Terapia hormonală în cancerul mamar este o metodă eficientă utilizată pentru a preveni creșterea anumitor tipuri de cancer. Utilizarea tamoxifenului este o opțiune de tratament recomandată în special pacienților cu tumori sensibile la hormoni. Substanța activă tamoxifen acționează prin blocarea legării hormonului estrogen din organism de celulele canceroase. În acest articol, veți obține informații detaliate despre ce este tamoxifenul și la ce este utilizat, și veți înțelege mai bine procesul dumneavoastră de terapie hormonală.
Ce este terapia hormonală?
Terapia hormonală, care ocupă un loc important în tratamentul cancerului mamar, este o metodă de tratament eficientă care încetinește sau oprește creșterea cancerelor care utilizează hormoni pentru a se dezvolta. Această abordare terapeutică este aplicată în special în cancerele mamare care sunt dependente de hormonii feminini.
Definiția terapiei hormonale în cancerul mamar
Terapia hormonală (hormonoterapia) este, de fapt, o terapie anti-hormonală. Această metodă acționează fie prin blocarea legării hormonilor de receptorii din celulele canceroase, fie prin reducerea producției de hormoni în organism. Hormonii feminini, precum estrogenul și progesteronul, stimulează creșterea unor cancere mamare. Tratamentul funcționează prin prevenirea ajungerii acestor hormoni la celulele canceroase mamare.
Aproximativ 65-70% din cancerele mamare se hrănesc cu estrogen, hormonul feminin. Rezultatul pozitiv al receptorilor de estrogen sau progesteron în urma analizelor efectuate asupra tumorii înseamnă că acel cancer este sensibil la hormoni. În acest caz, opțiunea de terapie hormonală devine prioritară.
Scopul principal al terapiei hormonale
Obiectivul principal al terapiei hormonale este de a încetini și de a opri creșterea tumorilor care se hrănesc cu hormoni. De asemenea, acest tratament:
Reduce riscul de recidivă a cancerului
Poate reduce dimensiunea tumorii înainte de intervenția chirurgicală
Poate ține sub control răspândirea bolii în organism
Crește durata generală de viață
Terapia hormonală aplicată după intervenția chirurgicală reduce semnificativ probabilitatea reapariției cancerului mamar. Dacă tratamentul începe înainte de operație, tumora se poate micșora, făcând posibilă îndepărtarea unei cantități mai mici de țesut mamar.
Ce este sensibilitatea hormonală?
Sensibilitatea hormonală exprimă reacția celulelor canceroase față de hormoni. Pentru a determina dacă un cancer mamar este sensibil la hormoni, se efectuează teste de laborator. În aceste teste, se investighează prezența receptorilor pe suprafața celulelor canceroase de care se pot lega hormonii.
Cancerele sensibile la estrogen sunt numite "pozitive pentru receptorii de estrogen" (ER+), iar cele sensibile la progesteron sunt numite "pozitive pentru receptorii de progesteron" (PR+). Unele cancere pot fi pozitive atât pentru receptorii de estrogen, cât și pentru cei de progesteron. Dacă cel puțin 1% din celulele canceroase prezintă acești receptori, terapia hormonală poate fi luată în considerare.
La aproximativ 70% dintre pacienții cu cancer mamar, tumora este sensibilă la hormoni. În acest grup de pacienți, întrebarea "ce este tamoxifenul" devine importantă, deoarece medicamentele hormonale precum tamoxifenul sunt utilizate frecvent în tratament. Cu toate acestea, la pacienții cu receptori hormonali negativi, acest tratament nu aduce beneficii.
Pentru aplicarea terapiei hormonale, se evaluează mai întâi starea de menopauză, deoarece pot fi necesare abordări terapeutice diferite pentru pacienții aflați înainte și după menopauză. Din acest motiv, este important ca starea hormonală a pacientului și caracteristicile tumorii să fie examinate amănunțit înainte de începerea tratamentului.
Pentru cine este potrivită terapia hormonală?
Ca în orice tratament oncologic, întrebarea pentru cine este potrivită terapia hormonală este una vitală. Nu orice pacient cu cancer mamar poate beneficia de acest tratament, dar atunci când este aplicat grupului corect de pacienți, se pot obține rezultate foarte eficiente.
Pacienți cu receptori hormonali pozitivi
Terapia hormonală este potrivită în primul rând pentru pacienții cu cancer mamar care sunt pozitivi pentru receptorii hormonali. Conform cercetărilor, aproximativ 65-70% din cancerele mamare se hrănesc cu estrogen, hormonul feminin. În aceste tipuri de cancer, celulele tumorale posedă receptori de care se pot lega hormonii.
