prin intervenții concomitente ale specialiștilor în sănătate mintală și în nutriție. Diverse suporturi nutriționale și metode de psihoterapie fac parte din procedurile de tratament.

Ce este boala anorexie?

Anorexia este cunoscută și sub denumirea de anorexia nervoasă; este o tulburare de alimentație caracterizată prin înfometare autoimpusă și pierdere în greutate, care duce la o greutate scăzută în raport cu vârsta și înălțimea. Mulți oameni cu anorexie se tem să se îngrașe sau cred că sunt supraponderali. Indicele de masă corporală al adulților cu anorexie nervoasă este, în mod tipic, sub 18,5. Anorexia este o problemă de sănătate care poate apărea la ambele sexe și la orice grupă de vârstă, însă între 80% și 90% dintre pacienți sunt femei. Are o prevalență de 0,3% la tinerele femei. Se știe că este de două ori mai frecventă la femeile aflate în adolescență, iar vârsta medie de debut este de 15 ani. Diverse studii au arătat că tulburările de alimentație pot apărea și la femeile de vârstă mijlocie sau înaintată. Boala anorexiei se împarte în trei subtipuri. Acestea sunt tipul restrictiv, tipul cu supraalimentare și vărsături și anorexia atipică. Despre tipurile de anorexie se pot oferi următoarele informații:

Tipul restrictiv: Este tipul în care persoana își limitează sever aportul alimentar. Are cea mai mare frecvență dintre celelalte tipuri de anorexie. Restricțiile pot apărea prin reguli obsesive și rigide, precum numărarea strictă a caloriilor, reducerea tipurilor de alimente consumate, limitarea numărului de mese sau consumul doar de alimente de o singură culoare. Aceste comportamente pot fi însoțite și de exerciții fizice excesive.

Tipul cu supraalimentare și vărsături: Acest tip de anorexie include, pe lângă restricția alimentară, comportamente de vărsătură asociate cu episoade regulate și excesive de supraalimentare. Pacienții se pot provoca singuri vărsături; pot urmări scăderea în greutate prin exerciții fizice excesive, prin utilizarea greșită a laxativelor, a diureticelor și a clismelor. Utilizarea greșită a acestor medicamente fără supravegherea medicului poate duce la situații foarte riscante.

Anorexia nervoasă atipică: Anorexia atipică este un tip de tulburare de alimentație denumită „alte tulburări de alimentație sau nutriție specificate”. Acest tip include toate comportamentele anorexiei nervoase, dar indicele de masă corporală este normal sau peste normal. Adică greutatea pacienților nu intră în categoria greutății scăzute.

Care sunt simptomele anorexiei?

Anorexia este o tulburare de alimentație care poate duce la probleme grave de sănătate. Dintre toate celelalte boli psihice, are cea mai mare rată a mortalității și cea mai mare rată a suicidului. Prin urmare, este foarte important să luăm în serios orice semn de avertizare sau simptom al acestei tulburări de alimentație. Simptomele anorexiei pot rămâne uneori nedetectate, deoarece pacienții tind să își ascundă slăbirea, obiceiurile alimentare și problemele fizice. Simptomele anorexiei nervoase pot apărea în categorii fizice, psihologice și comportamentale.

Simptome fizice:

Simptome neurologice, precum cefalee, leșin, amețeli, probleme de concentrare și modificări ale stării de spirit,

Simptome cardiace și sanguine, precum circulație sanguină slabă, bătăi cardiace neregulate și lente, tensiune arterială foarte scăzută, insuficiență cardiacă și niveluri scăzute de fier (anemie),

Probleme hormonale, precum menstruații neregulate sau absența menstruației, scăderea libidoului și infertilitate,

Probleme ale pielii și ale părului, precum uscăciunea pielii, subțierea părului, fragilitatea unghiilor, vânătăi ușoare, paloarea pielii, apariția unor fire fine de păr alb în diverse zone ale corpului, intoleranța la frig,

Probleme ale sănătății oaselor și mușchilor, precum pierderea de calciu din oase (osteopenie), osteoporoza, pierderea masei musculare, slăbiciunea și oboseala,

Deshidratare și insuficiență renală,

Uzură dentară,

Lipsa senzației de foame sau apariția prea rapidă a senzației de sațietate după o alimentație restrictivă,

Constipație, diaree, balonare și dureri abdominale.

