Obezitatea, pe care Organizația Mondială a Sănătății o definește drept „acumulare excesivă sau anormală de grăsime în organism, care duce la probleme grave de sănătate”, este în mod normal reprezentată, la bărbații adulți, de țesut adipos în proporție medie de 15-20% din greutatea corporală, iar la femei de 25-30'; atunci când această proporție depășește 25% la bărbați sau 30% la femei, se vorbește despre obezitate. Pe măsură ce problemele de greutate se asociază cu dezvoltarea diverselor boli în organism, care reprezintă un risc grav, specialiștii Departamentului de Chirurgie a Obezității și Metabolică din cadrul Hisar Hospital Intercontinental au oferit informații despre intervențiile chirurgicale pentru obezitate.
Obezitatea, odată cu kilogramele, duce la boli care pot pune viața în pericol
Obezitatea nu este doar o problemă cauzată de consumul excesiv de alimente și nici nu este privită ca o simplă îngrășare sau o problemă estetică. Ea poate declanșa boli care pot pune viața în pericol, începând cu diabetul, precum bolile cardiovasculare, ateroscleroza, bolile vezicii biliare și bolile articulare. Cel mai important este că obezitatea este direct legată de cancer. Obiceiurile alimentare care duc la obezitate se asociază și cu obiceiurile nesănătoase care duc la cancer. Cancerul de sân, cancerul intestinal și cancerul gastric apar mai frecvent la persoanele obeze.
Tipul de obezitate se stabilește prin măsurarea indicelui de masă corporală
Mai important decât cantitatea de grăsime din organism este modul în care este distribuită grăsimea în organism. La bărbați, obezitatea „tip măr”, mai frecventă, grăsimea se acumulează în partea superioară a corpului, adică în zonele taliei, abdomenului superior și pieptului, în timp ce la femei, obezitatea „tip pară”, mai frecventă, grăsimea se acumulează în partea inferioară a corpului, adică în zonele șoldurilor, coapselor și picioarelor. Pe lângă indicele de masă corporală (IMC), se efectuează și măsurători precum circumferința taliei și raportul talie/șold, pentru a stabili clar tipul de obezitate. Raportul talie/șold trebuie să fie sub 0,9 la bărbați și sub 0,8 la femei. Circumferința taliei peste 94 cm la bărbați și peste 80 cm la femei crește riscul de boli cardiovasculare.
Persoanelor încadrate în clasa obezității severe li se efectuează intervenții chirurgicale
Obezitatea se definește și se clasifică în funcție de indicele de masă corporală (IMC). IMC se obține împărțind greutatea corporală (în kilograme) la pătratul înălțimii (în metri).
IMC 25-30: Supraponderal
IMC 30-35: Obez gradul 1
IMC 35-40: Obez gradul 2
IMC >40: Obez gradul 3; Obez morbid
IMC>50: Superobez
IMC>60: Superobez extrem
Gradul 3 și peste sunt clasele în care complicațiile obezității apar în cea mai gravă proporție, motiv pentru care sunt denumite și obezitate letală. Acești pacienți au mari dificultăți în a slăbi semnificativ prin medicație și dietă, astfel că opțiunea tratamentului chirurgical poate deveni necesară.
Uneori, pacienților cu IMC cuprins între 35-40 li se pot recomanda și intervenții chirurgicale pentru obezitate, dacă au o afecțiune gravă și necontrolabilă asociată, precum diabetul, hipertensiunea arterială sau o boală cardiacă.
Prin metoda chirurgicală laparoscopică, pacientul se recuperează mai rapid
Pentru chirurgia obezității, al cărei scop principal este reducerea volumului stomacului, chirurgia laparoscopică, realizată doar prin incizii mici, oferă pacienților o perioadă de recuperare mai confortabilă decât chirurgia deschisă.
Metodele aplicate în intervențiile chirurgicale pentru obezitate:
Botox gastric: Botoxul gastric este una dintre metodele de tratament al obezității fără intervenție chirurgicală, aplicată endoscopic, care urmărește încetinirea mișcărilor stomacului prin injectarea de toxină botulinică în anumite zone ale stomacului, la o anumită adâncime. Scopul este de a crea senzația de sațietate și de a reduce senzația de foame.
Balon intragastric: (Balon gastric) Este o metodă realizată prin endoscopie, care nu necesită internare și anestezie generală. Prin introducerea în stomac a unui balon reglabil, volumul stomacului se reduce, iar persoanei i se creează senzația de sațietate.
Bandă gastrică: (Cleștele gastric) Prin metoda benzii gastrice reglabile din silicon, o bandă de silicon este plasată în zona unde esofagul se unește cu stomacul, iar cu ajutorul acesteia se reduce consumul alimentar al persoanei. Banda gastrică aplicată prin metoda laparoscopică fiind realizată prin incizii mici, pacientul poate reveni la viața de zi cu zi foarte repede și poate pierde 60-80% din kilogramele în exces în decurs de 18-24 de luni. Este necesar ca pacientul să colaboreze, în perioada postoperatorie, cu medicul și dieteticianul.
Sleeve gastric: (Stomac tubular) Urmărește reducerea volumului stomacului și obținerea senzației de sațietate la pacient cu foarte puțină hrană. În acest scop, o porțiune a stomacului este îndepărtată chirurgical, iar în locul ei rămâne un stomac în formă de tub. Deoarece este îndepărtată și porțiunea stomacului care secretă hormonul foamei, pacientul nu resimte senzația de foame. Pacientul poate reveni la viața de zi cu zi foarte repede. După intervenție, prin consumul de cantități mici de alimente, pacienții pot simți ușor saturația, iar după un timp această senzație se transformă în pierderea poftei de mâncare. În primii câțiva ani după intervenție, pacientul poate pierde 80-90% din kilogramele în exces.
Bypass gastric: Cea mai mare parte a stomacului este ocolită (by-pass), creându-se un stomac de volum mic, care este suturat de intestinul subțire. Astfel, trecerea normală a alimentelor este împiedicată, provocându-se intenționat o tulburare de absorbție. După astfel de intervenții, pacientului i se administrează suplimentele necesare de vitamine și minerale, iar revenirea la domiciliu este asigurată în decurs de o săptămână.
