Radiografia pulmonară este unul dintre primele instrumente de diagnostic la care apelează medicii în cazul unor plângeri precum tuse prelungită, dificultăți de respirație sau dureri toracice. Datorită acestei metode simple de imagistică, multe boli precum infecțiile pulmonare, tumorile, acumulările de lichid și fracturile de coastă pot fi detectate într-un timp scurt. În acest articol veți găsi răspunsul la întrebarea ce este radiografia pulmonară și veți afla în ce situații se efectuează. De asemenea, vom clarifica aspecte precum modul în care se realizează radiografia pulmonară, cum arată o radiografie pulmonară normală și cum sunt evaluate rezultatele unei radiografii pulmonare sănătoase.
Ce este radiografia pulmonară?
Definiția și caracteristicile de bază ale radiografiei pulmonare
Vizualizarea regiunii toracice cu ajutorul razelor X se numește radiografie pulmonară. Datorită acestei metode, sunt examinate starea structurală a plămânilor, umbra inimii, coastele, diafragma și mediastinul. Această tehnică imagistică, situată în prima etapă a examinărilor radiologice, este utilizată pe scară largă datorită costului redus și accesibilității ușoare.
Radiografia pulmonară permite evaluarea detaliată a țesutului pulmonar și a structurilor din cavitatea toracică. Sacii de aer, bronhiile și structurile osoase care alcătuiesc peretele toracic sunt vizibile clar pe această radiografie. Această procedură, care este nedureroasă și nu necesită introducerea în corp, se finalizează în câteva secunde.
Cea mai comună metodă utilizată în imagistica radiologică a sistemului respirator este radiografia pulmonară postero-anterioară (PA). Interpretarea unei radiografii pulmonare PA obținute la un nivel optim este un proces care necesită disciplină și atenție. În practică, se efectuează de obicei o radiografie pulmonară PA unidirecțională.
Relația dintre radiografia toracică și radiografia pulmonară
Radiografia pulmonară și radiografia toracică înseamnă același lucru din punct de vedere medical. Ambele termeni se referă la metoda de imagistică cu raze X aplicată regiunii toracice. Motivul pentru care sunt numite prin denumiri diferite constă în variația expresiilor utilizate în mod comun în rândul populației.
În timp ce termenul „grafie” este preferat de obicei în literatura mai tehnică și medicală, termenul „roentgen” (radiografie) este mai cunoscut publicului larg. Cu toate acestea, în ambele cazuri, scopul este evaluarea structurii, dimensiunii, spațiilor de aer și a semnelor de infecție ale plămânilor. În cele din urmă, nu există nicio diferență între radiografia pulmonară și radiografia toracică.
Principiul de funcționare a metodei imagistice
Radiografia pulmonară utilizează raze X, precum și o cantitate foarte mică de radiații ionizante. Datorită acestui fapt, apare o imagine alb-negru. În timp ce țesutul pulmonar absoarbe o cantitate foarte mică de radiații, o mare majoritate a radiațiilor este absorbită de coaste și coloana vertebrală.
Ca urmare, pe radiografia pulmonară, coloana vertebrală și coastele apar albe. Pe de altă parte, țesutul pulmonar este întunecat. Părțile dense ale corpului, cum ar fi oasele, împiedică trecerea razelor X prin corp. Țesuturile moi ale corpului, cum ar fi pielea și mușchii, permit trecerea razelor X.
În timpul imagisticii, probabilitatea ca radiațiile absorbite de corp să provoace leziuni este destul de mică. Deoarece radiografiile care nu sunt adecvate din punct de vedere tehnic pot duce la interpretări greșite, atunci când sunt evaluate radiografiile pulmonare, se verifică mai întâi adecvarea tehnică a radiografiei.
În ce situații se efectuează radiografia pulmonară?
Nevoia de efectuare în cazul simptomelor respiratorii
Medicii solicită o radiografie pulmonară atunci când pacientul se prezintă cu plângeri de tuse prelungită, dificultăți de respirație sau dureri toracice. Această imagistică joacă un rol critic, în special în infecțiile căilor respiratorii însoțite de febră. În cazuri precum pneumonia și bronșita, sunt identificate zonele de infecție din plămâni.
Simptome precum tusea cu expectorație, respirația șuierătoare sau respirația rapidă se numără printre plângerile care trebuie evaluate. În cazurile de dificultăți de respirație, se solicită o radiografie pulmonară posteroanterioară pentru a evalua cavitatea toracică. Această investigație este considerată necesară și în cazul expectorației cu sânge.
