Osteoartrita și leziunile traumatice ale articulației gleznei pot provoca dureri severe. Artroplastia de gleznă este una dintre metodele moderne de tratament pentru aceste probleme. Așadar, ce este proteza de gleznă, cui i se aplică și în ce situații este necesară? În acest articol veți găsi toate detaliile despre care sunteți curioși referitoare la operația de proteză de gleznă.
Ce este proteza de gleznă?
Proteza de gleznă este o metodă de tratament chirurgical aplicată în cazurile de leziuni articulare grave și osteoartrită. În această procedură, suprafețele articulare deteriorate sunt îndepărtate și înlocuite cu un implant articular artificial. Cunoscută și sub denumirea de artroplastie de gleznă, această procedură funcționează pe un principiu similar cu protezele de șold și genunchi.
În timpul aplicării protezei, cartilajul deteriorat și o parte din țesutul osos de pe suprafața inferioară a tibiei și suprafața superioară a astragalului sunt îndepărtați. În locul acestora, sunt amplasate componente realizate din aliaje metalice și o piesă din polietilenă de înaltă densitate între ele, care asigură o mișcare lină.
Operația de proteză de gleznă este o opțiune la care se apelează în cazul în care nu se obțin rezultate din nicio altă metodă de tratament de conservare a articulației. Din acest motiv, este considerată metoda de tratament de ultimă instanță.
Funcția și importanța protezei
Scopul principal al protezei de gleznă este de a elimina durerea severă cauzată de osteoartrită. Cu toate acestea, proteza nu numai că ameliorează durerea, dar menține și mișcarea naturală sus-jos a gleznei. Datorită acestei caracteristici, pacienții au posibilitatea de a merge din nou confortabil.
Atunci când apare o leziune articulară, funcțiile naturale nu pot fi îndeplinite. Această situație duce la durere, umflături și limitarea mișcării. Proteza de gleznă este o metodă preferată frecvent în rezolvarea acestor probleme.
Proteza este diferită de operația de artrodeză a gleznei (anchilozarea gleznei), care elimină complet mișcarea articulară. Deoarece își menține mobilitatea, pacienții își pot relua mai ușor activitățile zilnice. De asemenea, restabilește libertatea de mișcare care afectează direct calitatea vieții.
Diferite tipuri de proteze sunt alese în funcție de nevoile pacientului. Proteza totală de gleznă implică înlocuirea întregii articulații. Proteza parțială este utilizată în cazurile în care trebuie înlocuită doar partea deteriorată. Proteza mobilă menține capacitatea de mișcare naturală a gleznei și este preferată la persoanele care duc o viață activă. Proteza fixă oferă stabilitate prin limitarea capacității articulației de a se mișca.
Răspândirea utilizării protezei
Proteza de gleznă este o procedură aplicată de aproximativ 25 de ani. Deși nu este la fel de răspândită ca protezele de șold și genunchi, ratele de succes au crescut considerabil odată cu evoluțiile tehnologice din ultimii ani.
Studiile actuale arată o rată de satisfacție a pacienților de aproximativ 90% în primii patru ani de la operație. Aceste date arată că proteza este o opțiune eficientă de tratament.
Durata medie de viață a protezelor aplicate cu tehnica corectă și a căror perioadă de recuperare a fost finalizată cu succes este de aproximativ 15-20 de ani. Datorită tehnologiei medicale moderne și a materialelor de nouă generație, această perioadă s-a prelungit considerabil în prezent. Cercetările științifice arată că, în cazul unei utilizări adecvate, protezele oferă un serviciu fără probleme timp de 10 până la 15 ani sau chiar mai mult.
Succesul protezelor depinde atât de calitatea implantului, cât și de tehnica chirurgicală. Se utilizează implanturi produse din materiale biocompatibile proiectate conform standardelor internaționale. Vârsta pacientului și starea de utilizare se numără, de asemenea, printre factorii care afectează durata de viață a protezei.
Cui i se aplică proteza de gleznă?
Selecția pacientului este cel mai important cheie a succesului în operația de proteză de gleznă. Nu fiecare caz de osteoartrită necesită o proteză. Anumite criterii sunt luate în considerare pentru rezultate de succes.
