Bronhoscopia este o procedură care permite vizualizarea detaliată a căilor respiratorii, ajutând la detectarea tumorilor și a sângerărilor din plămâni. Această procedură durează de obicei 20-30 de minute și se realizează cu ajutorul unui tub subțire cu cameră video, introdus prin nas sau gură. În acest articol, am detaliat pentru dumneavoastră ce este bronhoscopia, de ce și cui i se recomandă, cum se efectuează, măsurile de precauție necesare înainte de procedură și procesul de spitalizare după bronhoscopie.
Ce este bronhoscopia?
Bronhoscopul, utilizat pentru examinarea căilor respiratorii și a plămânilor, este un dispozitiv special dotat cu o cameră video mică și un sistem de iluminare la capăt. Medicul dumneavoastră poate introduce acest dispozitiv prin nas sau gură pentru a vizualiza direct gâtul, traheea, bronhiile și ramificațiile mai mici ale acestora. Cu ajutorul bronhoscopului, suprafața internă a căilor respiratorii este examinată în detaliu, putându-se preleva probe de țesut sau efectua intervenții terapeutice, dacă este necesar.
Există două tipuri diferite de bronhoscoape. Fiecare are avantajele sale specifice și este preferat în situații diferite.
Bronhoscopul flexibil
Bronhoscopul flexibil are forma unui tub lung și subțire care se poate îndoi. Având aproximativ grosimea unui creion, acest dispozitiv poate naviga ușor prin curburile naturale ale căilor respiratorii datorită flexibilității sale. Sistemul de cameră de la capătul acestuia permite accesul până la cele mai mici ramificații ale arborelui bronșic.
Acest tip de bronhoscop se aplică de obicei sub anestezie locală și sedare ușoară. Prin urmare, poate fi efectuat în regim ambulatoriu și este mai puțin deranjant pentru pacienți. Datorită structurii sale flexibile, este posibil accesul la căile respiratorii periferice, adică în zonele mai profunde ale plămânilor.
Bronhoscopul flexibil este utilizat frecvent, în special în procedurile de diagnostic. De exemplu, este preferat pentru prelevarea de biopsii tisulare, curățarea secrețiilor, inserarea tuburilor respiratorii în căile aeriene sau administrarea de medicamente în plămâni. Este, de asemenea, eficient în examinarea leziunilor mici și în proceduri precum lavajul bronhoalveolar. Deoarece flexibilitatea și manevrabilitatea sunt ridicate, acesta vă permite să efectuați o examinare detaliată a căilor respiratorii.
Bronhoscopul rigid
Bronhoscopul rigid are forma unui tub metalic drept. Are un diametru mai mare decât bronhoscopul flexibil și nu se poate îndoi. Din acest motiv, este utilizat doar pentru vizualizarea căilor respiratorii mai mari. Datorită structurii sale rigide, nu poate ajunge la căile respiratorii mici.
Cu toate acestea, bronhoscopul rigid poate fi salvator în anumite situații. Este preferat în special pentru intervenții precum controlul sângerărilor masive, extragerea corpilor străini, curățarea țesuturilor bolnave și inserarea de stenturi. Datorită canalului de lucru larg, oferă un control superior în oprirea sângerărilor masive și extragerea obiectelor străine mari.
Pe de altă parte, deoarece bronhoscopia rigidă este o procedură mai invazivă, aceasta necesită anestezie generală. Poate fi aplicată doar pe cale orală și necesită o pregătire mai riguroasă pentru pacienți decât bronhoscopia flexibilă. Este o opțiune sigură în cazurile de tumori ale căilor respiratorii centrale, stenoze severe și situații care necesită gestionarea urgentă a căilor respiratorii.
Alegerea între cele două tipuri de bronhoscoape depinde de tipul procedurii care urmează să fie efectuată, de zona care urmează să fie examinată și de starea dumneavoastră clinică. Medicul dumneavoastră va determina tipul de bronhoscop cel mai potrivit pentru situația dumneavoastră.
