Fractura de șold
Fractura de șold este o leziune gravă, a cărei frecvență crește odată cu înaintarea în vârstă și care poate provoca complicații ce pun viața în pericol. Odată cu înaintarea în vârstă, apar slăbiri ale structurii osoase, cu alte cuvinte se dezvoltă osteoporoza, iar riscul de fractură de șold începe să crească. Medicamentele utilizate, vederea slabă și problemele de echilibru îi fac pe persoanele în vârstă mai predispuse la căderi. După o cădere, apariția unei fracturi de șold este atât frecventă, cât și riscantă pentru persoanele în vârstă. Fractura de șold este, în general, o fractură care necesită intervenție chirurgicală de reparare și fizioterapie. Menținerea densității osoase și adoptarea unor măsuri de prevenire a căderilor pot contribui la protecția împotriva fracturii de șold.
Ce este fractura de șold?
Orice fractură a oricărei zone a osului șoldului se numește fractură de șold. Fractura de șold apare, de regulă, în urma ruperii părții superioare a osului coapsei (femurului). Fractura de șold, mai frecventă la persoanele în vârstă, provoacă simptome grave, în primul rând durere intensă. Dacă starea de vârstă a pacientului permite, fractura de șold necesită intervenție chirurgicală imediată. Metodele aplicate în timpul intervenției chirurgicale pot varia în funcție de zona fracturată.
Fracturile de șold au tipuri diferite și se pot dezvolta în zone diferite. Pot apărea fracturi în diverse zone ale femurului superior, adică ale osului coapsei. Cele mai frecvente tipuri de fractură de șold sunt fractura de col femural și fractura intertrocanteriană. În cazul fracturii de col femural, se fracturează zona osoasă imediat sub capul femurului. Dacă fractura apare în zona intertrocanteriană, ruptura se produce între colul femural și porțiunea lungă și dreaptă a femurului.
Dacă apare o fractură de șold, trebuie să solicitați imediat asistență la o unitate medicală, fără întârziere. Pentru a nu agrava starea pe parcursul transportului la spital, se recomandă transportarea persoanelor cu ambulanța, de către o echipă profesionistă. Hisar Hospital Intercontinental lucrează cu numeroși medici specializați în fracturi de șold. În această situație, care necesită intervenție de urgență, pacienții pot primi sprijin profesionist în spitalele Hisar.
Cauzele și factorii de risc ai fracturii de șold
Fractura de șold este una dintre problemele care pot apărea în orice etapă a vieții. Totuși, factorii de risc care pot duce la fractura de șold pot varia în funcție de grupa de vârstă. Dacă o persoană suferă un impact violent, cum ar fi un accident auto, fractura de șold poate apărea la persoane de orice vârstă. La persoanele în vârstă, poate apărea o fractură de șold și în urma unei căderi de la înălțimea staturii. La persoanele cu pierdere osoasă accentuată, o simplă răsucire în timp ce stau pe picior poate duce și ea la fractură de șold.
Afecțiunile medicale care pot provoca fractura de șold pot fi enumerate după cum urmează.
Osteoporoză: boală cunoscută în popor și sub denumirea de subțiere a oaselor, care duce la slăbirea oaselor și la creșterea probabilității de fractură.
Probleme tiroidiene: starea de hipertiroidism, denumită în medicină hipertiroidie, care descrie funcționarea mai intensă decât normal a glandelor tiroide, poate duce la oase fragile.
Tulburări intestinale: din cauza tulburărilor intestinale care reduc absorbția vitaminei D și a calciului, oasele pot slăbi, iar această situație poate duce la fractură de șold.
Probleme de echilibru: boli precum boala Parkinson, accidentul vascular cerebral și neuropatia periferică pot crește riscul de cădere.
Printre ceilalți factori care pot duce la fractură de șold se numără: medicamentele cu cortizon utilizate pe termen lung, medicamentele care pot provoca amețeli, somniferele și sedativele. Lipsa unui aport suficient de calciu și de vitamina D din copilărie și adolescență, precum și deficitul constant al acestor vitamine și minerale pot reduce masa osoasă. Greșelile alimentare din tinerețe pot duce, în anii următori, la pierdere osoasă și pot crește riscul de fractură de șold. Similar problemelor alimentare, un stil de viață sedentar poate slăbi oasele și mușchii, crescând probabilitatea căderilor și a fracturilor.
Persoanele cu factori de risc pentru fractura de șold trebuie să fie informate în această privință și să facă modificări ale stilului de viață pentru prevenție. Persoanele interesate se pot adresa Hisar Hospital Intercontinental pentru a afla ce măsuri trebuie să ia pentru a preveni fractura de șold.
