Tipuri de Cancer Frecvente la Femei

Cancerul este una dintre bolile cu o incidență în continuă creștere atât în lume, cât și în țara noastră. Milioane de oameni la nivel mondial și aproximativ 150 de mii în țara noastră sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an. Cu toate acestea, comparativ cu trecutul, s-au făcut progrese serioase în diagnosticarea precoce a cancerului datorită medicinei moderne în continuă dezvoltare.

Prin controale regulate împotriva cancerului și un Check-up efectuat cel puțin o dată pe an, boala poate fi observată într-un stadiu incipient, diagnosticată și tratamentul poate fi început.

Diagnosticul precoce crește atât durata de viață a pacientului, cât și calitatea vieții acestuia. Din acest motiv, pe lângă tratamentul cancerului, diagnosticul precoce este de o importanță vitală.

În cadrul Hisar Hospital Intercontinental, prin intermediul Unității noastre de Oncologie Medicală, se realizează monitorizarea și tratamentul pacienților noștri diagnosticați cu cancer. În această secțiune, pregătită cu convingerea importanței informației și a informării în diagnosticarea și tratamentul precoce al cancerului, puteți găsi toate detaliile referitoare la cele mai frecvente tipuri de cancer la femei, precum și alte tipuri de cancer existente, simptomele acestora, importanța diagnosticului precoce și metodele de tratament.

Cele mai Frecvente Tipuri de Cancer la Femei

Cancerul de Sân

Cancerul de Col Uterin

Cancerul Uterin (Endometrial)

Cancerul Ovarian

Cancerul Tiroidian

Cancerele de Piele

Cancerele Laringiene

Cancerul Pancreatic

Cancerul Gastric

Cancerul de Colon

Cancerul de Ficat

Ce este Cancerul de Sân?

Este unul dintre principalele tipuri de cancer a cărui rată de incidență a crescut în rândul femeilor, în special în ultimii ani. Atunci când diagnosticul precoce este asigurat prin programe de screening eficiente, există o scădere serioasă a deceselor cauzate de cancerul de sân, care este observat la 1 din 8 femei în lume și la 1 din 12 femei în Turcia. Cancerul de sân, format prin multiplicarea necontrolată și răspândirea în corp a celulelor care căptușesc glandele mamare și canalele galactofore, se poate răspândi mai întâi în zona învecinată și apoi la ganglionii limfatici apropiați de sân. Cauza reală a cancerului de sân, unde diagnosticul precoce este foarte important, nu este încă pe deplin cunoscută, iar două treimi din femeile cu cancer de sân se îmbolnăvesc de această boală deși nu prezintă factori de risc.

Cine este Expus Riscului?

Femeile (Incidența cancerului de sân la femei este mult mai mare decât la bărbați),

Femeile aflate în perioada post-menopauză, între 50-70 de ani,

Persoanele cu antecedente familiale de cancer de sân (În 20-30% din toate cazurile de cancer de sân există persoane cu antecedente de cancer în familie. Riscul este mai mare în special pentru cei ale căror rude de gradul întâi, cum ar fi mama, sora, fiica, au avut cancer),

5-10% din cancerele de sân se formează prin modificări ale genelor BRCA1 și BRCA2 moștenite de la mamă sau tată.

Pacienții care au mai avut anterior cancer de sân (La acești pacienți, riscul de a dezvolta cancer și la celălalt sân este de 3-4 ori mai mare),

Pacienții la care s-a depistat o tumoare benignă prin biopsie anterioară (Acești pacienți trebuie monitorizați îndeaproape, deoarece aceste tumori poartă, de asemenea, riscul de a dezvolta cancer ulterior),

Persoanele care au avut anterior boli mamare benigne (dezvoltarea neregulată a celulelor și prezența celulelor anormale în lobulii mamari cresc riscul bolilor mamare benigne),

Persoanele care au fost supuse radioterapiei în special în zona toracică în timpul copilăriei sau tinereții,

Cele care au început să aibă menstruație înainte de vârsta de 12 ani sau au intrat la menopauză după vârsta de 55 de ani,

Femeile care nu au născut niciodată (La aceste femei riscul de a dezvolta cancer de sân este mai mare decât la cele care au născut de mai multe ori),

