Terapia cu oxigen hiperbar

Terapia cu oxigen hiperbar în oncologie

Terapia cu oxigen hiperbar (HBOT) este o procedură de tratament în care pacientului i se administrează oxigen pur 100%. Din cauza unor factori precum obiceiurile de viață nesănătoase, stresul și predispoziția genetică, cancerul este o problemă de sănătate tot mai răspândită în întreaga lume. Fiind o problemă de sănătate frecventă la nivel global, în tratamentul cancerului apar în fiecare zi abordări inovatoare. Terapia cu oxigen hiperbar, folosită astăzi în tratamentul multor probleme de sănătate, a devenit în ultimii ani și una dintre metodele utilizate eficient în tratamentul cancerului. Una dintre caracteristicile importante ale terapiei cu oxigen hiperbar este că se folosește nu doar pentru tratarea cancerului, ci și pentru ameliorarea complicațiilor care pot apărea după tratament. Citiți mai departe pentru a afla răspunsurile la întrebări precum „Ce este terapia cu oxigen hiperbar și la ce folosește?”, „Cum se aplică terapia cu oxigen hiperbar?” și „Cum se folosește terapia cu oxigen hiperbar în oncologie?”, precum și alte informații despre terapia cu oxigen hiperbar în oncologie.

Ce este terapia cu oxigen hiperbar?

Terapia cu oxigen hiperbar, numită și hiperoxigenare, este o procedură de tratament eficientă în diverse probleme de sănătate, în primul rând în tratamentul cancerului. Istoria terapiei cu oxigen hiperbar datează din secolul al XVII-lea. În primii ani era folosită doar în medicina subacvatică (medicina scufundărilor), iar astăzi este utilizată în tratamentul multor probleme de sănătate, de la cancer până la bolile sistemului circulator.

Scopul principal al terapiei cu oxigen hiperbar este de a asigura un aport mai mare de oxigen către țesuturi și organe. La pacienții care urmează această terapie, nivelul de oxigen din țesuturi crește, ceea ce poate accelera procesul de vindecare. Hiperoxigenarea poate avea un efect direct asupra tratamentului prin oxigenarea țesuturilor în situații precum leziunile, iar prin creșterea nivelului de oxigen din organism poate ajuta, pe termen lung, și la tratarea unor probleme precum îngustarea vaselor de sânge. Dacă vă confruntați cu o problemă de sănătate, puteți face o programare la un medic specialist pentru a afla informații detaliate despre terapia cu oxigen hiperbar. Câteva dintre problemele de sănătate în care poate fi preferată terapia cu oxigen hiperbar sunt:

• Tratamentul cancerului și gestionarea complicațiilor tratamentului,

• Leziuni grave și arsuri,

• Boala de decompresie (boala scafandrilor),

• Intoxicația cu monoxid de carbon,

• Embolia gazoasă (cu aer),

• Răni cronice, precum ulcerele piciorului diabetic.

În condiții normale, aerul dintr-o cameră conține 21% oxigen. Scopul hiperoxigenării este de a crește la 100% cantitatea de oxigen din aerul respirat de pacient, astfel încât mai mult oxigen să ajungă în plămâni, în sânge și în toate țesuturile. Astfel, mai mult oxigen poate ajunge la țesuturi și organe. În timpul terapiei cu oxigen hiperbar, pacienții sunt așezați în cabine individuale sau pentru mai multe persoane, numite camere hiperbare. Apoi presiunea din interiorul camerei este crescută treptat. Între timp, în funcție de starea generală de sănătate, pacienților li se oferă măști sau căști transparente de oxigen. Când presiunea din cameră atinge nivelul dorit, pacienții încep să respire oxigen pur 100% prin aceste măști. Fiecare ședință durează aproximativ 2 ore. La începutul administrării oxigenului pur, pacienții pot simți un ușor disconfort în urechi din cauza presiunii. Acest disconfort este eliminat prin tehnici de egalizare a presiunii în urechi, iar pacientul se obișnuiește de obicei după scurt timp. În timpul terapiei, pacienții pot contacta, la nevoie, personalul medical cu ajutorul unor butoane speciale și pot lua o scurtă pauză pentru a respira aer normal. La finalul terapiei, presiunea din cameră este redusă treptat pentru ca pacienții să se poată adapta la presiunea atmosferică normală de afară; apoi pacientul iese din camera hiperbară și își poate relua viața de zi cu zi.