Simptomele fracturii de șold și metodele de diagnostic
Simptomele care apar în cazul fracturii de șold sunt suficient de severe încât să fie observate. Acestea sunt următoarele.
Imposibilitatea de a se ridica de pe locul unde a avut loc căderea sau de a merge
Durere intensă la nivelul șoldului și al inghinei
Imposibilitatea de a sprijini greutatea pe piciorul de pe partea șoldului lezat
Apariția vânătăilor și a umflăturii în zona șoldului și în jurul acesteia
Piciorul de pe partea șoldului rănit pare mai scurt
Rotirea spre exterior a piciorului de pe partea șoldului rănit
Dacă prezentați cel puțin unul dintre simptomele fracturii de șold, trebuie să vă adresați celei mai apropiate unități medicale. Trebuie efectuate investigațiile necesare pentru a stabili dacă există fractură de șold și trebuie realizate intervențiile necesare. În caz de suspiciune de fractură de șold, medicul efectuează mai întâi un examen clinic. Medicul verifică restricția de mișcare, umflătura din zonă sau dacă există diferențe în poziția piciorului. După investigațiile necesare, odată stabilită clar fractura de șold, se efectuează radiografie și tomografie computerizată. Pe baza imaginilor obținute, se poate pune diagnosticul de fractură de șold.
Care sunt opțiunile de tratament pentru fractura de șold?
Tratamentul fracturii de șold variază în funcție de vârsta pacientului, de starea generală de sănătate și de tipul leziunii. Majoritatea fracturilor de șold sunt fracturi care necesită intervenție chirurgicală în una sau două zile de la producere. Totuși, la unele persoane, intervenția chirurgicală nu poate fi efectuată din cauza vârstei și a altor probleme de sănătate. După investigațiile efectuate pentru fractura de șold, medicul decide metoda de tratament ideală pentru pacient. În acest punct, tratamentele variază în felul următor.
Intervenții chirurgicale: majoritatea fracturilor de șold necesită intervenție chirurgicală. Există tehnici diferite de intervenție chirurgicală pentru fractura de șold, iar în timpul operației pot fi utilizate șuruburi metalice, cuie sau plăci pentru fixarea și menținerea oaselor în poziție. Astfel, prin imobilizare cu atele se realizează un tratament conservator.
Proteză de șold: în funcție de tipul leziunii, poate fi necesară o proteză parțială sau totală de șold. După intervenția de proteză de șold, este obligatoriu să urmați fizioterapie într-un centru de recuperare.
Fizioterapie: în timpul ședințelor de fizioterapie, fizioterapeutul desfășoară ședințe pentru ca pacientul să recâștige mobilitatea, flexibilitatea și forța. În special după intervenția de proteză de șold, trebuie efectuate exerciții speciale, sub supravegherea fizioterapeutului.
Medicamente: în tratamentul fracturii de șold sunt necesare atât medicamente fără prescripție, cât și medicamente cu prescripție. În primul rând, pentru a reduce simptomul durerii, se utilizează analgezice. Medicamentele eficiente atât în gestionarea durerii, cât și în reducerea inflamației din zonă pot sprijini și procesul postoperator.
Recuperarea și reabilitarea după intervenția chirurgicală pentru fractura de șold
După intervenția chirurgicală pentru fractura de șold, pacienții rămân, de obicei, în spital între 4 și 7 zile. În această perioadă, medicul prescrie diverse analgezice pentru a asigura controlul durerii. Începând cu perioada de spitalizare, se inițiază procesul de fizioterapie pentru a sprijini forța oaselor și a mușchilor. În primele 6 săptămâni se urmează un program intensiv de fizioterapie, iar pacienții au nevoie de sprijin pentru a-și putea desfășura activitățile zilnice. În acest proces, trebuie realizată o recuperare lentă și controlată, prin mișcări blânde. A nu respecta recomandările medicilor și a începe exerciții intense poate afecta negativ sănătatea șoldului. Pe măsură ce capacitatea de mers se dezvoltă după intervenție, programul de fizioterapie poate fi actualizat. Totuși, în primele 3 luni după intervenție, fizioterapia se aplică, de regulă, în mod regulat.
Consecințele pe termen lung ale fracturii de șold și efectele asupra stilului de viață
Persoana care a avut o fractură de șold trebuie să fie mai atentă pe parcursul restului vieții. Fracturile de șold pot reapărea. Dacă se efectuează o intervenție chirurgicală profesionistă, acest risc poate fi redus la minimum. Dacă se utilizează proteză în timpul intervenției, durabilitatea protezei variază între 10 și 20 de ani. În funcție de stilul de viață al pacientului, această perioadă poate fi mai lungă. Pacienții au nevoie de recuperare fizică pentru a ajunge la capacitatea de a-și desfășura activitățile zilnice de dinaintea fracturii. În general, se recomandă efectuarea fizioterapiei timp de 3 luni după intervenție. Astfel, poate fi îmbunătățită calitatea vieții pacientului. Revenirea la activitățile normale după intervenție durează aproximativ 6 săptămâni. În această perioadă, pacienții pot avea nevoie de sprijin extern pentru activitățile zilnice. La sfârșitul săptămânii a șasea, încep să câștige independența și își pot satisface singuri nevoile zilnice.