Pacienți care suferă de osteoartrită avansată
Persoanele care se confruntă cu osteoartrită articulară avansată reprezintă cel mai comun grup de pacienți pentru artroplastia de gleznă. Cazurile în care țesutul cartilaginos este complet uzat și osul se freacă de os sunt considerate adecvate pentru aplicarea protezei.
Osteoartrita, artrita reumatoidă sau alte boli articulare inflamatorii pot duce la o pierdere gravă a funcției. Aceste boli provoacă leziuni permanente ale articulațiilor. În caz de durere severă și limitare a mișcării care nu răspund la tratamentele conservatoare, se ia în considerare intervenția chirurgicală.
Boli reumatismale se numără printre afecțiunile sistemice care distrug articulațiile. În special stări precum artrita reumatoidă deteriorează rapid structura articulară. Prin urmare, aplicarea protezei este luată în considerare frecvent în acest grup de pacienți.
Pacienți care au suferit leziuni traumatice
Fracturile sau luxațiile grave suferite în trecut pot provoca deteriorarea rapidă a articulației. Ca urmare a accidentelor, căderilor sau leziunilor sportive, glezna poate fi deteriorată ireparabil.
Tulburările articulare care se dezvoltă după traumatisme se numără printre situațiile care necesită proteză. Fracturile cominutive care se extind în interiorul articulației duc în timp la osteoartrită. În plus, leziunile frecvent recurente provoacă, de asemenea, daune permanente pe suprafețele articulare.
Pacienți cu probleme articulare congenitale
Unele persoane prezintă tulburări structurale în articulația gleznei încă de la naștere. Aceste anomalii pot duce la o pierdere gravă a funcției la vârste înaintate. De exemplu, tulburările de dezvoltare articulară îngreunează mersul normal.
Deși problemele congenitale încep la o vârstă fragedă, creșterea trebuie să fie finalizată pentru aplicarea protezei. Aceasta se aplică pacienților a căror dezvoltare a fost finalizată.
Pacienți care se confruntă cu fracturi recurente de gleznă
Proteza este considerată adecvată pentru persoanele care au fracturi de gleznă repetate de mai multe ori. Fracturile care nu se sudează sau care se repetă distrug structura articulară într-un mod ireversibil.
Osteoartrita articulară care apare ca urmare a incapacității de a repara leziunea generează necesitatea unei proteze. Riscul de entorse și fracturi frecvente este mai mare la persoanele supraponderale. Leziunile articulare se pot dezvolta ca urmare a entorselor frecvente legate de obezitate.
Pacienți care nu beneficiază de alte metode de tratament
Proteza de gleznă se aplică de obicei pacienților la care toate opțiunile de tratament au fost încercate și nu s-au observat beneficii. Durerile severe la care analgezicele și kinetoterapia nu mai dau rezultate întăresc indicația de proteză.
Proteza poate fi luată în considerare în cazurile avansate care nu beneficiază de medicamente și kinetoterapie. Cu toate acestea, nu trebuie aplicată pacienților cu vârsta sub 55 de ani, cu excepția unor cazuri foarte excepționale. Persoanele cu infecții active la nivelul gleznei, diabeticii și persoanele cu deformări osoase nu sunt potrivite pentru această operație.
În ce situații se aplică proteza de gleznă?
Aplicarea protezei vine în prim-plan în anumite condiții. Dimensiunea leziunii articulare și răspunsul la tratament afectează această decizie. Răspunsul la întrebarea în ce situații și de ce se aplică proteza de gleznă este direct legat de gradul de deteriorare a funcțiilor articulare.
Pierderea completă a funcțiilor articulare
Uzura completă a țesutului cartilaginos împiedică articulația să-și îndeplinească sarcinile de bază. Cartilajul nu este un țesut care se poate reînnoi singur. De aceea, odată pierdut, nu există cale de întors.
Fracturile cominutive care se extind în interiorul articulației duc în timp la deteriorări grave. Astfel de leziuni suferite în trecut pot provoca osteoartrită în perioada următoare. Când suprafețele osoase încep să se frece una de cealaltă, durerea devine insuportabilă.
La persoanele care au nevoie de proteză, netezimea de pe suprafețele articulare a dispărut. Cartilajul deteriorat elimină capacitatea normală de mișcare. Din acest motiv, este nevoie de suprafețe articulare artificiale.
