Ultrasonografia endobronșică (EBUS); este o procedură intervențională efectuată cu un dispozitiv dezvoltat prin adăugarea unei sonde cu ultrasunete la capătul unui bronhoscop fiberoptic echipat cu o cameră video. Este utilizată ca metodă de diagnostic avansat care permite vizualizarea cu limite precise, prin intermediul ultrasunetelor, atât a structurii interne a plămânilor (suprafețele interne ale bronhiilor), cât și a structurilor adiacente din jur (ganglioni limfatici, formațiuni tumorale, structuri vasculare). Procedura se efectuează de preferință sub anestezie generală. De asemenea, poate fi administrată și sub anestezie locală-sedare la pacienții potriviți care pot coopera în timpul procedurii. Cu ajutorul dispozitivului, se intră prin cavitatea bucală în trahee și se înaintează în interiorul bronhiilor. În timpul procedurii, în timp ce suprafețele interne ale bronhiilor sunt vizualizate direct, formațiunile din afara bronhiilor sunt detectate prin intermediul ultrasunetelor, limitele acestora sunt stabilite și i se permite medicului să preleveze simultan probe de țesut (biopsii) pentru un diagnostic corect și în siguranță. Probe prelevate sunt trimise pentru examinare patologică și, în caz de suspiciune de infecție, la laboratorul de microbiologie. Procedura durează în medie între jumătate de oră și 1 oră, variind în funcție de extinderea bolii și de numărul de probe care urmează să fie prelevate. Pacientul poate fi externat în aceeași zi după procedură.
Această metodă este extrem de valoroasă în special pentru diagnosticul cancerului pulmonar, precum și al unor boli însoțite de mărirea ganglionilor limfatici, cum ar fi sarcoidoza, tuberculoza, limfomul, în diagnosticul maselor mediastinale (benigne/maligne) sau în detectarea cazurilor în care cancerele localizate în alte organe ale corpului s-au răspândit la ganglionii limfatici ai plămânului (metastaze). Cu EBUS, se asigură un diagnostic mai precis, mai rapid și mai sigur al bolilor printr-o metodă minim invazivă -adică efectuată cu o intervenție minimă asupra corpului-, fără a fi nevoie de o procedură chirurgicală precum operația (mediastinoscopia).
În diagnosticarea căror boli se utilizează EBUS?
Ultrasonografia endobronșică (EBUS) este o metodă de diagnostic orientată către un scop, preferată în special în situațiile care necesită o examinare detaliată a ganglionilor limfatici din cavitatea toracică și a structurilor din jurul plămânilor. Astfel, pot fi diagnosticate atât boli grave precum cancerul, cât și clarificate situațiile incerte. Câteva dintre grupurile de boli în care EBUS este cel mai frecvent utilizat sunt următoarele:
Cancerul pulmonar: EBUS este una dintre cele mai sigure metode în diagnosticul și stadializarea cancerului pulmonar. Joacă un rol critic, în special pentru a înțelege dacă cancerul a rămas limitat doar la plămân sau s-a răspândit și la ganglionii limfatici înconjurători. Aceste informații sunt decisive pentru modelarea tratamentului. Faptul că biopsia poate fi prelevată fără a fi nevoie de intervenție chirurgicală sporește confortul pacientului, crescând în același timp și acuratețea diagnosticului. EBUS este o abordare avansată utilizată pentru a clarifica stadiul în care se află cancerul (stadiul) și pentru a pregăti un plan de tratament personalizat (intervenție chirurgicală? / chimioterapie, radioterapie?).
Sarcoidoza: Sarcoidoza este o boală inflamatorie care provoacă formarea de grupuri celulare anormale în plămâni și ganglioni limfatici, însă nu este întotdeauna ușor de înțeles din ce cauză se dezvoltă aceste acumulări. EBUS este utilizat pentru a clarifica motivul din spatele ganglionilor limfatici care par măriți radiologic. Datorită oportunității de prelevare directă de probe, boala poate fi confirmată la nivel celular, și nu doar bazată pe imagine.
