Limfomul este un tip de cancer care apare în sistemul limfatic. Sistemul limfatic este format din ganglionii limfatici, nodulii limfatici și celulele numite limfocite, care alcătuiesc sistemul imunitar al organismului. Boala apare atunci când aceste celule se înmulțesc în mod anormal.
Se clasifică, de regulă, în două tipuri. Aceste tipuri sunt limfomul Hodgkin și limfomul non-Hodgkin. Chimioterapia, radioterapia, imunoterapia și transplantul de celule stem sunt printre opțiunile de tratament. Sub controlul medicului, boala poate fi tratată cu succes și, de cele mai multe ori, vindecată.
Ce este cancerul limfatic (limfomul)?
Sistemul limfatic este o parte importantă a rețelei de apărare a organismului împotriva microbilor, iar cancerul limfatic este o boală care apare în această rețea. Structurile care formează sistemul limfatic includ ganglionii limfatici, splina, glanda timus și măduva osoasă. Când boala se dezvoltă, celulele cresc și se înmulțesc în mod necontrolat. Această creștere anormală poate apărea în ganglionii limfatici, în măduva osoasă, în splină sau în alte țesuturi limfoide. Există multe tipuri. Principalele subtipuri sunt limfomul Hodgkin și limfomul non-Hodgkin. Limfoamele non-Hodgkin reprezintă aproximativ 85% din aceste cazuri. De asemenea, există peste 70 de subtipuri.
Când se manifestă cancerul limfatic?
Cancerul limfatic progresează, de obicei, în tăcere înainte de a prezenta simptome. Când apar simptomele evidente, acestea pot include umflarea ganglionilor limfatici, febră, transpirații nocturne, pierdere în greutate și oboseală persistentă. De regulă, simptomele apar odată cu evoluția bolii. Diagnosticul precoce poate contribui la tratarea eficientă a bolii.
Care sunt primele simptome ale cancerului limfatic?
Cancerul limfatic poate progresa, de obicei, în tăcere înainte de a prezenta primele simptome. Totuși, atunci când apar simptomele, printre primele semne se poate observa, în general, umflarea ganglionilor limfatici. Simptomele bolii pot include:
Umflarea ganglionilor limfatici
Febră continuă sau recurentă
Transpirații nocturne
Pierdere în greutate fără cauză
Oboseală extremă sau astenie
Dificultăți de respirație
Pete roșii pe piele, erupții cutanate sau mâncărime
De ce apare limfomul?
Cancerul limfatic este un tip de cancer care apare ca urmare a înmulțirii anormale a celulelor numite limfocite. Totuși, cauza exactă a acestei boli nu este cunoscută, însă următorii factori pot avea un rol în dezvoltarea ei:
Factori genetici: Existența în istoricul familial a cancerului limfatic sau a altor tipuri de cancer poate crește riscul bolii.
Unele afecțiuni care slăbesc sistemul imunitar: Unele boli care slăbesc sistemul imunitar pot crește riscul apariției bolii. De exemplu, infecția cu HIV, sarcomul Kaposi sau utilizarea prelungită a medicamentelor imunosupresoare pot influența dezvoltarea cancerului.
Infecții virale: Unele virusuri pot avea un rol în dezvoltarea cancerului limfatic. Virusuri precum virusul Epstein-Barr pot crește riscul bolii.
Vârsta și sexul: Boala apare, de regulă, la vârste medii și înaintate, dar poate fi întâlnită la orice vârstă. Unele tipuri sunt întâlnite ceva mai frecvent la bărbați decât la femei.
Unele substanțe chimice: Expunerea la unele substanțe chimice, inclusiv benzenul, substanțele care omoară insectele sau buruienile și medicamentele de chimioterapie, poate crește riscul apariției bolii.
Care sunt tipurile de cancer limfatic?
Cancerul limfatic are 2 tipuri principale, Hodgkin și non-Hodgkin, iar în ambele categorii există numeroase subtipuri. Tipurile bolii includ:
Limfomul Hodgkin: Limfomul Hodgkin este un tip rar întâlnit. Prezența celulelor Reed-Sternberg este un simptom caracteristic al acestei boli. Celulele Reed-Sternberg sunt celule B mature, maligne, și sunt excepțional de mari. Se împart în subtipuri: scleroză nodulară, tip mixt, bogat în limfocite, sărac în limfocite și cu predominență limfocitară.