De ce se efectuează bronhoscopia și cui i se aplică?
Medicul dumneavoastră poate recomanda efectuarea unei bronhoscopii din diverse motive. Tusea persistentă, dificultățile de respirație, stările infecțioase sau constatările anormale observate la testele imagistice sunt motive frecvente care necesită bronhoscopie. Procedura este utilizată atât în scop de diagnostic, cât și în scop terapeutic.
Situații de utilizare în scop de diagnostic
Dacă aveți tuse cronică și aceasta nu trece în ciuda tratamentului, poate fi necesară efectuarea unei bronhoscopii. În special în cazurile de tuse care durează mai mult de 12 săptămâni, bronhoscopia se aplică pentru a evidenția sau a exclude patologiile din căile respiratorii.
În cazul în care observați sânge în spută sau tușiți cu sânge, bronhoscopia poate fi efectuată atât în scop de diagnostic, cât și terapeutic. Această procedură este necesară pentru a determina sursa sângerării și pentru a crea un plan de tratament. Dacă sunteți fumător și aveți peste 35 de ani, bronhoscopia trebuie efectuată obligatoriu în caz de hemoptizie.
Atunci când se detectează o constatare anormală pe radiografia toracică sau pe tomografia computerizată, bronhoscopia permite examinarea detaliată a acestor situații. În caz de suspiciune de tumoră pulmonară, se aplică bronhoscopia pentru a preleva o probă din tumoră. Bronhoscopia joacă un rol important în diagnosticul cancerului pulmonar.
Simptome precum dispneea (dificultatea de respirație), respirația șuierătoare sau stridorul pot indica o obstrucție sau o îngustare a căilor respiratorii. În aceste cazuri, bronhoscopia este un instrument de diagnostic valoros. De asemenea, bronhoscopia poate fi efectuată în cazuri de răgușeală și paralizie a corzilor vocale.
În diagnosticul infecțiilor pulmonare, în special în caz de pneumonie la persoanele care fumează, poate fi necesară bronhoscopia. În pneumoniile care nu răspund la tratament, se prelevează probe din plămâni pentru a identifica microorganismele care cauzează infecția. La pacienții cu tulburări ale sistemului imunitar, poate fi necesară efectuarea unei bronhoscopii pentru a afla ce germen a provocat pneumonia.
Prelevarea de biopsii din ganglionii limfatici din apropierea plămânilor și din țesutul pulmonar sunt, de asemenea, domenii de utilizare diagnostică a bronhoscopiei.
Situații de utilizare în scop terapeutic
Bronhoscopia este o metodă eficientă pentru extragerea corpilor străini care blochează căile respiratorii. În special la copii, aspirarea corpilor străini în căile respiratorii este o situație frecventă, iar aceștia pot fi extrași prin bronhoscopie.
Bronhoscopia poate fi efectuată pentru a elimina obstrucțiile, cum ar fi curățarea mucusului sau a tumorilor. În prezența acumulării excesive de secreții în bronhii, se aplică bronhoscopia pentru a le curăța și a corecta atelectaziile.
Pentru a menține deschisă o cale respiratorie blocată, se poate insera un stent în timpul bronhoscopiei. Se utilizează tuburi metalice sau din plastic pentru a deschide căile respiratorii îngustate. În tratamentul stenozelor traheei și ale bronhiilor principale apărute din diverse cauze, pot fi aplicate metode precum laserul, electrocauterizarea sau plasma cu argon.
În cazul unei sângerări pulmonare, se poate efectua procedura de bronhoscopie pentru localizarea și oprirea sângerării. Sângerarea poate fi controlată prin injectarea de medicamente în zona afectată sau prin alte metode.
Cui i se efectuează bronhoscopia?
Bronhoscopia este, în general, o procedură sigură. Cu toate acestea, bronhoscopia este evaluată cu atenție la pacienții cu boli cardiace grave, insuficiență respiratorie severă sau tulburări de coagulare. Bronhoscopia poate să nu fie efectuată în cazuri de angină pectorală instabilă, aritmie necontrolată și hipoxemie severă care nu răspunde la oxigenoterapie.