Traumatisme și situații de urgență
Radiografia pulmonară se efectuează la pacienții cu suspiciune de fracturi costale sau sângerare internă în urma unui traumatism toracic. Este metoda de imagistică radiologică cel mai frecvent solicitată de medici în departamentul de urgență. Această investigație se efectuează la aproape fiecare prezentare pentru dureri toracice și dificultăți de respirație.
Radiografia este utilizată atunci când este necesară investigarea suspiciunii de acumulare de aer sau de lichid în jurul plămânilor. În traumatismele toracice cu dezvoltare bruscă, sunt evaluate plângerile axate pe respirație. Aceasta joacă un rol critic ca primă etapă a metodei imagistice în detectarea leziunilor post-traumatice.
Controale de rutină preoperatorii
Înaintea intervențiilor chirurgicale, este solicitată ca investigație preoperatorie de rutină pentru a confirma adecvarea pacientului pentru anestezia generală. Deoarece starea pulmonară poate afecta anestezia și recuperarea, este un test utilizat frecvent înainte de o operație pe cord.
Radiografia pulmonară preoperatorie ajută la evaluarea dimensiunii inimii, a structurilor toracice, a acumulării de lichid, a infecției și a problemelor pulmonare cronice. Dacă pacientul prezintă plângeri active, cum ar fi dureri toracice, dificultăți de respirație, tuse persistentă sau semne de insuficiență cardiacă, efectuarea acesteia este obligatorie. În cazul în care operația planificată implică inima, plămânii sau alte vase mari din torace, aceasta creează o bază pentru compararea perioadei postoperatorii.
Angajare în muncă și screening-uri periodice de sănătate
Radiografia pulmonară este un test foarte important în rapoartele medicale de angajare. Este o metodă care îi ajută cel mai rapid pe medicii de medicina muncii să evalueze sănătatea pulmonară a angajaților. Este utilizată pentru a evalua starea de sănătate pulmonară actuală a persoanelor care urmează să se angajeze.
Se solicită efectuarea ei în rapoartele medicale de rutină la angajare pentru screening-ul persoanelor expuse profesional la gaze chimice și praf. Persoanele care lucrează în medii de fabrică trebuie să o efectueze cel puțin o dată pe an, iar aceasta trebuie păstrată de către medicul de medicina muncii timp de cel puțin 10 ani. Poate fi indicată pentru cei expuși la substanțe nocive precum azbestul, pentru fumători sau pentru persoanele cu boli respiratorii.
Monitorizarea bolilor cronice
În mai mult de 90% din cazurile de sarcoidoză, există o anomalie pe radiografia pulmonară. Aceasta are un loc important în determinarea progresiei sau nu a bolii și în luarea deciziei de tratament. Este necesar ca pacienții aflați sub monitorizare, fie cu tratament, fie fără tratament, să efectueze controale radiologice la intervale regulate.
În perioada timpurie de după o operație pe cord, în special în timpul procesului de terapie intensivă, este unul dintre pilonii fundamentali ai monitorizării pacientului. Controalele regulate se efectuează la persoanele cu boli cardiace sau pulmonare cunoscute, cum ar fi BPCO (bronhopneumopatia cronică obstructivă) și insuficiența cardiacă congestivă.
Boli detectate prin radiografia pulmonară
Specialiștii în radiologie examinează în detaliu cavitatea toracică, țesutul pulmonar, structura inimii și sistemul vascular pe radiografia pulmonară. Bolile infecțioase, masele, problemele cardiace și acumulările de lichid sunt detectate în timpul acestei examinări.
Infecții pulmonare (pneumonie, bronșită, tuberculoză)
La pacienții cu pneumonie, în țesutul pulmonar apar imagini albicioase, peticite. Acest aspect indică densitatea inflamatorie din zona infecției. În cazurile de bronșită, se observă îngroșarea căilor respiratorii și acumularea de mucus.
Tuberculoza oferă constatări specifice pe radiografia pulmonară. Se observă formări de cavități numite cavitații și modificări fibrotice extinse. În special leziunile localizate în regiunile superioare ale plămânilor trezesc suspiciuni în ceea ce privește tuberculoza. Radiografia pulmonară joacă un rol critic în diagnosticarea precoce a bolii.