Limfomul non-Hodgkin (LNH): Această afecțiune este un tip de cancer care apare ca urmare a înmulțirii anormale a limfocitelor (globule albe) din sistemul limfatic și are numeroase subtipuri diferite. Printre acestea se numără limfomul difuz cu celule B mari, limfomul folicular, limfomul cu celule mantelare, limfomul limfoplasmocitar și limfomul Burkitt.
Care este procesul de tratament al cancerului limfatic?
Tratamentele pentru cancerul limfatic pot varia în funcție de tipul bolii și pot include următoarele metode:
Chimioterapia: Chimioterapia este o metodă planificată, care include tratament medicamentos, destinată distrugerii celulelor canceroase; aceste medicamente sunt utilizate în diferite combinații pentru a ataca celulele canceroase
Radioterapia: Această metodă urmărește distrugerea celulelor canceroase prin expunerea lor la radiații. De regulă, este utilizată în tratamentul limfomului non-Hodgkin în stadiu incipient. În stadiile avansate ale limfomului non-Hodgkin, radioterapia poate fi administrată simultan cu chimioterapia. În tratamentul limfomului Hodgkin, radioterapia poate fi utilizată după chimioterapie sau în asociere cu aceasta.
Imunoterapia: Imunoterapia este o abordare terapeutică ce stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a recunoaște și distruge celulele canceroase. Poate fi eficientă în tratamentul bolii, în special la unele tipuri de limfom non-Hodgkin.
Tratamentul prin transplant de celule stem (transplant de măduvă osoasă): Transplantul de celule stem înseamnă administrarea, prin injectare, de celule stem hematopoietice sănătoase. Chimioterapia în doze mari distruge celulele canceroase, dar poate afecta și celulele sănătoase, inclusiv celulele stem hematopoietice responsabile de producerea noilor celule sanguine. Transplantul de celule stem ajută organismul să își recapete capacitatea de a produce noi celule sanguine și să depășească tratamentul anticanceros.
De asemenea, deși rar, uneori se poate utiliza intervenția chirurgicală pentru a îndepărta ganglionii limfatici sau organele afectate.
Cum se diagnostichează limfomul?
Pentru diagnostic, medicul efectuează mai întâi un examen clinic pentru a evalua posibilele simptome raportate de pacient în istoricul său. De asemenea, pentru un diagnostic precis pot fi efectuate biopsia, investigațiile imagistice și analizele de sânge. Diagnosticul poate include următorii pași:
Analize de sânge: Analizele de sânge pot ajuta, de regulă, la stabilirea diagnosticului. Pentru identificarea diferitelor tipuri de globule albe se pot utiliza hemoleucograma completă cu diferențiere (CBC), viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH), utilizată pentru depistarea inflamației care poate fi un semn al limfomului, și determinarea lactat dehidrogenazei (LDH), utilizată pentru a detecta „turnover-ul” sau creșterea/moartea unei mari cantități de celule, care pot ajuta la diagnostic.
Analize ale funcției hepatice și renale: Pentru evaluarea proteinelor monoclonale (proteine M), care sunt proteine anormale produse de celulele plasmatice, poate fi utilizat testul de electroforeză a proteinelor serice (SPEP).
Investigații imagistice: Investigațiile imagistice permit examinarea detaliată a ganglionilor limfatici, a organelor sau a oaselor. Acestea includ tomografia computerizată (TC) și rezonanța magnetică (RMN).
Testul tomografiei cu emisie de pozitroni (PET): Acest test se efectuează pentru depistarea semnelor cancerului. Scanările PET se efectuează, de regulă, împreună cu scanările CT de rezoluție joasă și sunt uneori utilizate suplimentar față de rezonanța magnetică (RMN).
De asemenea, la pacienții cu limfom non-Hodgkin, medicul poate solicita analize de laborator pentru identificarea unor gene, proteine și alte substanțe specifice tipului non-Hodgkin.
