Terapia cu iod radioactiv

Ce este terapia cu iod radioactiv (terapia atomică)?

Echilibrul intern al organismului este asigurat de sistemul endocrin, format din glande care secretă hormoni. Una dintre principalele glande ale sistemului endocrin este glanda tiroidă. Tiroida se află în partea din față a gâtului și are o formă asemănătoare unui fluture. Ea secretă hormoni precum tiroxina, triiodotironina și calcitonina. Prin acești hormoni poate controla numeroase funcții ale organismului. Printre principalele sale sarcini se numără controlul ritmului metabolic, care include procesul de transformare a alimentelor în energie, și reglarea cantității de calciu din sânge.

Funcționarea excesivă sau insuficientă a glandei tiroide aduce cu sine o serie de probleme. Când glanda funcționează excesiv din diverse motive, produce mai mulți hormoni tiroidieni decât are nevoie organismul. Această afecțiune se numește hipertiroidism. Hipertiroidismul poate accelera și metabolismul. Dimpotrivă, atunci când hormonii tiroidieni nu sunt secretați în cantitate suficientă, apare hipotiroidismul. În hipotiroidism, metabolismul poate încetini. Gușa este o afecțiune în care glanda tiroidă se mărește mult peste normal și apare de obicei în caz de deficit de iod. În sfârșit, printre bolile tiroidiene poate fi menționat cancerul tiroidian. Celulele care se divid necontrolat în țesutul tiroidian dau naștere cancerului tiroidian.

Terapia cu iod radioactiv, cunoscută și ca terapie atomică, este o metodă de tratament folosită în bolile tiroidiene. Pornind de la faptul că glanda tiroidă are nevoie de iod pentru a funcționa, în timpul tratamentului pacientului i se administrează o cantitate mică de iod radioactiv (I-131). Până la eliminarea din organism, iodul radioactiv emite atât raze gamma, cât și raze beta. Datorită razelor gamma, localizarea sa poate fi detectată cu ușurință de aparatele de măsură. Razele beta, în schimb, ajută la uciderea sau distrugerea celulelor. Cu alte cuvinte, razele gamma au efect diagnostic, iar razele beta au efect terapeutic. Radiația aplicată vizează doar glanda tiroidă. Astfel, țesuturile sănătoase din restul corpului nu sunt afectate semnificativ de radiație.

Terapia cu iod radioactiv (RAI) are mai multe domenii de utilizare. De exemplu, poate fi folosită pentru distrugerea țesutului tiroidian canceros care nu poate fi îndepărtat chirurgical sau a celulelor canceroase metastazate. Acest tratament poate fi utilizat pentru a distruge țesutul tiroidian care nu poate fi îndepărtat prin operație sau pentru a trata anumite tipuri de cancer tiroidian răspândite la ganglionii limfatici și în alte părți ale corpului. Terapia cu iod radioactiv se folosește în tratamentul cancerului tiroidian papilar sau folicular răspândit la gât sau în alte regiuni ale corpului și reprezintă în prezent o practică standard în astfel de cazuri. Terapia RAI nu este o alternativă la tratamentul chirurgical. Dacă cancerul nu s-a răspândit și poate fi îndepărtat prin operație, încercarea de a-l trata cu RAI poate reduce eficacitatea tratamentului. Terapia cu iod radioactiv nu poate fi utilizată pentru tratarea carcinoamelor tiroidiene anaplazice și medulare, deoarece aceste tipuri de cancer nu captează iodul.

În tratamentul căror boli se folosește terapia cu iod radioactiv (terapia atomică)?

Terapia cu iod radioactiv, cunoscută și ca terapie atomică, are mai multe domenii de utilizare. Terapia RAI poate fi preferată în următoarele situații:

• Hipertiroidism

• Distrugerea țesuturilor rămase dintr-o tumoră îndepărtată în mare parte chirurgical

• Distrugerea celulelor canceroase răspândite în alte părți ale corpului

• Gușă

• Distrugerea țesutului tiroidian neîndepărtat chirurgical

Glanda tiroidă are nevoie de iod pentru a-și produce secrețiile. În terapia cu iod radioactiv (RAI), organismului i se administrează iod radioactiv, care afectează sau distruge celulele tiroidiene. RAI poate fi administrat oral sub formă de capsulă și nu necesită internare decât dacă doza este mare. Puteți merge acasă după ce primiți doza de tratament. După tratament trebuie să beți multă apă pentru a elimina iodul radioactiv din organism. De asemenea, poate fi necesară o dietă fără iod timp de cel puțin șapte zile. În acest caz, medicul și nutriționistul vă vor informa în această privință.