Fractura de șold este o problemă gravă de sănătate. Dacă se efectuează intervenție chirurgicală, aceasta trebuie realizată de un chirurg ortoped specializat în domeniu. Chirurgii ortopezi care activează în cadrul Hisar Hospital Intercontinental oferă o abordare profesionistă, pentru ca pacienții să își poată reveni la viața de dinainte.
Întrebări frecvente
Intervenția chirurgicală pentru fractura de șold se efectuează sub anestezie generală. Astfel, pacientul nu simte nicio durere sau suferință în timpul operației. În timpul intervenției se practică o incizie în zona șoldului. Dimensiunea inciziei poate varia în funcție de dimensiunea fracturii. În funcție de structura fracturii, în cazurile necesare, alinierea osului se realizează cu șuruburi, plăci, proteze sau cuie. După manipularea osului, incizia se închide și intervenția se finalizează. Durata spitalizării după intervenția pentru fractura de șold variază în funcție de starea de sănătate a pacientului. De regulă, pacienții rămân în spital între 4 și 7 zile după intervenție. Pentru controlul durerii după intervenția pentru fractura de șold, medicul prescrie diverse analgezice. În tratamentul medicamentos se utilizează, de regulă, împreună medicamente care reduc umflătura și anestezice locale care amorțesc zona operată. La unii pacienți pot fi aplicate și tratamente medicamentoase pentru prevenirea coagulării sângelui. După intervenția pentru fractura de șold, pacienții intră, pentru o perioadă, în procesul de reabilitare. În cadrul acestui proces, se aplică programe de fizioterapie, urmărindu-se întărirea mușchilor, creșterea amplitudinii mișcărilor și recâștigarea abilităților de mers. Evoluția procesului de reabilitare este stabilită în mod proporțional cu starea de recuperare a pacientului și cu creșterea capacității de mișcare. Totuși, de regulă, după intervenția pentru fractura de șold, pacienții sunt supuși unui proces intens de reabilitare în prima lună. Inițial, pacienții au o capacitate de mișcare foarte limitată. Prin ședințele de fizioterapie care urmează, se urmărește întărirea mușchilor și a oaselor și îmbunătățirea mobilității. De regulă, pacienții pot începe activități zilnice ușoare în decurs de 6 săptămâni de la intervenție. Trebuie avut grijă la creșterea intensității activităților, iar recomandările medicului trebuie urmate. În funcție de vârsta la care a avut loc fractura de șold și de condițiile de sănătate ale pacientului, modul în care este afectată calitatea vieții variază. Totuși, în special în primele 6 săptămâni, pacienții au nevoie de sprijin pentru îngrijirea personală și pentru activitățile zilnice. Pot fi impuse restricții și limitări ale activităților zilnice și ale mobilității. După intervenția pentru fractura de șold, pacienții constată o scădere față de standardele de dinaintea intervenției, atât în timpul conducerii autovehiculului, cât și în timpul activităților fizice. Pentru a reduce riscul de fractură de șold, pot fi luate diverse măsuri. În primul rând, persoanele pot să își mențină forța musculară prin exerciții, într-un mod de viață activ, și pot preveni pierderea osoasă. Printr-o alimentație corectă și prin consumul suficient de vitamina D și de calciu, își pot întări oasele. Prin controalele periodice efectuate la medic, densitatea osoasă poate fi monitorizată îndeaproape, iar în cazul stabilirii unui diagnostic, precum debutul osteoporozei, pot fi utilizate diverse medicamente care încetinesc pierderea osoasă și întăresc oasele. Pacienților li se recomandă să mențină o greutate sănătoasă și să evite consumul de tutun și alcool. Persoanele cu fractură de șold trebuie să se adreseze fără întârziere unei unități medicale și să nu ignore aceste probleme. În cazul în care se efectuează o intervenție, trebuie respectate cu strictețe recomandările de după operație. Pe parcursul procesului de vindecare trebuie primit sprijinul de fizioterapie necesar și nu trebuie întrerupt tratamentul medicamentos. Conform recomandărilor medicului, se adaugă exerciții și se lucrează pentru recâștigarea forței mușchilor și oaselor din zonă.