Cum se efectuează bronhoscopia?
Pregătirea înainte de procedură este foarte importantă pentru ca bronhoscopia să decurgă în siguranță și cu succes. Medicul dumneavoastră vă va oferi instrucțiuni specifice, iar dumneavoastră trebuie să le respectați cu atenție.
Măsuri de precauție înainte de bronhoscopie
Trebuie să rămâneți nemâncat timp de cel puțin 6-8 ore înainte de procedură. În acest interval, nu trebuie să mâncați sau să beți nimic. Regula de a rămâne nemâncat trebuie respectată cu strictețe pentru a preveni riscul de vărsături și aspirație în timpul procedurii.
Dacă utilizați medicamente anticoagulante, trebuie neapărat să informați medicul dumneavoastră. Medicamente precum aspirina sau warfarina trebuie întrerupte înainte de procedură. Dacă urmează să se preleveze o biopsie în timpul bronhoscopiei, aceste medicamente pot provoca sângerări grave. În cazurile în care este planificată o biopsie, numărul de trombocite trebuie să fie peste 50.000. Anticoagulantele trebuie întrerupte cu cel puțin 3 zile înainte de procedură.
Dacă aveți hipertensiune arterială, boli de inimă sau diabet, trebuie să menționați și medicamentele pe care le utilizați. Dacă aveți o boală cardiacă, este posibil să aveți nevoie de aprobarea medicului cardiolog. Este, de asemenea, important să raportați dacă aveți alergii la medicamente.
Trebuie să aveți la dumneavoastră toate analizele efectuate înainte de procedură. Acestea pot fi solicitate în timpul aplicării. De asemenea, se recomandă să purtați haine confortabile și largi în ziua procedurii. Vi se va cere să scoateți protezele dentare, lentilele de contact și aparatul auditiv, dacă aveți.
Deoarece efectul sedării va persista după procedură, se recomandă să veniți însoțit de o rudă care să vă conducă acasă.
Ce se întâmplă în timpul procedurii?
Când sunteți dus în sala de procedură, vi se va cere mai întâi să stați întins pe spate. Capul va fi poziționat în sus, astfel încât căile respiratorii să fie mai ușor de accesat. Veți fi conectat la monitoare pentru a vă monitoriza ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen. Un dispozitiv numit pulsoximetru va fi atașat pe deget. Oxigenul vă va fi administrat printr-un tub subțire la nivelul nasului.
Înainte de procedură, vi se va monta o linie venoasă. Vi se vor administra sedative intravenoase pentru a vă relaxa. Datorită acestei sedări, vă veți simți confortabil în timpul procedurii, dar este posibil să nu vă amintiți procedura când vă treziți.
Un anestezic local este pulverizat în interiorul nasului și în partea din spate a gâtului pentru a amorți aceste zone. Scopul anesteziei locale efectuate aici este de a suprima reflexul de tuse și de vomă, eliminând senzația de greață care ar apărea în timpul introducerii endoscopului. Nu există durere în timpul bronhoscopiei.
Specialistul în pneumologie introduce capătul bronhoscopului, de preferință prin nară. Dacă aveți nări înguste, procedura se efectuează prin gură cu ajutorul unei piese bucale. Bronhoscopul este direcționat ușor din spatele gâtului către trahee.
Datorită camerei de la capătul bronhoscopului, medicul dumneavoastră vede în detaliu interiorul bronhiilor. În cazurile considerate necesare, se pot preleva una sau mai multe probe de țesut și apă de spălare din plămâni. Aceste probe sunt trimise la laboratorul de patologie pentru examinare.
Cât durează procedura de bronhoscopie?
Procedura de bronhoscopie efectuată sub anestezie locală durează de obicei 15-30 de minute. Cu toate acestea, durata poate varia în funcție de complexitatea procedurii și de intervențiile suplimentare care vor fi efectuate. În unele cazuri, procedura poate dura între 20 și 60 de minute.