Pentru ca o tumoră să fie considerată pozitivă pentru receptorii hormonali:
Pozitiv pentru receptorii de estrogen (ER+): Indică faptul că celulele tumorale sunt sensibile la hormonul estrogen
Pozitiv pentru receptorii de progesteron (PR+): Indică faptul că celulele tumorale sunt sensibile la hormonul progesteron
Cancerele care posedă cel puțin unul dintre acești doi receptori sunt numite "pozitive pentru receptorii hormonali" și răspund bine la medicamentele hormonale precum tamoxifenul. Pe de altă parte, se știe că acest tratament nu este util la pacienții cu receptori hormonali negativi.
Diferențele între perioada de dinainte și de după menopauză
Atunci când se planifică terapia hormonală, starea de menopauză a pacientului joacă un rol determinant în alegerea tratamentului. Se aplică abordări terapeutice diferite la femeile aflate în perioada de dinainte și de după menopauză:
La femeile aflate înainte de menopauză:
Medicamentul de terapie hormonală numit tamoxifen este utilizat de obicei timp de 5-10 ani
La pacienții tineri cu risc ridicat, pot fi adăugați la tratament analogi LHRH care suprimă funcționarea ovarelor
Uneori, îndepărtarea ambelor ovare poate fi oferită ca opțiune
La femeile aflate după menopauză:
De cele mai multe ori, se utilizează inhibitori de aromatază (anastrozol, letrozol sau exemestan) timp de 5 ani
Dacă se va utiliza tamoxifen, după 3-5 ani de tamoxifen, se pot aplica secvențial inhibitori de aromatază timp de încă 5 ani
Motivul pentru aceasta este că, la femeile aflate înainte de menopauză, hormonii estrogen și progesteron sunt secretați în cantități mai mari și stimulează mai mult celulele canceroase.
Cum se determină eligibilitatea pentru tratament?
Eligibilitatea pentru terapia hormonală se determină în urma unei evaluări cuprinzătoare. Acest proces de evaluare include:
În primul rând, se efectuează teste pe piesa prelevată prin biopsie sau după operație pentru a determina sensibilitatea hormonală a cancerului. Dacă cel puțin 1% din celulele canceroase au receptori hormonali, tratamentul poate fi luat în considerare.
Înainte de începerea tratamentului:
Se determină starea de menopauză
Se preia un istoric medical complet
Se solicită mamografie și ecografie mamară
Se efectuează diverse analize de sânge
Se realizează un examen ginecologic
De asemenea, evaluând toți factorii de risc individuali și istoricul familial, decizia de tratament se ia împreună cu pacientul. În unele cazuri, aplicarea terapiei hormonale este contraindicată:
La femeile cu cancer mamar sau cu istoric de cancer mamar
La pacienții cu cancer uterin
La cei cu sângerări vaginale de cauză necunoscută
La pacienții cu afecțiuni hepatice
Terapia hormonală poate fi utilizată cu succes ca primă opțiune, în special în cancerul mamar în stadiu avansat, la pacienții sensibili la hormoni care prezintă metastaze osoase sau limitate la nivelul organelor.
Medicamente hormonale utilizate în cancerul mamar
Medicamentele hormonale utilizate în tratamentul cancerului mamar acționează prin blocarea hormonilor care declanșează creșterea celulelor canceroase. Aceste medicamente sunt de obicei eficiente pentru cancerele mamare pozitive pentru receptorii hormonali și funcționează în moduri diferite.
Ce este tamoxifenul și la ce folosește?
Tamoxifenul este unul dintre cele mai utilizate medicamente hormonale în tratamentul cancerului mamar. Acest medicament acționează prin blocarea receptorilor de estrogen și împiedică hormonii să transmită celulelor canceroase să crească. Atât femeile care au menstruație (înainte de menopauză), cât și cele aflate la menopauză (după menopauză) pot utiliza tamoxifen.
Tamoxifenul oprește creșterea celulelor canceroase mamare prin blocarea legării estrogenului de receptorul său. Astfel:
Reduce riscul de recidivă a cancerului mamar
Scade riscul de apariție a cancerului la sânul opus
Reduce riscul de deces prin cancer mamar
Tamoxifenul oferă, de asemenea, beneficii de sănătate non-oncologice, cum ar fi întărirea țesutului osos. Se utilizează de obicei sub formă de pastilă administrată o dată pe zi, iar durata tratamentului poate varia între 5-10 ani.