Evaluarea constatărilor de tumori și mase
Prima constatare a cancerului pulmonar ne apare adesea sub forma unui nodul pulmonar solitar. Acești noduli sunt leziuni mai mici de 3 cm, unice, de formă rotundă sau ovală. Când marginile lor sunt netede, sunt comparate cu o monedă.
O masă poate avea orice dimensiune, dar este rar vizibilă pe radiografie înainte de a depăși 1 cm. Douăzeci până la treizeci la sută dintre cancerele pulmonare apar inițial sub formă de noduli. Datorită creșterii diferite a diferitelor părți ale nodulului, se observă lobulație la margini.
Tumorile periferice reprezintă 42% din cancerele pulmonare. Tumorile cu localizare centrală se manifestă ca o masă intrabronșică sau perihilară. Lărgirea hilară și colapsul periferic al tumorii din cauza obstrucției bronșice sunt constatări frecvente.
Probleme cu structura inimii și a vaselor de sânge
Starea structurală, dimensiunea și poziția inimii sunt evaluate pe radiografia pulmonară. Mărirea inimii poate indica o insuficiență cardiacă congestivă sau defecte cardiace congenitale. Aorta și alte vase mari de sânge dilatate sub formă de anevrism sunt evidente pe radiografie.
Sunt detectate tulburările congenitale sau dobândite ale structurilor vasculare. Sunt vizualizate bolile peretelui vascular și problemele pericardice. Îngroșarea sau calcifierea valvei cardiace sau a aortei se vede pe radiografie ca o calcificare.
Acumularea de lichid și bolile pleurei
Acumularea de lichid între pleure, numită efuzie pleurală, creează o opacitate gri pe radiografie. Sunt necesari cel puțin 175 ml de lichid pleural pentru ca sinusul costofrenic lateral să se închidă. Insuficiența cardiacă, pneumonia și cancerul sunt cele mai frecvente cauze ale efuziei pleurale.
Toccirea sinusurilor costofrenice este un semn al efuziei pleurale. Aceste lichide comprimă plămânul, neasigurând spațiu de lucru și ducând la dificultăți de respirație. Bolile infecțioase, tuberculoza și embolismul pulmonar cauzează acumulare de lichid. Efuzia pleurală bilaterală reprezintă acumularea de lichid în pleurele ambilor plămâni și se observă de obicei în boli precum insuficiența cardiacă, renală sau hepatică.
Cum se efectuează radiografia pulmonară?
Procesul de pregătire pre-procedură
Nu are nicio importanță dacă pacientul este pe stomacul gol sau plin înainte de a efectua radiografia pulmonară. Nu este necesară o pregătire specială de post. Se solicită îndepărtarea hainelor de la brâu în sus și purtarea unui halat de pacient. Piesele metalice, cum ar fi nasturii metalici, fermoarele, colierele, piercing-urile și sârmele de sutien, sunt îndepărtate cu siguranță, deoarece pot distorsiona imaginea.
Înainte ca pacientele să fie duse în camera de examinare, se investighează posibilitatea unei sarcini. Dacă utilizați dispozitive medicale precum un stimulator cardiac (pacemaker) sau o valvă cardiacă, trebuie să Jv-ați informa medicul. Dacă există dureri severe sau restricții de mișcare, acest lucru trebuie spus tehnicienilor. Informațiile de identificare și plângerile pacientului sunt înregistrate.
Pozițiile de examinare PA și AP
Radiografia pulmonară posteroanterior (PA) se efectuează întotdeauna în picioare, dacă este posibil. Pacientul își sprijină pieptul de placa cu raze X și își trage umerii în față, lărgind cutia toracică. Raza X este emisă de la o distanță de 180 cm, în unghi drept, din spate spre față. Această distanță împiedică inima să pară mai mare decât dimensiunea sa reală pe film. Examinarea PA este cea mai standard metodă de radiografie pulmonară.
Radiografia pulmonară antero-posterior (AP) este utilizată cel mai adesea în situații de urgență sau pentru pacienții internați în terapie intensivă. Este preferată la pacienții care nu pot sta în picioare. Razele X sunt preluate din față și emise spre spate. Pe radiografia AP, structurile inimii și ale mediastinului par mai mari în comparație cu radiografia PA. Aparatele de radiografie portabile sunt utilizate pentru pacienții care nu se pot ridica din loc.