Limitarea mișcării și severitatea durerii
Există dureri persistente la pacienții care necesită artroplastie de gleznă. Umflăturile și rigiditatea matinală îngreunează viața de zi cu zi. De asemenea, pierderea mișcării crește treptat.
În timpul plimbărilor lungi, durerea se accentuează vizibil. Se creează o senzație de frecare în articulație, stare numită crepitație. Pacienții simt disconfort la fiecare pas.
Artrita severă de gleznă în stadiu final duce la pierderea funcției. Durerile severe care nu răspund la tratamentele conservatoare necesită intervenție chirurgicală. Când analgezicele nu mai sunt eficiente, se caută soluții alternative.
Afectarea gravă a activităților zilnice
Calitatea scăzută a vieții este un indicator important pentru operația de proteză de gleznă. Activitățile zilnice ale pacientului sunt restricționate. Chiar și mișcările simple creează dificultăți.
Dificultatea de mers afectează negativ viața independentă. Urcarea scărilor, mersul la cumpărături sau chiar mersul pe distanțe scurte devin o problemă. Prin urmare, libertatea de mișcare a pacientului scade semnificativ.
Din cauza durerilor și a limitării mișcării, se evită activitățile sociale. Această situație afectează negativ și sănătatea mintală. Operația de proteză oferă o soluție la problemele de sănătate care scad grav calitatea vieții.
Lipsa rezultatelor de la tratamentele conservatoare
Faptul că nu se obțin beneficii de la metodele conservatoare, cum ar fi medicamentele, injecțiile și kinetoterapia, întărește decizia de proteză. În primul rând, se încearcă opțiunile de tratament fără intervenție chirurgicală. Cu acestea eșuează, intervenția chirurgicală vine în prim-plan.
Situațiile în care analgezicele și kinetoterapia nu mai dau rezultate constituie indicația pentru proteză. Această decizie trebuie luată ca urmare a unei evaluări detaliate. Un ortoped specialist în chirurgia piciorului și a gleznei trebuie să facă evaluarea.
Proteza de gleznă se aplică pacienților la care toate opțiunile de tratament au fost încercate și nu s-au observat beneficii. Această procedură este o metodă de tratament de ultimă instanță. Dacă nu se poate obține succes cu tratamentele fără intervenție chirurgicală, se ia în considerare chirurgia.
Factori precum vârsta pacientului, starea generală de sănătate și stilul de viață sunt luați în considerare în procesul de luare a deciziilor. Pentru a îmbunătăți funcțiile articulare și a scăpa de durere, proteza este o opțiune de succes.
Cum se efectuează operația de proteză de gleznă?
Înțelegerea procesului chirurgical reduce anxietatea pacienților. Știind ce se va întâmpla în fiecare etapă vă permite să treceți prin proces într-un mod mai controlat. Operația de proteză de gleznă este o procedură planificată, iar o pregătire corectă este esențială pentru succes.
Procesul de pregătire preoperatorie
Înainte de a lua decizia de intervenție chirurgicală, se efectuează o evaluare cuprinzătoare. Intensitatea, durata durerii și așteptările dumneavoastră sunt chestionate. Tratamentele anterioare și bolile dumneavoastră concomitente sunt examinate.
În timpul examenului fizic, amplitudinea de mișcare a gleznei este măsurată cu atenție. Se verifică prezența deformărilor, integritatea ligamentelor și starea pielii. Sunt evaluate pulsurile și funcțiile nervoase.
Metodele de imagistică au o importanță vitală. Radiografiile efectuate în picioare cu sprijin pe sol arată severitatea osteoartritei. Tomografia computerizată evaluează tridimensional stocul osos și este utilizată pentru planificarea dimensiunii protezei. Imagistica prin rezonanță magnetică poate fi solicitată pentru a examina starea țesuturilor moi.
Înainte de operație, se efectuează teste precum analize de sânge, EKG și radiografie pulmonară. Se realizează o consultație cu medicul anestezist. Bolile cronice precum diabetul și hipertensiunea arterială trebuie ținute sub control. Se obține consimțământul dumneavoastră scris și se stabilește programarea la spital.
Anestezia și pașii procedurii chirurgicale
În timpul intervenției chirurgicale, se aplică anestezie generală sau spinală. Procedura se efectuează de obicei prin administrarea de anestezie de la nivelul taliei în jos. Un aparat de chinga (tourniquet) este atașat la picior pentru a reduce sângerarea.