Ce este substanța activă tamoxifen?
Substanța activă a tamoxifenului este citratul de tamoxifen și se găsește într-o doză de 30,4 mg, echivalentă cu 20 mg de tamoxifen. Tamoxifenul aparține unei clase de medicamente cunoscute sub numele de modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM). Acest medicament acționează prin legarea de receptorii de estrogen și blochează efectul estrogenului în țesutul mamar, în timp ce în alte țesuturi, cum ar fi oasele, acționează ca estrogenul.
Există unele situații la care trebuie să fiți atenți în timp ce utilizați tamoxifen. În special, poate crește riscul de apariție a cancerului de endometru (mucoasa uterină). De aceea, controalele ginecologice regulate sunt importante în timpul tratamentului.
Ce sunt inhibitorii de aromatază?
Inhibitorii de aromatază sunt medicamente care opresc producția de estrogen în organism. Aceste medicamente acționează prin blocarea enzimei aromatază, care transformă hormonul androgen în cantități mici de estrogen în organism. Există trei inhibitori de aromatază principali:
Anastrozol (Arimidex)
Letrozol (Femara)
Exemestan (Aromasin)
Inhibitorii de aromatază sunt eficienți în special la femeile aflate după menopauză, deoarece la femeile aflate înainte de menopauză, ovarele produc mai multă aromatază decât pot bloca eficient inhibitorii. Aceste medicamente sunt de obicei utilizate sub formă de pastile luate o dată pe zi, iar durata tratamentului este între 5-10 ani.
Printre cele mai importante efecte secundare ale acestor medicamente se numără durerile articulare și musculare și osteoporoza. Din acest motiv, este important să se efectueze măsurători ale densității osoase înainte de începerea tratamentului și în timpul acestuia.
Agoniștii GnRH și alte opțiuni
Agoniștii GnRH (hormonul eliberator de gonadotropină) sunt medicamente care suprimă funcția ovariană. La femeile aflate înainte de menopauză, sunt utilizați pentru a opri temporar producția de estrogen a ovarelor. Printre agoniștii GnRH se numără:
Goserelina
Leuprolida (Leuprolid)
Tratamentul reversibil efectuat prin utilizarea agoniștilor GnRH pentru suprimarea ovariană este o opțiune preferată pentru mulți pacienți cu cancer mamar aflați înainte de menopauză. În special la pacienții tineri cu risc ridicat sub 40 de ani, analogii LHRH pot fi aplicați până la 5 ani după chimioterapie.
Degradatorii selectivi ai receptorilor de estrogen (SERD), cum ar fi fulvestrantul, sunt alte medicamente utilizate în terapia hormonală. Aceste medicamente se leagă de receptorii de estrogen și provoacă degradarea receptorilor. Fulvestrantul este utilizat de obicei doar la femeile aflate după menopauză.
Cum se aplică terapia hormonală?
Pentru ca terapia hormonală să fie eficientă, este de o importanță majoră să fie aplicată corect. Această metodă aplicată în tratamentul cancerului trebuie desfășurată conform unui plan specific și sub supravegherea unui specialist. Modul și durata aplicării sunt determinate special în funcție de starea pacientului.
Durata și frecvența tratamentului
Terapia hormonală se aplică de obicei după operația de cancer mamar în stadiu incipient și este utilizată pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului. Durata tratamentului variază de cele mai multe ori între 5 și 10 ani. Această perioadă este determinată luând în considerare situația specifică a persoanei și riscul de recidivă a cancerului.
În unele cazuri, tratamentul poate fi început și înainte de intervenția chirurgicală. Astfel, se poate asigura micșorarea tumorii și îndepărtarea unei cantități mai mici de țesut mamar în timpul operației. Terapia hormonală este o opțiune de tratament importantă care poate fi aplicată după chimioterapie sau singură.
În cancerul mamar în stadiu avansat, terapia hormonală poate fi continuată atât timp cât încetinește sau oprește creșterea cancerului.
Medicamente administrate oral
Cea mai utilizată metodă în terapia hormonală este reprezentată de medicamentele administrate oral. Tamoxifenul și inhibitorii de aromatază (anastrozol, letrozol, exemestan) sunt utilizați sub formă de pastile zilnice.
Tamoxifenul se ia de obicei o dată pe zi și este utilizat timp de 5-10 ani la femeile aflate înainte de menopauză. La femeile aflate după menopauză, se preferă inhibitorii de aromatază. Aceste medicamente se iau, de asemenea, sub formă de o tabletă pe zi și sunt utilizate de obicei timp de 5 ani.