Simptome comportamentale:

Diete continue sau repetate,

Regimuri alimentare restrictive sau rigide,

Exerciții fizice excesive și epuizante,

Obiceiuri obsesive legate de mâncare,

Concentrare excesivă pe o alimentație curată și sănătoasă,

Preferința pentru alimente cu puține grăsimi și calorii,

Modificări ale preferințelor alimentare,

Comportamente repetitive și obsesive de control asupra corpului,

Sărirea meselor,

Îmbrăcarea în mai multe straturi pentru a ascunde presupuse defecte ale corpului,

Probleme de somn,

Scăderea performanței școlare sau profesionale,

Evitarea situațiilor sociale legate de mâncare și retragerea socială,

Inventarea de pretexte pentru a nu mânca.

Simptome psihologice:

Obsesie legată de forma corpului, de greutate și de aspect,

Frica de a se îngrașa,

Preocupare excesivă pentru activitățile legate de alimentație,

Sentimentul de anxietate în orele de masă,

Imagine corporală negativă sau distorsionată,

Perceperea de sine ca fiind grasă, deși persoana are o greutate sănătoasă sau scăzută,

Scăderea stimei de sine,

Modificări ale stării de spirit, anxietate sau depresie,

Sensibilitate crescută la criticile referitoare la forma corpului, greutate, aspect, obiceiurile alimentare și cele legate de exerciții fizice,

Gânduri sau comportamente suicidare și de autovătămare.

Cum apare anorexia?

Cauza exactă a tulburării de alimentație anorexia nervoasă nu este cunoscută în totalitate. Pe lângă faptul că este de sex feminin, diverși factori de risc pot declanșa apariția acestei tulburări. Acești factori de risc pot apărea din motive biologice, psihologice sau sociale:

Factori de risc biologici:

Diverse cercetări au demonstrat că anorexia poate avea o ereditate genetică de între 50% și 80%. La persoanele care au rude de gradul I cu tulburări de alimentație, probabilitatea dezvoltării anorexiei este de 10 ori mai mare.

Neurotransmițătorii, care sunt mesageri chimici, și mecanismul de recompensă al creierului pot provoca modificări ale chimiei creierului. Neurotransmițători precum serotonina și dopamina pot influența apetitul, starea de spirit și reglarea impulsurilor. Această situație poate duce la diverse tulburări de alimentație.

Unele cercetări au demonstrat că femeile cu autism au o probabilitate mai mare de a dezvolta anorexie. În aceste studii s-a constatat că între 20% și 35% dintre femeile cu anorexie îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru autism.

Factori de risc psihologici:

Abuzul fizic și traumele emoționale pot contribui la dezvoltarea unei tulburări de alimentație.

Perfecționismul, comportamentele impulsive și relațiile dificile pot duce la scăderea stimei de sine a persoanei. Această situație poate face persoana vulnerabilă la dezvoltarea anorexiei.

Mai ales în copilărie și adolescență, experiența de a fi batjocorit și presat din cauza aspectului sau a greutății, ca urmare a agresiunii din partea colegilor, poate contribui la dezvoltarea anorexiei.

Factori de risc sociali:

Formele corporale considerate ideale de rețelele sociale și de cultura populară, normele sociale și anxietatea de a se conforma acestor norme pot duce la dezvoltarea anorexiei.

Anumite profesii, precum dansatorii, modelele și sportivii, necesită forme corporale specifice, iar această situație poate declanșa tulburări de alimentație.

Cum se stabilește diagnosticul de anorexie?