Procedura chirurgicală se efectuează cu următorii pași:
Se ajunge la articulație printr-o incizie făcută pe fața anterioară a gleznei
Cartilajul și stratul osos deteriorate sunt curățate
Suprafețele tibiei și ale astragalului sunt pregătite cu incizii speciale
Componentele protezei metalice sunt amplasate pe suprafețele osoase
O piesă intermediară din plastic este plasată între ele
Operația este finalizată prin verificarea amplitudinii de mișcare
Nervii, vasele de sânge și tendoanele sunt protejate cu atenție în timpul intervenției chirurgicale. Protezele sunt fixate pe os cu ciment sau fără ciment. Durata intervenției chirurgicale este de obicei între 1-2 ore.
Procesul de recuperare postoperatorie
Durata spitalizării este de 1-2 zile. În primele zile, nu trebuie să vă sprijiniți complet pe piciorul operat. În special primele 3 săptămâni în care are loc osteointegrarea protezei au o importanță critică.
Timp de 4 săptămâni, piciorul dumneavoastră este protejat într-un ghips sau o cizmă ortopedică specială de mers. În acest proces, trebuie să vă mențineți piciorul deasupra nivelului inimii. Acest lucru este important pentru a reduce umflăturile și a accelera vindecarea inciziei.
După patru săptămâni, începeți să mergeți cu cizma de protecție. În opt săptămâni, majoritatea pacienților pot purta pantofi normali. În termen de trei luni, vă puteți sprijini complet și vă puteți întoarce laviața normală. Revenirea la activitățile zilnice normale durează de obicei 3-6 luni. Procesul complet de recuperare este finalizat în intervalul de 6-12 luni.
Kinetoterapia și programul de exerciții
Kinetoterapia este extrem de importantă pentru operațiile de proteză de gleznă. Începe în ziua de după operație. Această mobilizare precoce accelerează recuperarea și reduce riscul de complicații.
Obiectivele principale ale kinetoterapiei sunt redobândirea amplitudinii de mișcare articulară, creșterea Forței musculare și dezvoltarea echilibrului. Se organizează un program de exerciții specific pentru dumneavoastră. Exercițiile începute în spital trebuie efectuate în mod regulat și acasă.
În perioada inițială, se utilizează un premergător sau cârje. În timp, suportul este redus și se trece la mersul independent. Programele de întărire musculară susțin proteza și mușchii înconjurători. Prin urmare, aderența dumneavoastră la kinetoterapie afectează direct succesul operației.
Trebuie să aveți răbdare în acest proces. Trebuie să evitați mișcările bruște. Nu trebuie să neglijați controalele medicale. În acest fel, starea protezei este monitorizată îndeaproape.
Întrebări frecvente
Este riscantă operația de proteză de gleznă?
Ca orice intervenție chirurgicală, artroplastia de gleznă prezintă anumite riscuri. Cu toate acestea, aceste riscuri pot fi reduse la minimum cu măsurile adecvate.
Infecția este unul dintre cele mai importante riscuri ale operației. Datorită pielii subțiri din jurul gleznei, acest risc poate fi puțin mai mare în comparație cu protezele de șold sau genunchi. Utilizarea antibioticelor și condițiile chirurgicale sterile reduc riscul de infecție.
Pot apărea probleme de vindecare a rănilor. Datorită structurii pielii din regiune, este necesară o îngrijire atentă. Leziunile nervoase se pot dezvolta rar și pot provoca amorțeală sau slăbiciune la nivelul piciorului. Tromboza venoasă profundă sau formarea de cheaguri de sânge se numără, de asemenea, printre posibilele complicații.
Slăbirea protezei este cel mai frecvent motiv de revizie pe termen lung. Probleme legate de implant, cum ar fi uzura, fractura în jurul protezei sau tasarea, pot apărea în timp. Prin urmare, fiecare intervenție chirurgicală are riscuri, iar datoria medicului este de a efectua operația luând toate măsurile precuțite.
Cât timp rezistă proteza?
În funcție de vârsta pacientului, starea de utilizare și caracteristicile implantului, durata de viață a protezei variază. Cu o tehnică chirurgicală corectă, durata medie de viață este de aproximativ 15-20 de ani.