Cele care au născut, dar nu și-au alăptat bebelușul (Există studii care arată că alăptarea pe o perioadă lungă de timp, cum ar fi 1,5-2 ani, reduce riscul de cancer de sân),

Cele care au născut primul copil după vârsta de 30 de ani,

Consumatorii de alcool și fumătorii,

Persoanele care urmează tratament hormonal pe termen lung,

Fiicele familiilor cu un nivel socio-economic ridicat (Aceste persoane se dezvoltă mai devreme și încep menstruația la o vârstă fragedă; din cauza varietății oportunităților de educație și muncă, se căsătoresc și au copii mai târziu),

Persoanele cu probleme de greutate sau obezitate sunt expuse riscului.

Care sunt Simptomele?

Cancerul de sân nu este un tip de cancer care prezintă simptome în stadiu incipient. De aceea, dacă aveți oricare dintre simptomele de mai jos, vă rugăm să vă adresați medicului dumneavoastră fără întârziere.

Dacă simțiți o umflătură la sân sau la subraț de mai mult de două săptămâni,

Dacă există o modificare a formei sau dimensiunii sânului; dacă a apărut recent o asimetrie între cei doi sâni,

Dacă simțiți o durere neobișnuită la sân în timpul perioadei menstruale,

Dacă există cruste sau descuamări pe mamelon,

Dacă există o secreție sângeroasă din mamelon,

Dacă pielea sânului a căpătat aspect de coajă de portocală,

Dacă există o modificare a poziției mamelonului,

Dacă mamelonul este retras spre interior,

Dacă există o rigiditate, umflătură sau masă la subraț, adresați-vă fără întârziere unui medic specialist.

Există anumite metode de diagnostic pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Acestea sunt:

Autoexaminarea: 1. Întindeți-vă pe spate pe o suprafață plană și puneți brațul stâng sub cap. Folosiți mâna dreaptă pentru a verifica sânul stâng. Folosind degetele arătător, mijlociu și inelar, faceți mișcări circulare mici și lente. Când faceți această mișcare, trebuie să folosiți părțile plate ale degetelor, nu vârfurile. Apăsând ușor pe partea superioară a sânului, plimbați degetele pe toată circumferința acestuia. Asigurați-vă că nu simțiți nicio umflătură, indurație sau nodul neobișnuit. Continuați examinarea sânului cu mișcări circulare și apăsare ușoară până când ajungeți în punctul de unde ați început. Apoi examinați zona mamelonului și a subrațului tot prin mișcări circulare. După terminarea examinării sânului stâng, puneți brațul drept sub cap și de data aceasta examinați sânul drept cu mâna stângă.

1. Stați în fața unei oglinzi cu brațele pe lângă corp și apoi cu mâinile pe șolduri, stând dreaptă. Acum puteți examina sânii atât din față, cât și din lateral. Identificați dacă există diferențe de mărime și formă apărute de la ultima examinare, gropițe, încrețituri sau modificări neobișnuite în aspectul și poziția mameloanelor.

2. Repetați examinarea pe care ați făcut-o în poziția culcat, stând în picioare, cu brațul stâng ridicat deasupra capului, astfel încât axila să fie întinsă. În acest fel, verificați din nou axila și sânul prin mișcări circulare.

3. Strângeți ușor ambele mameloane între degetul mare și arătător. Dacă există orice tip de secreție purulentă sau lichid, consultați neapărat un medic. Dacă găsiți orice masă suspectă sau îngroșare în timpul examinării sânilor, consultați-vă medicul fără a intra în panică.

Examinarea Medicală: Chiar dacă nu aveți nicio reclamație, dacă aveți între 20 și 40 de ani, trebuie să fiți examinată de un specialist în chirurgie generală cu experiență în patologia mamară o dată la trei ani; dacă aveți peste 40 de ani, o dată pe an. Medicul poate întâlni mase mamare benigne în timpul examinării. Aceste mase sunt de obicei mai moi, cu suprafață netedă, rotunde și mobile. Masele canceroase sunt mai dure, cu suprafață neregulată și sunt structuri care nu se mișcă ușor deoarece sunt fixate mai strâns de țesut.