Suspiciunea de anorexie apare, de obicei, atunci când este observată de familie, prieteni și persoanele din mediul social. Simptome precum depresia, obiceiurile alimentare obsesive, infertilitatea sau neregularitățile menstruale, care apar atunci când pierderea în greutate este bine ascunsă, sunt observate de cei din jur. În această etapă, rudele pacientului încurajează adresarea către medic. Pacienții pot refuza să primească ajutor. La examinarea de către specialistul în sănătate se recurge la investigații medicale de bază. Diagnosticul definitiv poate fi stabilit prin proceduri de diagnostic precum analizele de sânge, electrocardiografia, cântărirea pacientului, calcularea indicelui de masă corporală și evaluarea psihică. Metodele utilizate pentru diagnosticul anorexiei pot fi menționate pe scurt astfel:

Examenul fizic: În cadrul examenului fizic pot fi verificate înălțimea, greutatea, temperatura corpului, frecvența cardiacă, tensiunea arterială, starea stomacului, a pielii și a unghiilor. Se adună anamneza prin punerea mai multor întrebări despre obiceiurile alimentare și de exerciții fizice, ciclul menstrual, medicamentele utilizate și existența unei eventuale probleme de sănătate mintală.

Analize de laborator: Deși nu există un test specific pentru diagnosticul anorexiei, prin diverse analize de sânge și urină pot fi verificate nivelurile de proteine și de electroliți prezente în aceste fluide corporale.

Teste de funcție a organelor: În funcție de profilul pacientului pot fi solicitate teste precum măsurarea densității osoase prin investigații imagistice sau verificarea sănătății inimii prin electrocardiografie.

Evaluare psihică: Medicii pot îndruma pacientul către psihiatri și psihologi pentru a stabili diagnosticul pierderii în greutate care nu are o cauză fizică. Specialiștii în sănătate mintală pot diagnostica anorexia nervoasă pe baza criteriilor enumerate în Manualul Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale. Printre criteriile de diagnostic ale anorexiei nervoase se numără restricționarea consumului de calorii, care duce la pierdere în greutate sau la lipsa creșterii în greutate, frica de a lua în greutate sau de a se îngrașa și o viziune distorsionată asupra gravității stării de sănătate a pacientului.

Cum se face tratamentul anorexiei?

După ce sunt observate simptome severe de anorexie, trebuie solicitat cât mai curând consultul medical. Specialiștii în sănătate pot considera potrivit să colaboreze simultan cu specialiști în nutriție și în sănătate mintală, pentru a aplica procedurile de tratament cele mai potrivite stării pacientului. Printre obiectivele tratamentului se numără atingerea unei greutăți sănătoase, gestionarea problemelor emoționale precum stima de sine scăzută, ameliorarea tiparelor de gândire și dezvoltarea unor modificări comportamentale pe termen lung. Tratamentul anorexiei include, de cele mai multe ori, următoarele combinații:

Psihoterapie: Terapia prin conversație, terapia cognitiv-comportamentală și terapia comportamentală se concentrează pe modificarea gândurilor și a comportamentelor pacientului. În psihoterapie se aplică diverse strategii pentru dezvoltarea unor atitudini sănătoase față de alimentație și de greutate.

Medicamente: Pentru controlul anxietății și al depresiei asociate anorexiei, medicii pot prescrie diverse antidepresive. Unele antidepresive pot ameliora tulburările de somn și pot crește apetitul.

Consiliere nutrițională: Pentru a obține informații despre alimentație și despre comportamente alimentare sănătoase, se poate discuta cu un dietetician sau cu un specialist în nutriție.

Îngrijire medicală: Pentru monitorizarea pierderilor de lichide și a nivelurilor nutritive poate fi necesară îngrijirea medicală pe termen lung. În cazurile grave, poate fi considerată necesară utilizarea sondei de alimentare sau alimentarea parenterală pe cale venoasă. Pentru pacienții cu pierdere severă în greutate și alimentație insuficientă poate fi necesară internarea în spital. Aflarea în spital poate fi, de asemenea, benefică pentru gestionarea altor complicații grave, precum afecțiunile cardiace, depresia severă și riscul de suicid.