Datorită tehnologiei medicale moderne și a materialelor de nouă generație, durabilitatea a crescut semnificativ. Studiile științifice arată că protezele aplicate cu succes oferă un serviciu fără probleme timp de 10 până la 15 ani sau chiar mai mult în cazul unei utilizări adecvate.
Protezele uzate pot fi înlocuite printr-o nouă operație folosind implanturi de revizie. Spre deosebire de acestea, la persoanele în vârstă și cu un nivel scăzut de activitate, prima proteză poate fi suficientă pe tot parcursul vieții. Proteza se poate uza în timp și, atunci când atinge un anumit nivel, poate fi necesară înlocuirea.
Care este perioada de revenire la normal după operație?
Pacientul este chemat la controale în mod mobil în a 20-a zi a operației. Își revine la viața normală în șase până la opt săptămâni.
Procesul complet de recuperare este finalizat în intervalul de 6-12 luni. În patru luni, veți fi mai bine decât înainte de operație. În șase luni, veți fi recuperat în proporție de aproximativ 75%.
Majoritatea pacienților pot merge folosind o cizmă de protecție la patru săptămâni după operație. În opt săptămâni, este posibil să mergeți purtând pantofi normali. Majoritatea pacienților pot conduce o mașină la opt săptămâni după operația pe glezna dreaptă și mai devreme în cazul gleznei stângi.
Revenirea la activitățile zilnice normale durează de obicei 3-6 luni. Nu există interdicții postoperatorii, iar pacientul își poate îndeplini rugăciunile în mod normal.
Se poate face sport după operația de proteză?
Subiectul sportului este unul dintre cele mai curioase subiecte pentru pacienți. Sporturile cu impact redus pot fi începute de obicei după 8-12 săptămâni.
Se recomandă înotul, mersul pe jos și bicicleta staționară. Înotul exercită o presiune minimă asupra articulației și este sigur pentru pacienții cu proteze. Cu toate acestea, trebuie evitate sporturile cu impact ridicat, cum ar fi alergarea sau săriturile.
Pacienții cu proteză de gleznă nu pot efectua activități care necesită alergare, sporturi de contact și activități care vor solicita articulația. Sporturile dure și cu potențial de coliziune, cum ar fi fotbalul, baschetul, voleiul, nu sunt recomandate. De exemplu, tenisul solicită articulația deoarece implică schimbări rapide de direcție.
Exercițiile cu impact redus pot prelungi durata de viață a protezei prin menținerea forței musculare. Sporturile cu impact ridicat cresc riscul de slăbire, uzură sau luxație a componentelor protezei.
Care sunt avantajele și dezavantajele protezei de gleznă?
Tratamentele cu proteză de gleznă au unele avantaje și dezavantaje. Se recomandă să obțineți informații detaliate de la medicul dumneavoastră înainte de tratament.
Avantaje: Permite articulației care și-a pierdut mișcarea să devină funcțională. Asigură menținerea mișcării articulare și un model de mers mai natural. Reduce suprasolicitarea de la nivelul articulațiilor vecine. Spre deosebire de artrodeză, capacitatea de mișcare bidirecțională continuă. Într-o operație bine realizată, poate fi folosită timp de 15-20 de ani.
Dezavantaje: Permite mai puțină mișcare în comparație cu o articulație sănătoasă naturală. După efectuarea protezei, pacientul nu poate merge fără proteză, este un tratament obligatoriu ireversibil. Forțarea, traumele, osteoporoza sau schimbările majore de greutate de-a lungul anilor cresc riscul de slăbire a protezei. Ca urmare, poate fi necesară efectuarea unei proteze de revizie.
În concluzie, proteza de gleznă
Proteza de gleznă este o opțiune de tratament eficientă pentru pacienții care se confruntă cu leziuni articulare avansate. Elimină durerea și redă capacitatea de mișcare. Prin urmare, îmbunătățește direct calitatea vieții dumneavoastră.
Cu toate acestea, această operație nu este potrivită pentru fiecare pacient. Selecția corectă a pacientului este cheia succesului. În primul rând, încercați toate metodele de tratament fără intervenție chirurgicală. În cazurile în care nu obțineți rezultate, consultați un ortoped specialist și evaluați opțiunea de proteză.
Când decideți să vă operați, participați regulat la programul dumneavoastră de kinetoterapie. În acest fel, proteza dumneavoastră va servi mai mult timp, iar procesul de revenire la normal va fi accelerat.