Tuberculoza: Tuberculoza, o boală infecțioasă contagioasă, nu se manifestă întotdeauna cu simptome clasice. În unele cazuri, poate avansa tăcut, în special în ganglionii limfatici intratoracici, ceea ce îngreunează diagnosticul. EBUS face posibilă diagnosticarea bolii la nivel microscopic prin prelevarea directă de probe din acești ganglioni. Astfel, tratamentul este inițiat nu doar prin privirea unei imagini, ci prin dovedirea clară a prezenței bolii. Oferă o contribuție importantă în diagnosticul diferențial al bolilor precum tuberculoza și cancerul, în special în cazurile de mărire neclară a ganglionilor limfatici observată la plămân.
Limfomul: Limfomul este un tip de cancer aparținând sistemului limfatic și se poate dezvolta și în ganglionii limfatici situați în cavitatea toracică. Deoarece intervenția chirurgicală în aceste regiuni poate fi dificilă și riscantă, EBUS este preferat atât pentru a pune un diagnostic, cât și pentru a determina subtipul bolii.
Cum este procesul de recuperare după procedura EBUS?
Procesul de recuperare după EBUS este de obicei rapid și fără probleme. După procedură, pacientul este ținut sub observație timp de câteva ore. Mai ales dacă s-a prelevat o biopsie, pot apărea plângeri trecătoare, cum ar fi ușoară durere în gât, răgușeală sau tuse uscată. Aceste simptome dispar de obicei de la sine în 1-2 zile. Rar, se poate observa febră ușoară sau sânge în spută. Deoarece examinarea patologică a probelor prelevate poate dura câteva zile, se așteaptă finalizarea acestui proces pentru un diagnostic definitiv. Pacientului i se recomandă să consume multe lichide după procedură și să evite activitățile fizice grele timp de câteva zile.
Care sunt diferențele dintre EBUS și bronhoscopie?
Ambele proceduri sunt efectuate cu dispozitive numite bronhoscoape și permit examinarea căilor respiratorii, însă conțin diferențe semnificative în ceea ce privește scopul utilizării și nivelul de informații pe care le oferă. Bronhoscopia servește la vizualizarea directă a suprafeței interne a traheei și a bronhiilor. Este utilizată pentru detectarea vizuală a unor probleme precum tumori, inflamații sau sângerări. Dacă există imagini patologice, se pot preleva probe de țesut superficial din pielea internă a bronhiei (mucoasă). Pe de altă parte, procedura EBUS permite evaluarea unor zone mai profunde care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Datorită sondei cu ultrasunete de la capătul bronhoscopului, sunt vizualizați ganglionii limfatici, țesuturile și structurile vasculare din afara peretelui bronșic. Cea mai importantă diferență este că, în timpul realizării ultrasunetelor, se poate preleva direct și în siguranță o biopsie din țesuturile profunde în mod simultan.
Pentru cine este potrivită procedura EBUS?
Procedura EBUS este recomandată în special persoanelor la care s-au detectat creșteri, mase sau neregularități inexplicabile în ganglionii limfatici situați în cavitatea toracică sau în țesuturile din jurul plămânilor. Scopul acestei metode este de a ajunge în siguranță la informații care nu pot fi obținute prin metode clasice, prin prelevarea de probe de țesut din regiuni greu accesibile.
Cum se realizează diagnosticul de cancer pulmonar prin procedura EBUS?
Cancerul pulmonar dă rar simptome în stadiul incipient. Din acest motiv, de cele mai multe ori, atunci când este pus diagnosticul, boala poate fi ajuns într-un anumit stadiu. Dispozitivul EBUS este un instrument critic care asigură atât certitudinea diagnosticului, cât și determinarea stadiului bolii. În timpul procedurii, ganglionii limfatici înconjurători sunt vizualizați în detaliu cu ajutorul sondei cu ultrasunete din interiorul traheei prin intermediul bronhoscopului. Dacă s-au detectat noduli limfatici suspicioși la imagistica PET-CT sau CT, aceste regiuni sunt vizate direct sub ghidaj ultrasonic și se efectuează o biopsie. Datorită acestei metode de „biopsie țintită”, probabilitatea de a pune un diagnostic cu proba luată din punctul corect crește semnificativ. EBUS nu doar că pune un diagnostic, ci ajută și la determinarea stadiului bolii, care este necesar pentru planul de tratament. Detectarea existenței sau absenței unei diseminări către ganglionii limfatici afectează în mod direct decizia chirurgicală sau planificarea chimioterapiei. În acest fel, procesul de tratament este creat cu date mai clare.