În tratamentul hipertiroidismului pot fi suficiente câteva doze. În tratamentul cancerului tiroidian, însă, poate fi nevoie de o doză mai mare de iod radioactiv. În cancerul tiroidian, aplicarea exclusivă a RAI poate să nu fie suficientă. Totuși, poate fi preferată pentru distrugerea masei rămase după îndepărtarea chirurgicală a celei mai mari părți a țesutului canceros. Pentru urmărirea țesutului canceros rămas sau a celulelor metastazate în alte țesuturi se poate administra o doză „trasoare” de iod radioactiv. Scopul acestei doze este de a stabili necesitatea RAI sau de a identifica în ce alte regiuni se concentrează cancerul.

Deși în unele situații terapia RAI este cea mai bună opțiune, în altele poate fi necesară alegerea altor opțiuni de tratament. De exemplu, dacă aveți o tumoră care poate fi îndepărtată complet chirurgical, RAI poate să nu fie decizia potrivită pentru dumneavoastră. De aceea, este util să discutați în detaliu cu medicul despre opțiunile de tratament și despre cea mai potrivită pentru dumneavoastră.

Care sunt opțiunile terapiei cu iod radioactiv (terapia atomică)?

Iodul radioactiv administrat în terapia atomică există în mai multe forme: comprimate, lichid sau forme care pot fi injectate intravenos. De asemenea, înainte de procedură vi se poate administra un medicament antiemetic pentru a preveni greața. Puteți decide împreună cu medicul ce formă este mai potrivită și mai confortabilă pentru dumneavoastră.

Riscurile și efectele secundare ale terapiei cu iod radioactiv (terapia atomică)

Datorită tehnologiei moderne, pentru majoritatea bolilor există mai multe opțiuni de tratament. Una dintre aceste opțiuni poate fi mai bună decât alta, iar opțiunea cea mai bună poate varia de la o persoană la alta. Este normal ca fiecare metodă să implice anumite riscuri și efecte secundare. Înainte de a alege orice metodă de tratament, este util să vă informați detaliat despre toate opțiunile și să întrebați în detaliu despre riscurile și efectele lor secundare. Câteva efecte secundare ale terapiei RAI sunt:

• Sensibilitate sau umflare la nivelul gâtului

• Greață

• Umflarea sau sensibilitatea glandelor salivare

• Uscăciunea gurii

• Modificări ale gustului

• Uscăciunea ochilor din cauza scăderii producției de lacrimi

• Scăderea numărului de spermatozoizi la bărbați

• Cicluri menstruale neregulate la femei

Efectul terapiei cu iod radioactiv înainte sau după sarcină se numără, de asemenea, printre întrebările frecvente. După terapia RAI, sarcina nu este recomandată timp de cel puțin 6 luni, de obicei timp de 1 an. La copiii pacienților tratați în trecut nu s-au observat efecte secundare. De asemenea, deoarece iodul radioactiv poate trece în laptele matern, tratamentul nu este preferat la femeile care alăptează. Deși rar, printre complicațiile pe termen lung ale terapiei RAI se numără creșterea riscului de leucemie, cancer gastric sau cancer al glandelor salivare. Pentru alte întrebări, este util să vă programați la secția de specialitate a unui spital în care aveți încredere și să discutați cu medicul.

Camerele de terapie cu iod radioactiv (terapie atomică) din spitalul nostru (2 camere izolate)

Pentru ca terapia RAI să își arate pe deplin efectul, în sânge trebuie să existe un nivel ridicat de hormon de stimulare tiroidiană (TSH). Un nivel ridicat de TSH permite captarea iodului radioactiv de către țesutul tiroidian. Din acest motiv, la persoanele cărora le-a fost îndepărtată tiroida, primul obiectiv este creșterea nivelului de TSH. O cale poate fi injecția cu tirotropină. Cealaltă cale poate fi oprirea sau reducerea dozei pastilelor pe care ați început să le luați după îndepărtarea tiroidei. Ambele metode vor duce la creșterea nivelului de TSH în organism. În plus, în funcție de indicațiile medicului, poate fi necesar să urmați o dietă fără iod timp de câteva zile (3).