Metode de Imagistică

Datorită posibilităților tehnologiei medicale actuale, prin imagistica mamară este posibilă detectarea cancerului de sân în cel mai timpuriu stadiu posibil. În special în ultima perioadă, se întâlnesc tot mai des cancere de sân care nu pot fi simțite la mână, dar care pot fi detectate prin metode imagistice. Metode imagistice frecvent utilizate pentru diagnosticul cancerului de sân:

Mamografia: Metoda de bază în diagnosticul cancerului de sân, mamografia este una dintre metodele imagistice care permit evaluarea bolilor mamare folosind raze X de nivel scăzut. Prin această metodă, considerată standardul de aur, pot fi văzute mase mici și modificări care nu pot fi detectate prin palpare. Sânul este comprimat între două plăci și se obțin imagini în diferite poziții. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține efectuarea unei mamografii de screening o dată pe an pentru fiecare femeie începând cu vârsta de 40 de ani. S-a observat că rata de mortalitate prin cancer de sân scade cu 33% în rândul celor care efectuează mamografii regulate.

Ultrasonografia: Este una dintre investigațiile auxiliare mamografiei. Realizează imagistica cu ajutorul undelor sonore ultrasonice. Reflexiile undelor sonore sunt colectate de computer și formează o imagine pe ecran. Oferă informații despre structura internă a maselor detectate prin mamografie. De asemenea, oferă informații preliminare despre distincția dintre masele benigne și cele maligne. Este una dintre metodele preferate deoarece oferă mai multe informații decât mamografia, în special la pacientele tinere.

Imagistica prin Rezonanță Magnetică (RMN): Imagistica prin rezonanță magnetică, utilizată pe scară largă astăzi, este considerată una dintre cele mai sensibile metode imagistice pentru cancerul de sân datorită capacității sale de a combina constatările structurale cu cele funcționale atunci când este utilizată corect și la momentul potrivit.

Biopsia: Este metoda de prelevare a probelor din masa suspectă de cancer de sân pentru examinare patologică. Proba de țesut este prelevată prin ac fin, ac gros automat sau tehnică chirurgicală și trimisă pentru examinare patologică.

Diagnostic și Tratament Precoce

Diagnosticul în stadiu incipient salvează vieți. În diagnosticul precoce al cancerului de sân, va fi un avantaj pentru femeile cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani să fie examinate de un medic la fiecare trei ani; iar după vârsta de 40 de ani să fie examinate de un medic o dată pe an și să facă o mamografie.

Metode Chirurgicale Aplicate în Cancerul de Sân

Rata de supraviețuire cu diagnosticul pus în stadiu incipient depășește 90%. Chirurgia este una dintre cele mai importante metode de tratament în cancerul de sân. Tumoarea este îndepărtată chirurgical, apoi se încep tratamentele auxiliare pentru a preveni recidiva tumorii și răspândirea la alte organe. Unul dintre cele mai importante studii realizate în legătură cu cancerul de sân este protejarea ganglionilor limfatici. În trecut, când se observa răspândirea la ganglionii limfatici axilari, aceștia erau îndepărtați direct, chiar dacă nu exista răspândire la nivelul țesutului limfatic. Acest lucru cauza umflarea brațului, tulburări funcționale și, cel mai important, tulburări psihologice la pacienți. Cu noua Biopsie a Ganglionului Limfatic Sentinelă, nu se intervine asupra întregului țesut limfatic, ci se îndepărtează doar partea unde există răspândire; astfel, pacientul este protejat de o procedură chirurgicală inutilă și epuizantă.

Operațiile efectuate în tratamentul cancerului de sân pot fi grupate sub 3 titluri:

Mastectomia Radicală: Întregul sân este îndepărtat împreună cu țesutul canceros; în același timp sau ulterior, se poate reconstrui sânul pacientului cu proteză de silicon sau cu propriile țesuturi.

Mastectomia cu Conservarea Tegumentului: Întregul țesut mamar este îndepărtat, dar pielea sânului poate fi păstrată. Se obține un aspect natural prin plasarea unei proteze de silicon în locul țesutului îndepărtat.