Întrebări Frecvente
Procedura EBUS durează de obicei între 30 și 60 de minute. Durata poate varia în funcție de factori precum numărul de regiuni imagistice, necesitatea de biopsie și starea generală a pacientului. Atunci când se adaugă pregătirea pacientului înainte de procedură, administrarea medicației și scurta perioadă de observație de după procedură, timpul total petrecut în spital poate atinge câteva ore. Procedura este planificată cel mai adesea astfel încât să se facă externarea în aceeași zi. Procedura oferă atât o viteză de diagnostic, cât și nu întrerupe viața cotidiană pentru o perioadă lungă de timp. Dacă se aplică anestezie generală, pacientul nu simte nimic, doarme și se trezește la terminarea procedurii. Dacă s-a decis anestezie locală, se administrează de obicei o sedare ușoară. Pacientul nu este adormit complet. Deoarece gâtul este amorțit, nu se simte un disconfort grav în timpul înaintării tubului. Uneori se poate observa o ușoară senzație de presiune sau o tuse de scurtă durată, însă această situație este trecătoare și este de obicei bine tolerată de pacienții cooperanți potriviți pentru procedură. EBUS este o procedură cu un profil de siguranță ridicat atunci când este aplicată de echipe cu experiență. Deoarece nu necesită intervenție chirurgicală și permite punerea unui diagnostic fără a dăuna țesuturilor externe, prezintă mai puține riscuri în comparație cu metodele clasice. Rata de dezvoltare a complicațiilor în timpul procedurii este destul de scăzută. Printre efectele secundare care pot apărea rar se numără iritația gâtului după procedură, sputa ușor sangvinolentă sau tusea trecătoare. Complicațiile mai grave (de exemplu, infecția, pierderea de aer) sunt extrem de rare și pot fi prevenite de obicei prin evaluările efectuate înainte de procedură. Din acest motiv, atunci când se face o selecție adecvată a pacienților, EBUS este o metodă de diagnostic sigură și eficientă atât pentru pacient, cât și pentru medic. Procesul de recuperare după procedura EBUS este în general rapid, însă există câteva puncte importante cărora pacientul trebuie să le acorde atenție. După procedură, poate apărea o senzație de înțepătură în gât, o ușoară răgușeală sau tuse uscată timp de câteva ore. Astfel de simptome sunt de obicei trecătoare și dispar de la sine în câteva zile. Pentru a nu irita gâtul, se recomandă evitarea băuturilor foarte fierbinți sau foarte reci și limitarea alimentelor condimentate în primele 24 de ore. Fumatul după procedura EBUS afectează pozitiv nu doar iritația gâtului, ci și evoluția bolilor pulmonare subiacente, dacă există. Probele de biopsie prelevate în timpul bronhoscopiei EBUS sunt trimise la laborator pentru a fi supuse unei examinări patologice detaliate. Acest proces nu se limitează doar la examinarea structurilor celulare. Probele sunt evaluate, dacă este necesar, cu tehnici speciale de colorare sau analize la nivel molecular. Acest lucru face ca procesul să fie sensibil din punct de vedere tehnic și să consume timp. În general, rezultatele biopsiei ies în câteva săptămâni, însă în unele cazuri această perioadă se poate prelungi cu încă câteva zile. Dacă în diagnosticele noastre preliminare sunt incluse boli infecțioase, se efectuează și investigații microbiologice.
Diagnosticul precoce este foarte important pentru sănătatea dumneavoastră pulmonară.
Specialiștii noștri în pneumologie oferă soluții moderne, sigure și rapide în procedurile de diagnostic și stadializare cu EBUS.
Contactați Departamentul de Pneumologie Hisar Hospital pentru a vă stabili programarea sau pentru a obține informații detaliate.