Aderența la planul de tratament este foarte importantă. Utilizarea regulată a medicamentelor afectează direct succesul tratamentului. Dacă vă gândiți să întrerupeți tratamentul din cauza efectelor secundare, trebuie neapărat să discutați cu medicul dumneavoastră.
Metode de injecție și implant
Unele terapii hormonale pot fi aplicate și sub formă de injecție sau implant. De exemplu:
Fulvestrant (Faslodex): Este o injecție aplicată o dată pe lună în zona fesieră. Se aplică o dată la două săptămâni în prima lună, apoi o dată pe lună.
Zoladex (Goserelina): Este un implant de mărimea unui bob de orez. Se injectează subcutanat în zona abdominală inferioară la fiecare 28 de zile. Există și forme cu durată de trei luni.
Analogi LHRH: Medicamente precum goserelina și leuprolida sunt utilizate pentru a opri temporar funcționarea ovarelor. Se aplică de obicei sub formă de injecție o dată pe lună sau o dată la trei luni.
Monitorizarea și controalele în timpul procesului de tratament
Monitorizarea și controalele regulate sunt obligatorii în timpul terapiei hormonale. Aceste controale includ:
Vizite la medic: Se fac la câteva luni în primii ani de tratament, apoi o dată pe an.
Examen ginecologic: Femeile care utilizează tamoxifen și au uter trebuie să efectueze un examen ginecologic o dată pe an împotriva riscului de cancer uterin.
Teste de densitate osoasă: În special la pacienții care utilizează inhibitori de aromatază, trebuie efectuate măsurători ale densității osoase din cauza riscului de osteoporoză.
Analize de sânge: Nivelurile hormonale sunt controlate regulat pentru a evalua eficacitatea tratamentului.
De asemenea, se utilizează metode de imagistică precum mamografia, ecografia sau RMN pentru a monitoriza dacă semnele de cancer au reapărut.
Efecte secundare și aspecte de luat în considerare
Deși terapia hormonală în cancerul mamar este salvatoare de vieți pentru mulți pacienți, aceasta poate aduce și diverse efecte secundare. Cunoașterea acestor efecte secundare și înțelegerea modului de gestionare a acestora vă va ajuta să treceți mai ușor prin procesul de tratament.
Efecte secundare frecvente
Unele efecte secundare comune care pot apărea în timpul terapiei hormonale sunt:
Bufeuri și transpirație: Se observă frecvent în special la pacienții care utilizează tamoxifen și la femeile care au menstruație.
Dureri articulare și osoase: Sunt mai frecvente la pacienții care utilizează inhibitori de aromatază.
Oboseală și slăbiciune: Puteți simți că energia vă scade la mijlocul zilei.
Schimbări psihice: Pot apărea depresie, anxietate sau iritabilitate.
Modificări de greutate: Din cauza schimbărilor metabolice, se poate observa creștere în greutate.
Probleme sexuale: Pot apărea plângeri precum scăderea libidoului, uscăciune vaginală.
Efecte pe termen lung
Terapia hormonală pe termen lung poate duce la unele probleme grave de sănătate. Printre acestea:
În utilizarea tamoxifenului:
Riscul de cancer uterin: În utilizarea pe termen lung, riscul de cancer al mucoasei uterine poate crește.
Coagularea sângelui: Deși rar, poate duce la probleme grave precum embolia pulmonară.
Probleme oculare: Poate apărea formarea cataractei.
Riscul de accident vascular cerebral: Poate prezenta o creștere în utilizarea pe termen lung.
La inhibitorii de aromatază:
Osteoporoză: Scăderea densității osoase și risc de fractură.
Boli cardiace: Riscul de probleme cardiace poate crește la unii pacienți.
Modalități de a face față efectelor secundare
Pentru a atenua efectele secundare, pot fi utilizate diverse metode:
Pentru bufeuri:
Preferarea hainelor ușoare și care permit pielii să respire.
Consumul de băuturi reci.
Încercarea terapiei prin acupunctură, această metodă poate reduce transpirațiile nocturne.
Pentru durerile articulare:
Exercițiile fizice regulate pot crește densitatea osoasă.
Utilizarea suplimentelor de calciu și vitamina D.
Pentru problemele psihice:
Obținerea de sprijin psihologic sau participarea la grupuri de suport.
Discutarea cu medicul dumneavoastră și utilizarea, dacă este necesar, a unei doze mici de antidepresive.
Cum se ia decizia de continuare a tratamentului?
