Tratamentul deliriumului la adulți
Deliriumul la adulți este o tulburare cognitivă, întâlnită mai ales la persoanele în vârstă, dar care poate apărea la persoane de orice vârstă și care se definește prin confuzie bruscă. Această afecțiune poate duce, de obicei cu debut rapid și de scurtă durată, la neatenție pasageră, confuzie mentală și pierderea orientării în timp și spațiu.
Deliriumul poate apărea, în general, în urma unor boli fizice severe și de lungă durată, a infecțiilor, a deficitului de sodiu, a dezechilibrelor electrolitice, a problemelor neurologice, a internării în spital, a intervențiilor chirurgicale sau a dependenței de alcool. Persoanele afectate pot pierde percepția realității, pot avea probleme de memorie, pot întâmpina dificultăți în menținerea atenției și a concentrării sau pot avea halucinații.
Tratamentul deliriumului vizează, în primul rând, identificarea cauzei de bază și ameliorarea acesteia. Deliriumul la adulți poate fi tratat din punct de vedere fizic, neurologic și psihologic, prin abordări multidisciplinare.
Ce înseamnă deliriumul?
Deliriumul reprezintă modificări cu debut brusc ale stării mentale. Aceste modificări pot include uitare, confuzie, probleme de vorbire și de exprimare, incapacitatea de a-și da seama unde se află. Simptomele apar, de obicei, în câteva ore sau zile, pot deveni mai severe în timp și sunt deosebit de evidente în special în timpul nopții. Deliriumul nu provoacă aceleași simptome la toți oamenii și se poate manifesta diferit de la o persoană la alta. În funcție de caracteristicile sale, deliriumul poate fi împărțit în următoarele tipuri:
Deliriu hiperactiv: Deliriul hiperactiv poate provoca la persoana afectată o stare de agitație excesivă, neliniște și entuziasm. Persoana poate prezenta gânduri, vorbire și mișcări rapid schimbătoare. Această afecțiune apare, de obicei, din cauza efectelor secundare ale medicamentelor utilizate pe termen lung, a sevrajului de alcool sau de alte substanțe, adică a unor substanțe cu efect stimulant.
Deliriu hipoaktiv: Spre deosebire de deliriul hiperactiv, deliriul hipoaktiv poate provoca la persoane letargie, slăbiciune și pasivitate. Pot apărea apatie, vorbire lentă, retragere socială, somnolență continuă, confuzie mentală și reacții diminuate. Acest tip de delir se poate dezvolta din cauza mai multor factori diferiți, precum infecțiile, medicamentele sau factorii neurologici.
Deliriu mixt: Acest tip reprezintă o combinație a deliriului hiperactiv și a deliriului hipoaktiv. Persoanele pot fi, din când în când, apatice, retrase și somnoroase, iar din când în când pot prezenta simptome precum mișcări rapide, gândire accelerată, vorbire excesivă, entuziasm și refuzul de a dormi.
Care sunt simptomele deliriumului la adulți?
Simptomele deliriumului la adulți pot varia de la o persoană la alta și, de regulă, fluctuează pe parcursul zilei. Simptomele pot include scăderea conștientizării mediului înconjurător, slăbirea capacității de gândire, modificări comportamentale și emoționale. În general, simptomele deliriumului la adulți pot include:
Incapacitatea de a se concentra asupra unui subiect și schimbarea frecventă a subiectelor
Nerăspunderea la întrebările adresate și devierea de la subiect
Distragerea ușoară a atenției
Mișcare foarte redusă sau activitate excesivă
Uitarea evenimentelor din trecutul apropiat și slăbiciunea memoriei
Incapacitatea de a-și da seama unde se află și de timp
Vorbire incoerentă și lipsită de sens sau absența totală a vorbirii
Probleme de citire și scriere
Frică față de ceilalți, reținere, îngrijorare
Neliniște, comportament agresiv sau senzația de bucurie excesivă
Strigăte, emiterea de sunete și gemete
Confuzia noțiunilor de zi și noapte și tulburări de somn
Depresie și diverse modificări ale stării de spirit
Simptomele deliriumului pot varia de la o persoană la alta, iar simptomele pot fi mai accentuate seara sau noaptea. Această stare apare, de regulă, rapid și atinge punctul maxim în scurt timp. Deoarece deliriumul este semnul unei probleme de sănătate de bază, dacă observați simptomele menționate, trebuie să vă adresați unui profesionist din domeniul sănătății.