Terapia cu oxigen hiperbar în oncologie

Există anumite diferențe între celulele canceroase și celelalte celule. Cele mai importante caracteristici care deosebesc celulele sănătoase de cele canceroase sunt faptul că se înmulțesc atunci și acolo unde este nevoie, se pot repara singure și se autodistrug când îmbătrânesc. Celulele canceroase, în schimb, nu încetează să crească și continuă să se înmulțească chiar și când îmbătrânesc. De asemenea, nu au capacitatea de a se repara atunci când sunt afectate. Una dintre cele mai importante caracteristici ale celulelor canceroase este că se adaptează ușor la un mediu cu nivel scăzut de oxigen. Cu alte cuvinte, dacă nivelul de oxigen din țesut scade sub un anumit prag, celulele canceroase se adaptează la mediul sărac în oxigen în loc să se reînnoiască sau să se autodistrugă.

Unele studii arată că lipsa de oxigen poate fi motivul pentru care celulele canceroase rezistă la tratamente precum chimioterapia și radioterapia. De aceea, se consideră că aplicarea terapiei cu oxigen hiperbar la pacienții cu cancer poate crește eficiența tratamentului și poate sprijini procesul terapeutic. Dacă doriți informații despre terapia cu oxigen hiperbar, puteți face o programare la un medic specialist și, după investigațiile necesare, puteți beneficia de această terapie. Mai jos sunt abordate întrebările frecvente despre domeniile de utilizare ale terapiei cu oxigen hiperbar în oncologie.

Tratament de susținere în oncologia medicală

Oncologia, ramura medicinei care se ocupă de diagnosticarea și tratarea cancerului, se împarte în subspecialități precum oncologia medicală, radioterapia oncologică și oncologia chirurgicală. Oncologia medicală se ocupă de tratamentul medicamentos al cancerului, precum chimioterapia, imunoterapia și terapia hormonală. Faptul că celulele canceroase dezvoltă mecanisme de protecție în medii sărace în oxigen este unul dintre principalele motive pentru care terapia cu oxigen hiperbar este folosită ca tratament de susținere în oncologia medicală.

Unele cercetări arată că terapia cu oxigen hiperbar folosită singură poate ajuta, de asemenea, la oprirea creșterii și înmulțirii celulelor canceroase. În plus, ele sugerează că terapia cu oxigen hiperbar poate fi mai eficientă împotriva cancerului atunci când este combinată cu tratamentele aplicate de medicii oncologi, precum chimioterapia și imunoterapia. De exemplu, în tratamentul unor cancere precum cancerul osos, folosirea oxigenului hiperbar alături de medicamentele chimioterapice poate nu doar să oprească creșterea celulelor canceroase, ci și să ajute la prevenirea metastazării (răspândirii) cancerului în alte organe.

O altă metodă de tratament folosită de medicii oncologi este imunoterapia. În timpul imunoterapiei se folosesc celulele propriului sistem imunitar al persoanei. Limfocitele T (celulele T) din sistemul imunitar sunt celule care participă la lupta împotriva cancerului. Unele medicamente folosite în imunoterapie pot ajuta la întărirea celulelor T și la neutralizarea celulelor canceroase. Totuși, hipoxia, adică lipsa de oxigen din interiorul celulei canceroase, poate slăbi răspunsul sistemului imunitar împotriva cancerului. Pentru a preveni acest lucru, medicii oncologi pot recomanda HBOT ca tratament de susținere în timpul imunoterapiei. Prin creșterea nivelului de oxigen din celula canceroasă, terapia cu oxigen hiperbar poate ajuta medicamentele imunoterapice să ajungă mai ușor la celulele T.