Decizia de a continua terapia hormonală se ia prin stabilirea unui echilibru între cât de mult afectează efectele secundare calitatea vieții dumneavoastră și riscul de recidivă a cancerului. În acest sens:
Pacienții care decid să continue tratamentul de obicei:
Trăiesc cu teama de recidivă a cancerului.
Au încredere în eficacitatea medicamentului.
Au dezvoltat diverse mecanisme de adaptare.
Pacienții care decid să întrerupă tratamentul:
Simt că calitatea vieții lor a scăzut foarte mult.
Trăiesc dilema "pentru a supraviețui, dar fără calitate a vieții".
Dacă întâmpinați dificultăți în a continua tratamentul, puteți discuta cu medicul dumneavoastră următoarele opțiuni:
Reducerea dozei de medicament.
Trecerea la un alt medicament.
Scurtarea duratei tratamentului.
Cu toate acestea, controalele medicale regulate și monitorizarea atentă a efectelor secundare sunt de o importanță vitală în procesul de tratament. Decizia dumneavoastră de tratament ar trebui să depindă nu doar de aspectele medicale, ci și de preferințele dumneavoastră personale.
Pe scurt, terapia hormonală în cancerul mamar
În concluzie, terapia hormonală în cancerul mamar este o opțiune de tratament foarte eficientă, în special la pacienții cu receptori hormonali pozitivi. Medicamente precum tamoxifenul și inhibitorii de aromatază reduc riscul de recidivă a bolii prin oprirea creșterii celulelor canceroase. Datorită acestui tratament, mulți pacienți pot duce o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Este de o importanță majoră să nu omiteți controalele medicale pe parcursul tratamentului. Când întâmpinați efecte secundare, împărtășiți-le neapărat cu medicul dumneavoastră. Pot fi găsite soluții alternative pentru bufeuri, dureri articulare sau alte plângeri. De asemenea, nu trebuie să întrerupeți tratamentul pe cont propriu.
Fără îndoială, procesul de terapie hormonală poate fi dificil. Totuși, cu controale regulate și abordarea corectă, puteți trece mai ușor prin acest proces. Să aveți grijă de dumneavoastră, să mâncați echilibrat și să faceți exerciții fizice regulate va crește efectele tratamentului. Nu uitați că fiecare pacient este unic și răspunsurile la tratament pot varia de la o persoană la alta.
În lumina tuturor acestor informații, faptul că sunteți informat despre terapia hormonală vă va permite să vă gestionați procesul de tratament mai conștient. Nu ezitați să puneți întrebări stabilind o comunicare deschisă cu medicul dumneavoastră. Aderența la tratament și monitorizările regulate vă vor ajuta să obțineți rezultate de succes în tratamentul cancerului mamar.
Întrebări frecvente
Am adunat răspunsurile la întrebările care vă preocupă despre tratamentul cancerului mamar. Mai jos puteți găsi subiectele cele mai curioase și răspunsurile acestora.
Trebuie să încep imediat tratamentul pentru cancerul mamar? Este important să începeți tratamentul la timp, dar în loc să luați o decizie în grabă, este prioritar să înțelegeți bine diagnosticul și opțiunile de tratament.
Chimioterapia se aplică tuturor? Nu. Chimioterapia este o opțiune de tratament decisă în funcție de tipul și răspândirea tumorii.
Ce este tamoxifenul și la ce folosește? Tamoxifenul este un medicament care previne creșterea cancerelor mamare care se hrănesc cu hormoni. Acționează prin prevenirea legării estrogenului de celulele canceroase.
Care sunt efectele secundare observate în timpul terapiei hormonale? Pot apărea bufeuri, uscăciune vaginală, modificări ale ciclului menstrual, scăderea dorinței sexuale, greață, schimbări de dispoziție, oboseală și lipsa poftei de mâncare.
Cum se aplică terapia hormonală? În trei moduri diferite: sub formă de pastile administrate oral, prin injecție în braț, coapsă sau fesă, sau prin metodă chirurgicală prin îndepărtarea organelor care produc hormoni.
Terapia hormonală afectează fertilitatea? Da, terapia hormonală poate duce la probleme de fertilitate. În special dacă ovarele au fost îndepărtate prin operație chirurgicală sau dacă ați urmat radioterapie, poate apărea infertilitatea.
Terapia hormonală în cancerul mamar este o metodă eficientă utilizată pentru a încetini sau a opri creșterea tumorilor pozitive pentru receptorii hormonali. Medicamente precum tamoxifenul și inhibitorii de aromatază sunt utilizate pe scară largă.