Tehnici și tipuri speciale de examinare
La radiografia pulmonară laterală, pacientul se întoarce în lateral și își ridică brațele. Razele X sunt emise din lateral de la o distanță de 100 cm. Examinarea în decubit lateral se face în timp ce pacientul se află culcat pe o parte și este utilizată pentru a detecta acumulările de lichid în pleură. La examinarea apicolordotică, pacientul se sprijină pe spate spre aparat, iar vârfurile pulmonare din spatele claviculei sunt vizualizate.
Examinarea în expir se face prin expirarea completă a aerului de către pacient. Este eficientă în detectarea aerului scăpat în cavitatea toracică. Examinările oblice sunt preferate pentru a evidenția fracturile costale, oferind pacientului un unghi ușor de rotație. Fluoroscopia permite observarea în timp real a mișcărilor mușchiului diafragmei.
Durata examinării și confortul pacientului
Procedura radiografiei pulmonare durează aproximativ 10 până la 15 minute, inclusiv pregătirile. Procesul de examinare se încheie într-un total de 1 până la 3 minute, odată ce pacientul intră în cameră și adoptă poziția corectă. Expunerea reală la raze X are loc în mai puțin de o secundă, în milisecunde.
Nicio durere sau suferință nu este resimțită în timpul procedurii. Pentru a obține o imagine clară, este necesar să stați nemișcat pe tot parcursul examinării. Pacientul își ține respirația timp de câteva secunde. Tehnicianul observă și controlează dacă respirația este luată și ținută corect. Deoarece durata examinării se finalizează în câteva minute, confortul pacientului este la un nivel ridicat.
Radiografia pulmonară normală și rezultate sănătoase
Caracteristicile radiografiei pulmonare sănătoase
În imaginea obținută după finalizarea examinării, se așteaptă ca plămânii să fie curați și bine ventilați. O radiografie pulmonară normală nu prezintă mase vizibile, acumulări de lichid sau opacități anormale. Zonele pulmonare par simetrice, de culoare neagră și fără noduli.
Pe o radiografie sănătoasă, dimensiunea și forma inimii se încadrează în limite normale. Cupolele diafragmatice sunt observate într-o structură netedă și simetrică. Sinusurile costofrenice au un aspect cu unghiuri ascuțite. Traheea este poziționată exact în mijlocul toracelui.
Cofetăria costală și oasele coloanei vertebrale trebuie să fie intacte. Structurile osoase s-au reunit uniform și au un aspect normal. Nu se observă nicio acumulare de lichid sau îngroșare în regiunile pleurale. În rezumat, nu se observă nicio condensare patologică, acumulare de lichid sau scurgere de aer.
Procesul de obținere a raportului și de evaluare a rezultatelor
Raportul radiografiei pulmonare este emis de obicei în aceeași zi. Cu toate acestea, în unele instituții de sănătate, acest proces se finalizează în 1 până la 3 zile lucrătoare. În situații de urgență, raportul poate fi pregătit într-un timp mai scurt.
Specialistul în radiologie examinează imaginile și interpretează concluziile. Raportul include tehnica utilizată (PA sau AP), calitatea radiografiei și evaluarea separată a structurilor anatomice. Anomaliile detectate sau constatările normale sunt detaliate.
Raportul pregătit este încărcat în sistemul informatic al spitalului și pus la dispoziția medicului. De asemenea, poate fi vizualizat de către pacient prin intermediul sistemului E-Nabız sau al platformei digitale a spitalului. Medicul evaluează acest raport împreună cu starea clinică și alte rezultate ale testelor pentru a stabili diagnosticul final.
Constatări anormale și necesitatea unor investigații suplimentare
Printre constatările anormale se numără infiltrațiile albe și peticite observate în plămâni în caz de pneumonie. De asemenea, se remarcă aspecte de sticlă mată bilaterale și localizate periferic sau mase. Colapsul pulmonar, tumora sau deformarea vaselor de sânge pot fi date ca exemple de rezultate anormale.
Suspiciunea clinică sau radiografia anormală în ceea ce privește cancerul pulmonar necesită investigații suplimentare. Tomografia computerizată este metoda principală de imagistică. Astfel de constatări sunt susținute de metode de diagnostic suplimentare de către specialistul în cauză. Uneori, unele boli pot să nu ofere un semn clar pe radiografie. Din acest motiv, interpretarea trebuie făcută întotdeauna de către un specialist în radiologie sau de către un medic din specialitatea relevantă.
Întrebări frecvente
Conține radiografia pulmonară radiații?