Pregătirea înainte de bronhoscopie, procedura propriu-zisă și perioada de după pot necesita în total aproximativ 3 ore. Acest timp include și perioadele de observație de dinainte și de după procedură.
Procesul după bronhoscopie și spitalizarea
După finalizarea procedurii, începe un proces de observație. Această etapă este necesară pentru detectarea precoce a posibilelor complicații și pentru un proces de recuperare sigur.
Primele ore după procedură
După terminarea bronhoscopiei, veți fi monitorizat în sala de observație timp de 1-2 ore. În acest timp, ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen sunt verificate regulat. În unele cazuri, perioada de observație se poate prelungi până la 2-3 ore.
Senzația de amorțeală din gură și gât persistă câteva ore. Până când amorțeala trece, adică în medie 2-3 ore, nu trebuie să mâncați sau să beți apă. Această restricție este aplicată pentru a preveni pătrunderea alimentelor și a lichidelor în căile respiratorii. Deoarece reflexul de înghițire este slăbit, trebuie să fiți atent la acest interval.
Deoarece efectul sedării persistă, vă puteți simți somnoros și obosit. Acest lucru este complet normal. Înainte de a părăsi spitalul, vi se verifică tensiunea arterială și pulsul. Acul de la linia venoasă de pe braț este scos. Dacă este considerat necesar, vi se poate efectua o radiografie pulmonară.
Durata spitalizării după bronhoscopie
Majoritatea pacienților sunt externați în aceeași zi. Deoarece bronhoscopia este o metodă de tratament ambulatoriu, nu este necesară spitalizarea, cu excepția cazului în care apar complicații. Cu toate acestea, în unele cazuri, poate fi necesar să rămâneți în spital.
Durata medie de spitalizare variază între 1 și 2 zile. Când se efectuează proceduri complexe sau dacă aveți boli grave subiacente, medicul dumneavoastră poate dori să vă țină sub observație. Când sosesc rezultatele patologiei sau ale culturilor, se planifică controlul medical și se stabilesc pașii următori de tratament.
Măsuri de precauție după întoarcerea acasă
Când vă întoarceți acasă, ar trebui să petreceți restul zilei odihnindu-vă. Deoarece efectul sedării poate dura mult, nu trebuie să conduceți vehicule timp de 12-24 de ore după procedură. Din acest motiv, este obligatoriu să aveți alături o rudă care să vă conducă acasă.
Este normal să aveți febră în ziua procedurii. Durerea în gât, tusea sau răgușeala pot dura câteva zile. Este, de asemenea, obișnuit să vedeți o cantitate mică de sânge în spută, care se va ameliora în 1-2 zile. Puteți utiliza apă de gură și pastile de gât la recomandarea medicului.
După ce amorțeala trece, se recomandă să vă hrăniți cu alimente moi, cum ar fi supa și piureul. Puteți reveni la dieta normală pe măsură ce vă simțiți confortabil. Puteți începe serviciul sau școala în ziua următoare procedurii. Pe de altă parte, ar trebui să evitați ridicarea greutăților și exercițiile intense în primele câteva zile.
Nu trebuie să consumați alcool până când efectul anesteziei trece complet. De asemenea, trebuie să evitați activitățile care necesită atenție, cum ar fi utilizarea utilajelor industriale.
Când trebuie să vă adresați medicului?
Trebuie neapărat să vă adresați medicului dumneavoastră atunci când apar anumite simptome. În caz de febră care durează mai mult de o zi, trebuie să mergeți urgent la medic. Deși febra este normală în ziua procedurii, febra persistentă poate fi un semn de infecție.
Dacă simțiți dureri toracice, mai ales dacă aveți o durere înțepătoare în timp ce respirați, adresați-vă imediat unei unități sanitare. Dificultatea de respirație este, de asemenea, o situație care necesită intervenție urgentă.