Chirurgia Conservatoare a Sânului: În acest tip de operație, tumoarea și o mică parte din țesutul mamar înconjurător sunt îndepărtate împreună, iar sânul este lăsat pe loc. Astfel, se păstrează atât aspectul natural, cât și starea psihologică a pacientului. După operație, se aplică radioterapie timp de 5-7 săptămâni pentru a preveni recidiva bolii. Chirurgia conservatoare a sânului nu se efectuează sub nicio formă la gravide, la pacientele cu tumori multifocale într-un singur sân sau la cele care au primit anterior radioterapie în această regiune.

Ce este Cancerul de Col Uterin?

Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la femei la nivel mondial. Cea mai mare diferență față de alte tipuri de cancer feminin este că, dacă se efectuează teste de screening regulate, poate fi detectat în stadiu incipient și, dacă este detectat devreme, rata de succes a tratamentului este ridicată. Cancerul de col uterin este tipul de cancer care se dezvoltă în gâtul uterului, numit „Cervix”. Cervixul este organul care face legătura între uter și vagin, fiind parte a sistemului reproducător în partea inferioară a uterului. Este format din două părți. Partea exterioară, numită ectocervix, este aproape de vagin; partea interioară, numită endocervix, este aproape de uter. Majoritatea cancerelor apar în zona în care aceste două părți se unesc. Cancerul de col uterin apare prin modificarea celulelor din stratul care căptușește interiorul uterului (endometru) sub influența factorilor externi și creșterea lor necontrolată. Stratul de endometru este un țesut sensibil la hormonii eliberați de ovare sau primiți din exterior. Dacă nu este diagnosticat și tratat din cauza tulburărilor hormonale, în timp se poate dezvolta cancerul în stratul endometrial ca urmare a modificărilor celulare suferite.

Cancerul Uterin

Ce este Cancerul Uterin?

Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la femei. Cea mai mare diferență față de alte tipuri de cancer feminin este că poate fi detectat în stadiu incipient și rata de succes a tratamentului este ridicată. Este tipul de cancer format prin modificarea celulelor din stratul care căptușește interiorul uterului (endometru), organul reproductiv principal al femeii, sub influența factorilor externi și creșterea lor necontrolată. Stratul de endometru este un țesut sensibil la hormonii eliberați de ovare sau primiți din exterior. Dacă nu este diagnosticat și tratat din cauza tulburărilor hormonale, în timp se poate dezvolta cancerul în stratul endometrial ca urmare a modificărilor celulare suferite.

Cancerele ovariene, dintre care marea majoritate sunt observate în perioada post-menopauză, sunt cele mai greu de tratat dintre cancerele feminine. Acest tip de cancer, care progresează insidios și își arată simptomele doar în stadii avansate, poate pune viața în pericol. Acest tip de cancer, observat la aproximativ 12 din 1000 de femei, poate ajunge la o rată de vindecare de 90% dacă este depistat devreme.

Ovarele sunt o pereche de organe situate de ambele părți ale uterului. Ovarele, de dimensiunea unei migdale, îndeplinesc funcția de producere a ovulelor și de secreție a hormonilor feminini (estrogen și progesteron). Cancerul ovarian apare prin diviziunea și multiplicarea necontrolată a celulelor epiteliale aflate în țesutul ovarian, care formează structura principală a ovarului. Cel mai frecvent tip de cancer ovarian (în proporție de 90%) este cancerul ovarian epitelial, care se formează în stratul superficial al ovulului.

Este tipul de cancer format prin multiplicarea excesivă a celulelor aflate în glanda tiroidă. De obicei se manifestă ca o masă sau un nodul la nivelul gâtului. Glanda tiroidă este unul dintre organele situate la nivelul gâtului, cu o greutate de 20-25 de grame, care reglează întregul metabolism al corpului cu hormonul pe care îl produce folosind iodul. Deși cauza nu este încă pe deplin cunoscută, este mai puțin frecvent decât alte tipuri de cancer și evoluția bolii este destul de bună. Cancerul tiroidian nu este un singur tip de cancer. În funcție de frecvența incidenței, se împarte în 4 grupe: Cancer Papilar, Cancer Folicular, Cancer Medular și Cancer Anaplastic.