Care sunt principalele cauze ale deliriumului?
Deliriumul apare, de obicei, ca urmare a combinării uneia sau mai multor cauze, iar în unele cazuri nu se identifică nicio cauză specifică. Această situație apare atunci când semnalele din creier nu sunt transmise sau nu sunt percepute corect. În general, unii dintre factorii care pot provoca deliriu sunt următorii:
Utilizarea unor medicamente și efectele secundare ale acestora
Consumul sau sevrajul de alcool ori de droguri
Infarct miocardic, boli ale ficatului, ale plămânilor sau diabet
Accident vascular cerebral și epilepsie
Traumatism cranian
Boli severe de lungă durată sau boli grave care pot fi considerate letale
Pneumonie, gripă, COVID-19 sau boli infecțioase care afectează căile urinare
Expunerea la substanțe toxice, precum monoxidul de carbon sau cianura
Alimentație insuficientă și pierdere severă de apă
Probleme de somn, precum dormitul excesiv sau lipsa totală a somnului
Intervenții chirurgicale care necesită anestezie
Internare prelungită în spital
Dureri cronice
Acești factori menționați pot fi considerați cauze ale deliriumului, însă factorii specifici pot diferi de la o persoană la alta. Pentru a determina cauzele deliriumului și pentru asigurarea unei gestionări adecvate a tratamentului, este important să vă adresați unei unități medicale și să obțineți sprijinul unui specialist.
Cum se stabilește diagnosticul de delirium?
Diagnosticul de delirium poate fi stabilit de un profesionist din domeniul sănătății, pe baza evaluării simptomelor. Pașii urmați pentru stabilirea diagnosticului de delirium sunt următorii:
Culegerea istoricului medical: Medicul poate obține informații despre simptome întrebând ce s-a schimbat recent. Se verifică existența unei infecții, inițierea unui tratament medicamentos nou, prezența durerii în piept sau a unei traumatisme. Se ia în considerare și dacă persoana consumă alcool sau substanțe psihoactive.
Evaluarea sănătății mintale: Medicul poate efectua o evaluare a sănătății mintale, vorbind cu persoana sau efectuând unele teste, pentru a măsura gradul de conștientizare și de atenție. Pentru o evaluare mai precisă, pot fi consultați și membrii familiei sau îngrijitorii.
Examenul fizic: Prin examenul fizic pot fi identificate diverse probleme de sănătate sau semne ale unei boli. În timpul examinării sunt evaluate și vederea, auzul, echilibrul, coordonarea și reflexele.
Analize de laborator și investigații imagistice: Aceste teste pot fi utilizate pentru identificarea tulburărilor metabolice sau a altor probleme de sănătate care pot provoca deliriu. Analizele de sânge și de urină permit evaluarea nivelului electroliților, a funcției hepatice și a funcției renale, iar investigațiile imagistice pot pune în evidență diverse tulburări neurologice.
Diagnosticul de delirium poate fi stabilit pe baza rapidității cu care au apărut simptomele, a variabilității acestora, a prezenței tulburărilor funcțiilor fizice și psihice și a modificărilor percepției realității. După identificarea cauzei de bază a deliriumului, poate fi început tratamentul adecvat.
Cum se efectuează tratamentul?