Eliminarea unei cantități mari de sânge prin tuse este un efect secundar anormal. În timp ce o cantitate mică de sânge este normală, în caz de sângerare severă trebuie să contactați medicul. Prin urmare, este important să vă monitorizați îndeaproape simptomele și să luați legătura cu medicul dumneavoastră dacă aveți orice îngrijorare.
Întrebări frecvente despre bronhoscopie
Bronhoscopia este dureroasă?
Nu există durere în timpul bronhoscopiei. În timpul procedurii, vi se aplică anestezie locală sau sedare. Datorită medicamentelor anestezice pulverizate în interiorul nasului și în gât, nu simțiți nicio durere.
Datorită sedării, procedura trece fără durere sau cu un nivel foarte scăzut de disconfort. Unii pacienți pot descrie o senzație ușoară sau o dorință de a tuși în timp ce trec prin laringe, dar aceasta este o reacție normală. Poate fi deranjant, dar nu provoacă durere.
După finalizarea procedurii, o ușoară sensibilitate în zona gâtului poate dura câteva zile. Puteți simți dureri în gât la înghițire, acest lucru este complet normal. Utilizarea unei pastile de gât sau a apei de gură poate ajuta în această situație.
Nici în timpul prelevării biopsiei nu se simte nicio durere. Deoarece nu există receptori de durere în țesutul pulmonar, prelevarea probei de țesut nu provoacă disconfort.
Bronhoscopia este riscantă?
Bronhoscopia este, în general, o procedură sigură. Rata de mortalitate prin bronhoscopie cu fibră optică a fost raportată ca fiind de 0,01-0,04%. Privind aceste rate, procedura este considerată extrem de sigură.
În timp ce incidența complicațiilor majore este de 0,03-0,12%, incidența complicațiilor minore este de 2%. Complicațiile cauzate de bronhoscopie sunt rare. Cea mai frecventă complicație este sângerarea la locul biopsiei.
Efectele secundare ușoare includ răgușeala, durerea în gât, tusea și sputa ușor sângerândă. Acestea se ameliorează de obicei de la sine în câteva zile. Complicațiile rare sunt sângerarea severă, pneumotoraxul (colapsul pulmonar), infecția și problemele legate de anestezie.
În timpul bronhoscopiei, sângerarea minoră apare în 0,19% din cazuri, iar sângerarea majoră în 0,26%. Riscul de colaps pulmonar prin biopsie bronhoscopică este mai mic de 1%. Sângerările care apar după biopsie se opresc de obicei de la sine.
În timpul procedurii, nivelul de oxigen poate scădea, caz în care vi se poate administra oxigen. Bronhoscopia este considerată sigură atunci când este efectuată în condiții adecvate de către un specialist în pneumologie cu experiență. Înainte de bronhoscopie, o saturație de oxigen de cel puțin 90% în aerul din cameră este suficientă pentru o procedură sigură.
Cu toate acestea, riscul de complicații este puțin mai mare la persoanele cu BPOC. În timp ce rata complicațiilor este de 0,6% la persoanele cu funcție respiratorie normală, această rată crește la 5% la pacienții cu BPOC sever.
Bronhoscopia se face prin adormire?
Bronhoscopia este o procedură care poate fi efectuată sub anestezie locală și generală. Modul în care va fi aplicată procedura este determinat de medicul specialist în funcție de starea dumneavoastră. De obicei, se aplică sub anestezie locală.
Bronhoscopia efectuată în scop de diagnostic se face de obicei sub anestezie locală. De asemenea, vi se administrează un sedativ pentru a vă ajuta să vă relaxați înainte și în timpul procedurii. Cu acest medicament, respectați comenzile date în timpul procedurii, dar nu vă amintiți procedura când vă treziți.
În bronhoscopia efectuată sub sedare ușoară, sunteți treaz, dar vă simțiți relaxat și calm. Faptul că nu vă amintiți reflexele de tuse și de vomă create de instrument în timpul procedurii asigură atât confortul dumneavoastră, cât și faptul că medicul poate efectua procedura mai ușor.