Deoarece sunt utilizate raze X, aceasta conține o doză mică de radiații. Cu toate acestea, datorită dispozitivelor digitale moderne, această rată a fost redusă la minimum. Doza de radiații la care este expusă o persoană printr-o radiografie pulmonară unidirecțională este de 0,02 mSv, ceea ce reprezintă jumătate din radiațiile la care este expusă în timpul unui zbor cu avionul de 6 ore.
Este sigură din punct de vedere clinic, deoarece echivalează cu radiațiile de fond la care o persoană este expusă în mod natural din mediu în câteva zile. Nu prezintă riscuri pentru sănătate, cu excepția cazului în care este repetată în mod inutil. Este utilizată frecvent ca instrument de diagnostic, în special la fumători și la persoanele care au afecțiuni legate de căile respiratorii.
Se efectuează în timpul sarcinii și la copii?Trebuie manifestată prudență la persoanele însărcinate. Nu se efectuează decât dacă există o problemă respiratorie acută sau o traumă gravă care amenință viața viitoarei mame. În caz de sarcină, medicul trebuie informat cu siguranță. Nivelul de radiații care ar putea dăuna bebelușului este valoarea radiațiilor de peste 5 rad (5000 mrad).
În situațiile obligatorii în care examinarea are o importanță vitală, regiunea abdominală și a pelvisului viitoarei mame este complet acoperită cu veste speciale de plumb, protejând fătul la nivel maxim. O metodă imagistică efectuată o singură dată în scop diagnostic nu are niciun rău cunoscut pentru bebelușul din pântecele mamei.
Radiografia pulmonară la copii se efectuează atunci când este considerată necesară din punct de vedere clinic pentru diagnosticul infecțiilor căilor respiratorii sau al aspirației de corp străin. Deoarece se știe că micii pacienți sunt mai sensibili la radiații decât adulții, doza de raze X la care sunt expuși în timpul examinării este ajustată la nivelul minim în funcție de vârsta și greutatea copilului. Țesuturile sensibile ale copilului, cum ar fi organele de reproducere și glanda tiroidă, sunt protejate absolut cu ajutorul șorțurilor de protecție din plumb.
Când sunt gata rezultatele?
Rezultatele devin de obicei gata în 1 până la 3 zile lucrătoare de la procedura de imagistică. Această perioadă poate varia în funcție de densitatea centrului unde s-a efectuat examinarea și de starea de urgență. În sistemele digitale, imaginea apare pe ecran la doar câteva minute după finalizarea examinării.
Examinarea detaliată și raportarea acestei imagini oficiale de către specialistul în radiologie durează de obicei între 30 de minute și câteva ore, în funcție de densitatea spitalului. În situații de urgență, imaginea poate fi controlată instantaneu de către medic de pe ecran și interpretată în câteva secunde. În situațiile care nu reprezintă o urgență, rezultatul iese în 1-2 zile.
Care este diferența dintre radiografia pulmonară și tomografie?
Radiografia pulmonară oferă o evaluare preliminară bidimensională și rapidă. Pe de altă parte, tomografia computerizată utilizează raze X pentru a realiza o hartă multidimensională, secțională și detaliată a cutiei toracice. În timp ce radiografia pulmonară poate rata structuri milimetrice, tomografia arată clar cele mai mici mase din țesutul pulmonar, ocluziile vasculare și leziunile tisulare detaliate.
Cu toate acestea, la tomografia pulmonară, această doză este la nivelul de 5-7 mSv. Prin urmare, tomografia conține radiații mai mari. Este necesar să se evite efectuarea tomografiilor de mai 2 ori pe an, cu excepția cazului în care există cerințe medicale absolute.
În rezumat, radiografia pulmonară
Radiografia pulmonară este primul și cel mai eficient pas în diagnosticarea multor boli, de la probleme respiratorii la afecțiuni cardiace. Această metodă, utilizată pe scară largă datorită faptului că este rapidă, nedureroasă și ieftină, se finalizează în câteva minute, iar rezultatele sunt de obicei gata în câteva zile. Dacă aveți plângeri precum dificultăți de respirație, dureri toracice sau tuse prelungită, medicul dumneavoastră poate solicita această investigație. Doza de radiații este la un nivel minimal, așa că o puteți efectua în siguranță atunci când există o cerință medicală. Când vine vorba de sănătatea dumneavoastră, nu neglijați controalele necesare urmând recomandările medicului dumneavoastră.