Tratament de susținere în radioterapia oncologică

Una dintre subspecialitățile importante ale oncologiei este radioterapia oncologică. Ramura care folosește raze de înaltă energie, precum razele X, pentru tratarea cancerului se numește radioterapie oncologică. În timpul tratamentului cancerului prin radioterapie se folosesc raze de înaltă energie pentru eliminarea celulelor maligne. În unele cazuri, dacă celula canceroasă nu are suficient oxigen, aceasta se poate adapta ușor la noul mediu și poate dezvolta rezistență la radioterapie. În astfel de cazuri, terapia cu oxigen hiperbar poate crește eficiența tratamentului prin oxigenarea celulei.

Una dintre principalele complicații ale radioterapiei este afectarea și a celulelor sănătoase de către razele de înaltă energie. Terapia cu oxigen hiperbar poate ajuta la ameliorarea acestei afectări a celulelor sănătoase, una dintre principalele complicații ale radioterapiei.

Gestionarea complicațiilor

Unul dintre principalele domenii în care terapia cu oxigen hiperbar este folosită în tratamentul cancerului este gestionarea complicațiilor. Chimioterapia și radioterapia sunt principalele proceduri folosite pentru a combate și distruge celulele canceroase. Totuși, medicamentele folosite în chimioterapie și/sau razele de înaltă energie folosite în radioterapie pot afecta, pe lângă celulele canceroase, și celulele sănătoase. În consecință, după ședințele de tratament pot apărea la pacienți anumite complicații. Principalele complicații legate de tratamentul cancerului sunt următoarele:

• Oboseala este una dintre cele mai frecvente complicații ale tratamentului cancerului. Principalul motiv este că sistemul imunitar, în timp ce luptă împotriva cancerului, încearcă în același timp să repare celulele afectate de tratament. Acest lucru poate provoca simptome precum oboseală și epuizare.

• Pot apărea răni ale pielii, mai ales în zonele care au primit radiații de înaltă energie în timpul radioterapiei.

• Foliculii de păr sunt sensibili la radioterapie și chimioterapie. Acest lucru poate duce la căderea părului în timpul sau după tratamentul cancerului. Căderea părului este de cele mai multe ori temporară, iar părul pacientului poate începe să crească din nou după tratament.

Pe lângă cele de mai sus, în timpul tratamentului cancerului sunt frecvente și simptome precum greața, lipsa poftei de mâncare și vărsăturile. Astăzi se folosesc numeroase metode, precum tratamentul medicamentos și suplimentele de vitamine, pentru eliminarea efectelor secundare ale tratamentului cancerului. Una dintre metodele folosite în gestionarea complicațiilor apărute în timpul sau după tratamentul cancerului este oxigenarea hiperbară. Așadar, cum ajută terapia cu oxigen hiperbar la gestionarea complicațiilor tratamentului cancerului? Bazată pe administrarea de oxigen pur 100% pacientului într-o cameră hiperbară, unul dintre beneficiile sale este că ajută la transportul unei cantități mai mari de oxigen către țesuturile organismului. Țesuturile și celulele bogate în oxigen se pot repara mai ușor. Astfel, poate accelera vindecarea țesuturilor afectate în timpul chimioterapiei și radioterapiei. În plus, terapia cu oxigen hiperbar poate avea un efect antiinflamator (reducerea inflamației și a edemului) în organism. Datorită acestei proprietăți, HBOT poate ajuta și la ameliorarea unor simptome precum durerea asociată tratamentului cancerului. Terapia cu oxigen hiperbar este o procedură care poate fi eficientă în tratamentul cancerului atât ca tratament principal, cât și ca tratament de susținere. Totuși, metodele de tratament al cancerului sunt stabilite individual, în funcție de starea pacientului. Este important ca decizia de a folosi oxigenarea hiperbară în timpul tratamentului să fie luată de un medic oncolog specialist. Pentru informații detaliate despre terapia cu oxigen hiperbar, nu uitați să faceți o programare la un medic specialist și să efectuați investigațiile necesare.

Întrebați specialiștii noștri