Întrebări frecvente

Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație care poate afecta întreaga populație. Totuși, a fi de sex feminin și a se afla la vârsta adolescenței se numără printre factorii care pot crește riscul dezvoltării anorexiei. De aceea, anorexia este mai frecventă la tinerele femei. Cantitatea de calorii consumată zilnic de pacienții cu anorexie variază de la o persoană la alta. Totuși, toți pacienții au, în general, obiceiuri alimentare cu mult sub necesarul zilnic de calorii. Pierderea excesivă în greutate poate apărea ca urmare a unor tulburări de alimentație precum anorexia nervoasă și bulimia nervoasă, a unor boli cronice precum hipertiroidismul și diabetul, a cancerului, a infecțiilor cronice, a problemelor psihologice sau a bolilor gastrointestinale, precum boala Crohn și colita ulcerativă. În funcție de cauza care stă la baza anorexiei, mai multe specialități au un rol în diagnostic și tratament. Psihiatria, dietetica și nutriția, psihiatria clinică și centrele pentru tulburări de alimentație sunt secții specializate în tulburările de alimentație. Aceste specialități susțin recuperarea pacientului, abordând atât simptomele psihologice, cât și cele fiziologice ale anorexiei. Excesiva slăbire poate duce la complicații nedorite, precum pierderea de os și mușchi, anemia, probleme cardiace, absența menstruației, scăderea nivelului de testosteron, greață, balonare și constipație, probleme renale, leziuni ale diferitelor organe, depresie, anxietate, tentativă de suicid, tulburări de consum de substanțe și de alcool. Anorexia poate avea drept cauză multiple situații, precum predispoziția genetică, traumele fizice și emoționale din trecut, creșterea alături de părinți controlatori și protectori, perfecționismul, percepția asupra corpului ideal acceptată de societate, diverse probleme fizice și de sănătate mintală. Anorexia și bulimia sunt ambele incluse în tulburările de alimentație. Diferența dintre anorexie și bulimie provine din deosebirile în obiceiurile alimentare. Anorexia se caracterizează prin nemâncare suficientă, iar bulimia prin supraalimentare. Pacienții cu bulimie vomită, regretând mâncarea consumată necontrolat, sau încearcă să elimine alimentele prin utilizarea abuzivă a diverselor medicamente. Anorexia poate duce la probleme cardiace, precum insuficiența cardiacă și aritmia, la probleme digestive, precum constipația, diareea și problemele gastrice, la boli osoase și musculare, precum osteoporoza și slăbirea musculară, la slăbirea sistemului imunitar, la probleme neurologice și la boli renale. Greutatea pacienților cu anorexie variază de la o persoană la alta. Indicatorul de bază nu este greutatea, ci indicele de masă corporală, care reflectă raportul dintre greutate și înălțime. Indicele de masă corporală în anorexie este, de obicei, sub 18. Diareea este o complicație care se numără printre simptomele și efectele secundare ale anorexiei nervoase.

Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație care poate duce la probleme grave de sănătate, la orice grupă de vârstă. Mai ales atunci când apare în copilărie și adolescență, poate provoca complicații grave, precum întârzierea creșterii, afectarea funcțiilor organelor și prăbușirea psihică. Unul dintre cele mai grave rezultate ale anorexiei este creșterea riscului de suicid. De aceea, dacă în jurul dumneavoastră există o rudă care prezintă simptome de anorexie, este de mare importanță să vă adresați fără întârziere unui profesionist din domeniul sănătății.

La Hisar Hospital, adoptăm o abordare multidisciplinară în ceea ce privește anorexia nervoasă și alte tulburări de alimentație. Cu echipa noastră experimentată, formată din psihiatri, specialiști în nutriție și medici interniști, planificăm procesele de diagnostic, tratament și monitorizare în mod personalizat. Prin abordările de psihoterapie, consiliere nutrițională și, dacă este necesar, tratament medical, oferim pacienților noștri un proces de recuperare sănătos.

Dacă doriți să aflați mai multe informații despre simptomele, cauzele și procesul de tratament al anorexiei nervoase, puteți contacta Departamentul de Nutriție al Hisar Hospital pentru evaluare personală și programare sau puteți depune cererea cu ușurință prin formularul online.