Care este procesul după tratamentul pentru cancerul limfatic?
După finalizarea tratamentului, este important ca pacientul să fie monitorizat și urmărit în mod regulat. Această monitorizare se efectuează, de obicei, de către clinicile de hematologie și oncologie. În procesul de urmărire, starea de sănătate a pacientului, depistarea precoce a eventualelor recidive, simptomele limfomului și alte semne sunt evaluate periodic. După tratamente, organismul are, de regulă, nevoie de odihnă și de un proces de recuperare.
În această perioadă, măsuri precum controlul durerii, antiemeticele (medicamente care previn greața și voma), alimentația, procesul de reabilitare și suportul psihologic pot contribui la o recuperare mai confortabilă. De asemenea, în timpul monitorizării după tratament, pot fi efectuate analize de sânge și investigații imagistice periodice pentru evaluarea stării pacientului.
Întrebări frecvente
Doar prin analize de sânge nu se poate stabili diagnosticul de limfom, dar unele analize (hemogramă, sedimentare, CRP, LDH) pot oferi indicii orientative. În timpul hemoleucogramei complete (CBC), se analizează numărul anormal de limfocite din proba de sânge sau modificările semnificative ale altor celule sanguine. De asemenea, valorile crescute ale VSH, LDH și CRP sunt indicatori de alertă. Acestea sunt teste orientative pentru medic, în vederea efectuării unor investigații suplimentare ale pacientului.''
Mâncărimea poate apărea, de regulă, în diferite zone ale corpului. Mâncărimea este, de obicei, asociată cu umflarea ganglionilor limfatici din piele sau de sub piele și este adesea resimțită în zona gâtului, a axilelor sau a inghinelor. Mâncărimea poate fi cauzată de diverși factori, cum ar fi acumularea celulelor limfomului în piele sau în nervi și uscăciunea pielii. Senzația de mâncărime poate apărea oriunde pe corp. Leziunile pot fi sub formă de pete plate pe piele, leziuni groase și proeminente, leziuni asemănătoare cu acneea sau umflături mai mari sub piele. Culoarea erupțiilor poate varia de la roz-deschis până la brun-roșcat și violaceu. Tusea poate deveni mai pronunțată în cazul unui subtip care afectează plămânii, cum ar fi limfomul pulmonar. Tusea poate fi cronică și pot apărea dificultăți de respirație sau senzație de durere în piept, respirație șuierătoare ori senzație de presiune. În astfel de afecțiuni, pacienții trebuie să acorde o atenție deosebită regulilor de igienă pentru a evita infecțiile, deoarece sistemul lor imunitar poate fi slăbit. Trebuie să evite obiceiurile nocive, precum fumatul și consumul de alcool. Trecerea la un regim alimentar echilibrat, care include produse naturale ce întăresc sistemul imunitar, sub controlul medicului, poate contribui la procesul de vindecare. Cancerul limfatic este un tip de cancer tratabil. În prezent, tratamentul bolii include opțiuni precum chimioterapia, radioterapia, imunoterapia și transplantul de celule stem. Această afecțiune este un tip de limfom care se dezvoltă din limfocitele T ale sistemului limfatic. Acest tip apare ca urmare a creșterii și înmulțirii anormale a limfocitelor T și este clasificat drept limfom non-Hodgkin. Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul bolii sunt efectuate, de regulă, de specialiști în hematologie-oncologie. Aceștia sunt specializați în diagnosticarea și tratarea cancerelor sanguine și a bolilor hematologice. Limfomul pulmonar este un tip de cancer care rezultă din înmulțirea anormală a limfocitelor, componente ale sistemului limfatic, în țesutul pulmonar. Această afecțiune poate începe în ganglionii limfatici și se poate extinde la plămâni sau poate apărea direct în țesutul pulmonar. Cancerul limfatic este o afecțiune a sistemului limfatic, care include, de obicei, chimioterapia, radioterapia și transplantul de celule stem. Persoanele cu simptome ale cancerului limfatic pot începe tratamentul programând o consultație la policlinica de hematologie sau oncologie a spitalului.