Terapia RAI se aplică de obicei într-un ambulatoriu sau într-o secție specială a spitalului numită medicină nucleară. După ce primiți iodul radioactiv, organismul dumneavoastră continuă să emită radiații o perioadă de timp. Pentru a preveni expunerea celor din jur la radiații, în funcție de doza primită, poate fi necesar să rămâneți câteva zile în camere izolate speciale din spital. Dacă vi se permite să mergeți acasă după procedură, veți fi informat despre cum îi puteți proteja pe cei din jur de expunerea la radiații. După tratament, pentru sănătatea celor dragi, este mai bine să evitați contactul apropiat cu oamenii, în special cu femeile însărcinate și copiii mici. Iodul neabsorbit este eliminat din organism în câteva zile, în principal prin urină, dar și prin salivă, transpirație, lacrimi sau scaun.

Hisar Hospital Intercontinental dispune de 2 camere izolate pentru terapia cu iod radioactiv în cadrul unității de medicină nucleară. Pentru informații mai detaliate despre procesul de tratament, condus de medici specialiști și echipa lor, puteți contacta spitalul.

Cum se prepară medicamentul în terapia cu iod radioactiv (terapia atomică)?

Este bine cunoscut faptul că, pentru ca tratamentul să fie eficient, trebuie administrat medicamentul potrivit în doza potrivită. Cu toate acestea, prepararea corectă a medicamentelor este adesea trecută cu vederea. Procesul de preparare a unui medicament influențează însă la fel de mult eficacitatea acestuia. Conceptul de preparare robotizată a medicamentelor, apărut odată cu dezvoltarea tehnologiei, ajută la prevenirea erorilor umane. Astăzi, datorită medicamentelor preparate complet automat în interiorul unui dispozitiv, se poate asigura un nivel maxim de igienă. Prin prepararea robotizată, procesul poate fi urmărit din momentul în care medicul prescrie medicamentul până când acesta ajunge la pacient. Acest lucru permite și verificarea retroactivă a medicamentelor. Prin metoda de preparare robotizată, siguranța pacientului este la nivel maxim.

După ce vă faceți o idee despre ce este terapia cu iod radioactiv și cum se aplică, un alt subiect de interes poate fi costul terapiei cu iod radioactiv. Costurile terapiei RAI pot varia în funcție de unitatea medicală aleasă și de așteptările dumneavoastră. Pentru informații mai detaliate despre acoperirea tratamentului de către Instituția de Securitate Socială din Turcia (SGK) și despre proces, este util să contactați unitatea medicală.

Întrebări frecvente despre terapia cu iod radioactiv

Terapia cu iod radioactiv este una dintre metodele eficiente folosite în tratamentul bolilor glandei tiroide. Mai jos sunt abordate câteva dintre cele mai frecvente întrebări despre terapia cu iod radioactiv.

Are terapia cu iod radioactiv efecte secundare?

După terapia cu iod radioactiv pot apărea unele efecte secundare. Acestea pot varia de la ușoare la severe, în funcție de doza administrată și de starea generală de sănătate a pacientului. Efectele secundare pot apărea la scurt timp după ședință sau pe termen lung. În funcție de stadiul bolii, printre efectele secundare timpurii se numără greața, vărsăturile, mâncărimea, urticaria, excesul temporar de hormoni tiroidieni, modificările gustului, tulburările de miros, durerile de cap și de gât și edemul cerebral. Toate aceste efecte sunt temporare și revin rapid la normal. Complicațiile tardive pot fi împărțite în efecte posibile și efecte rare. Printre efectele posibile se poate observa pierderea funcției glandelor salivare și lacrimale. Efectele rare apar de obicei în funcție de cât de avansată este boala și de administrarea repetată a terapiei cu iod radioactiv în doze foarte mari. Printre efectele rare pot apărea probleme precum efecte asupra funcției reproductive, fibroză pulmonară, supresie medulară și cancere secundare. Acestea sunt complicații foarte rare, dar grave. De aceea, doza de iod radioactiv folosită în terapia atomică trebuie stabilită de un medic specialist în medicină nucleară, în funcție de tipul problemei de sănătate și de starea generală a pacientului.

Este necesară o pregătire înainte de terapia cu iod radioactiv?