Scopul principal al tratamentului deliriumului la adulți este eliminarea cauzei de bază, prevenirea declanșării acestuia și ameliorarea simptomelor. Tratamentul necesită, de regulă, o abordare multidisciplinară și implică colaborarea dintre medicul care monitorizează starea medicală a pacientului, psihologi, psihiatri, asistente medicale și alți profesioniști din domeniul sănătății. Printre metodele de tratament aplicate în cazul deliriumului se numără:
Tratamentul cauzei de bază: Dacă deliriumul este cauzat de o boală fizică, această afecțiune este tratată în primul rând. De exemplu, în cazul unei infecții se administrează antibiotice, iar dacă există un efect secundar al unui medicament, medicamentele pot fi modificate.
Tratament de susținere: În tratamentul deliriumului este important să fie satisfăcute nevoile de bază ale persoanei și să fie susținute funcțiile organismului. În acest scop, sunt necesare un aport suficient de lichide și o alimentație adecvată, controlul durerii și asigurarea igienei.
Ajustări ale mediului: Reducerea factorilor de mediu care pot declanșa deliriumul poate contribui la tratament. Printre aceștia se numără utilizarea unei iluminări similare cu lumina zilei, prevenirea zgomotelor puternice sau a gălăgiei, asigurarea igienei somnului și a unui program regulat de somn, precum și organizarea vizibilă a orelor și a calendarelor.
Tratament medicamentos: La unele persoane, poate fi necesară utilizarea medicamentelor pentru controlul simptomelor. De exemplu, pentru agitație și anxietate se pot administra antipsihotice, iar pentru tulburările de somn, sedative. Deoarece utilizarea nechibzuită a unor astfel de medicamente poate declanșa deliriumul, dozarea și decizia de utilizare pot fi stabilite doar de medic.
Tratamentul deliriumului poate varia în funcție de cauză și de starea pacientului. Însă, în orice situație, diagnosticarea și tratamentul precoce sunt importante. Prin urmare, dacă vă îngrijiți de o persoană care prezintă simptome de deliriu, trebuie să vă adresați unui profesionist din domeniul sănătății.
Întrebări frecvente
Persoanele cu deliriu și aparținătorii pacienților sunt curioși să afle răspunsuri la câteva întrebări legate de această afecțiune, iar acestea sunt următoarele: Deliriumul este o afecțiune acută care afectează temporar funcțiile mentale și poate fi tratată. Tulburarea de personalitate, în schimb, este o afecțiune cronică de lungă durată. Din acest motiv, nu se poate spune că deliriumul cauzează tulburarea de personalitate. Deliriumul nu afectează direct niciun organ din organism, însă, dacă afecțiunea care a provocat deliriumul nu este tratată, anumite organe pot fi afectate. Deliriumul netratat pe termen lung poate duce la leziuni ale funcțiilor cerebrale, ale sistemului digestiv, ale plămânilor sau ale rinichilor. Medicamentele utilizate în tratamentul deliriumului, în unele cazuri avansate, vizează controlul simptomelor. Pentru anxietate, agitație și tulburări de somn pot fi utilizate antipsihotice și sedative. Necesitatea spitalizării depinde de gravitatea deliriumului, de cauzele de bază și de starea generală de sănătate a pacientului. În cazurile severe, poate fi necesară spitalizarea pentru ca problemele medicale de bază să fie tratate mai eficient. De asemenea, dacă există preocupări legate de siguranța pacientului, de aportul de lichide sau de alimentație, poate fi necesară spitalizarea pentru supraveghere și îngrijire. Persoanele diagnosticate cu deliriu pot prezenta riscul de a se răni pe ele însele sau pe cei din jur. Această situație poate fi cauzată de pierderea conștientizării, de probleme de memorie sau de sevrajul de alcool ori de substanțe. Deliriumul la adulți este un semn al unei probleme de sănătate de bază și, dacă nu este tratat, atât starea medicală, cât și deliriumul pot progresa. Dacă dumneavoastră sau un apropiat al dumneavoastră credeți că există deliriu, puteți să vă adresați echipei noastre de medici specialiști de la Hisar Hospital Intercontinental.