Anestezia generală poate fi preferată în utilizarea bronhoscopului rigid și în unele aplicații ale bronhoscopului flexibil. Când se face cu anestezie generală, sunteți complet adormit și procedura se efectuează fără a simți niciun disconfort. Sedarea este administrată în cea mai sigură și mai mică doză eficientă.
La copii, procedura de bronhoscopie se efectuează de obicei sub anestezie generală sau sedare profundă. La pacienții pediatrici, procedura se efectuează într-un mediu controlat pentru a asigura siguranța.
Se efectuează bronhoscopia la copii?
În cazurile considerate necesare, bronhoscopia poate fi efectuată și la sugari și copii. Cele mai frecvente motive pentru efectuarea bronhoscopiei la copii sunt crupul recurent, stridorul cronic și suspiciunea de corp străin.
În cazul aspirării corpilor străini în căile respiratorii la copii, bronhoscopia poate fi salvatoare. Dacă există o infecție a căilor respiratorii superioare care apare din senin, nu răspunde la tratament și se repetă frecvent în perioada în care copilul începe să se miște, ar trebui să vă gândiți la aspirația de corp străin.
La copiii care au pneumonii recurente, probleme respiratorii precum respirația șuierătoare și tusea care nu se ameliorează de la naștere, se efectuează bronhoscopia pentru a investiga o anomalie congenitală a căilor respiratorii. Această procedură poate fi necesară și la copiii cu tulburări ale sistemului imunitar pentru a afla ce germen a provocat pneumonia.
Examinarea căilor respiratorii cu bronhoscopia flexibilă este o procedură de 2-3 minute. Cu toate acestea, împreună cu montarea liniei venoase a pacientului, administrarea medicamentelor, adormirea ușoară și trezirea, este necesar să rămână în spital cel puțin 3-4 ore. Pacientul poate fi trimis acasă doar după ce s-a trezit complet și a început să se hrănească.
Copiii foarte mici și cu simptome respiratorii severe pot necesita spitalizare și monitorizare timp de 24 de ore după procedură. Bronhoscopia la copii este sigură, dar necesită aspecte speciale.
Când se poate mânca după bronhoscopie?
Nu vi se permite să mâncați sau să beți apă până când amorțeala din gură și gât trece. Acest lucru ajută la prevenirea pătrunderii alimentelor și a lichidelor în căile respiratorii și în plămâni.
Nu trebuie să mâncați sau să beți apă timp de aproximativ 2-3 ore până când amorțeala trece. Deoarece reflexul de înghițire este slăbit, nu este permis să mâncați sau să beți până la 2 ore după procedură. Este necesar să treacă aproximativ 2 ore pentru ca amorțeala din zona gâtului și a laringelui să treacă și reflexul de înghițire să revină la normal.
Când gura și gâtul nu mai sunt amorțite și puteți înghiți și tuși normal, puteți începe să sorbiți apă. Apoi puteți mânca alimente moi, cum ar fi supa și piureul de mere. Pe măsură ce vă simțiți confortabil, puteți adăuga și alte alimente.
În primele ore trebuie preferate băuturile reci și alimentele moi. Se recomandă să evitați alimentele tari, fierbinți sau picante. Când sunt tolerate, alimentele pot fi consumate normal.
Pe scurt despre bronhoscopie
Bronhoscopia este o metodă sigură pentru examinarea și tratarea căilor respiratorii. Dacă aveți simptome precum tuse cronică, sânge în spută sau dificultăți de respirație, medicul dumneavoastră vă poate recomanda această procedură. De fapt, bronhoscopia poate fi utilizată atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament. Procedura durează de obicei 15-30 de minute și majoritatea pacienților se pot întoarce acasă în aceeași zi.
Înainte de bronhoscopie, trebuie să respectați cu atenție instrucțiunile oferite de medicul dumneavoastră. În acest fel, procedura va decurge în siguranță și cu succes. După procedură, puteți simți dureri în gât timp de câteva zile, dar acest lucru este complet normal. Dacă aveți orice îngrijorare, trebuie să luați legătura cu medicul dumneavoastră.