Pentru ca terapia cu iod radioactiv să reușească, trebuie să existe un nivel ridicat de hormon de stimulare tiroidiană (TSH sau tirotropină). Motivul principal este că iodul radioactiv este utilizat de țesutul tiroidian. Dacă producția de hormon nu este suficientă, tratamentul poate eșua.

Una dintre metodele aplicate înainte de terapia atomică este întreruperea pastilelor cu hormoni tiroidieni timp de câteva săptămâni. Această metodă duce la niveluri foarte scăzute de hormoni tiroidieni (hipotiroidism), ceea ce poate determina glanda hipofiză să secrete mai mult TSH. Această stare de hipotiroidism, creată sub supravegherea specialistului, este temporară. Totuși, pacienții pot prezenta simptome precum oboseală, depresie, creștere în greutate, constipație, dureri musculare, uitare și lipsă de concentrare. În plus, specialiștii pot recomanda o dietă săracă în iod timp de 1 sau 2 săptămâni înainte de tratament. În această perioadă, pacienții pot fi nevoiți să evite sarea iodată și fructele de mare, precum și alimentele care conțin lactate, ouă și produse din soia.

În ce secție se face terapia cu iod radioactiv?

Terapia cu iod radioactiv este efectuată doar de specialiști în medicină nucleară, într-o secție autorizată de Autoritatea de Reglementare Nucleară din Turcia.

Ce se mănâncă în timpul terapiei cu iod radioactiv?

În timpul terapiei cu iod radioactiv poate fi necesară o dietă săracă în iod. În acest sens, poate fi util să evitați alimente precum sarea iodată, fructele de mare, laptele și produsele lactate.

Unde se aplică terapia cu iod radioactiv?

Terapia cu iod radioactiv este aplicată de medici specialiști doar într-o secție de medicină nucleară autorizată de Autoritatea de Reglementare Nucleară din Turcia. Pacienții pot fi internați în camere cu pereți de sticlă, special concepute. Astfel, nu apare teama de spații închise și nu se rupe legătura cu viața socială.

Cum se administrează iodul radioactiv pacientului?

Iodul radioactiv poate fi administrat pacientului oral, sub formă de capsulă sau lichid, ori intravenos.

Emite pacientul radiații după terapia cu iod radioactiv?

În funcție de doza de iod folosită în terapia atomică, pacienții emit radiații foarte intense timp de câteva zile după tratament. De aceea, în primele zile li se recomandă să păstreze o distanță de cel puțin 2 metri față de alte persoane și să nu își împartă lucrurile cu alții.

Terapia cu iod radioactiv este folosită pe scară largă în bolile glandei tiroide, precum hiperactivitatea tiroidiană sau cancerul tiroidian. La Hisar Hospital Intercontinental, terapia cu iod radioactiv este realizată de medici de medicină nucleară specializați în acest domeniu, în camere speciale cu pereți de sticlă, concepute astfel încât pacientul să se simtă confortabil și în siguranță și să nu fie izolat social. În plus, pacienții își pot încheia întregul parcurs de tratament oncologic într-o singură clădire, în Centrul de Oncologie Integrată, până la externare. Nu ezitați să vă programați la un medic specialist în medicină nucleară pentru informații detaliate despre terapia cu iod.

Este necesară o pregătire înainte de terapia cu iod radioactiv?

Pentru ca terapia cu iod radioactiv să reușească, trebuie să existe un nivel ridicat de hormon de stimulare tiroidiană (TSH sau tirotropină). Motivul principal este că iodul radioactiv este utilizat de țesutul tiroidian. Dacă producția de hormon nu este suficientă, tratamentul poate eșua.

Una dintre metodele aplicate înainte de terapia atomică este întreruperea pastilelor cu hormoni tiroidieni timp de câteva săptămâni. Această metodă duce la niveluri foarte scăzute de hormoni tiroidieni (hipotiroidism), ceea ce poate determina glanda hipofiză să secrete mai mult TSH. Această stare de hipotiroidism, creată sub supravegherea specialistului, este temporară. Totuși, pacienții pot prezenta simptome precum oboseală, depresie, creștere în greutate, constipație, dureri musculare, uitare și lipsă de concentrare. În plus, specialiștii pot recomanda o dietă săracă în iod timp de 1 sau 2 săptămâni înainte de tratament. În această perioadă, pacienții pot fi nevoiți să evite sarea iodată și fructele de mare, precum și alimentele care conțin lactate, ouă și produse din soia.

Întrebați specialiștii noștri