Tipurile de Cancere Tiroidiene

Cancerul Tiroidian Papilar: Constituie 75-80% din cancerele tiroidiene. De obicei are o evoluție bună. Începe să fie observat la 20-50 de ani, frecvența incidenței crește la 30-40 de ani. Acest tip de cancer care se răspândește prin ganglionii limfatici se poate răspândi la ganglionii limfatici de la gât și la plămâni. Poate exista mult timp fără a prezenta niciun simptom și fără a cauza moartea. La vârstnici evoluează mai rapid decât la tineri. Deși răspândirea cancerului la ganglionii limfatici de la gât nu poartă un risc rău la tineri; la pacienții peste 40 de ani indică faptul că boala va progresa rapid. Acest tip de cancer se întâlnește la 2% din populația Turciei.

Cancerul Tiroidian Folicular: Constituie 15% din cancerele tiroidiene. Este mai des întâlnit la vârsta de 50 de ani și la femei. Este tipul de cancer tiroidian cel mai greu de diagnosticat. Se răspândește în vase și în capsula glandei tiroide. Răspândirea la alte organe precum plămâni, oase, ficat și creier este observată rar. La cei cu răspândire vasculară, cancerul progresează mai rapid.

Cancerul Tiroidian Medular: Are tendința de a crește rata calciului în sânge și constituie 6-8% din cancerele tiroidiene. Familiile persoanelor care au acest tip de cancer trebuie, de asemenea, să fie testate pentru această boală. La 30% din pacienții cu cancer medular pot fi observate înroșirea feței, diareea și oboseala. Întreaga glandă tiroidă este îndepărtată prin operație. Dacă se observă răspândire în ganglionii limfatici, aceștia sunt îndepărtați în timpul operației. Ulterior se măsoară nivelul de calcitonină (un hormon secretat de celulele C aflate în glanda tiroidă și care are efect asupra oaselor). Nivelul ridicat înseamnă că boala a recidivat. Pentru a găsi zona canceroasă se efectuează investigații precum ecografie, tomografie, RM, scintigrafie cu sestamibi, scintigrafie MIBG, scintigrafie DMSA și scintigrafie cu octreotid.

Cancerul Tiroidian Anaplastic: Este cel mai puțin întâlnit tip de cancer tiroidian. Masa din tiroidă se dezvoltă și crește foarte rapid. În cazurile în care îngreunează respirația, poate fi necesară îndepărtarea traheei. Se aplică radioterapie și chimioterapie.

Melanomul, cancerul de piele care pune viața în pericol, este tipul cu cea mai proastă evoluție dintre cancerele de piele. Poate apărea la aproximativ 1 milion de persoane pe an; poate apărea pe pielea normală fără avertisment sau se poate forma pe o aluniță existentă anterior. Apare prin multiplicarea excesivă și necontrolată a melanocitelor care asigură producția de melanină, care dă culoarea pielii și permite bronzarea, și are proprietatea de a se răspândi.

Căi de Protecție

Pentru a vă proteja de boală este important să nu fiți expuși direct la soare în special între orele 10.00-16.00 când soarele este cel mai activ, să preferați haine de culori deschise care reflectă lumina soarelui, să folosiți creme protectoare cu factor ridicat, să nu stați la plajă mult timp pentru a obține un bronz. De asemenea, trebuie verificat întregul corp în fața oglinzii o dată pe lună, începând de la față.

Unul dintre tipurile de cancer prietene cu țigara este cancerul laringian (de gât). Aproximativ 95% din pacienții cu cancer laringian sunt fumători. Apare prin multiplicarea necontrolată a unor celule în regiunea laringelui și transformarea lor în tumoare.

Pancreasul este un organ situat în partea cea mai posterioară a abdomenului, cu o lungime de aproximativ 15 cm, a cărui față frontală este complet acoperită de stomac, duoden și colon. Reglează zahărul din sânge prin producerea insulinei în secreția sa internă; și reglează digestia alimentelor în duoden prin producerea sucului pancreatic în secreția sa externă. Este unul dintre cele mai vulnerabile organe ale corpului. Este format dintr-o rețea bogată de limfă și nervi. Cancerul pancreatic, care se răspândește foarte rapid la organele din jurul său, este al patrulea cel mai mortal cancer din lume.

Cancerul gastric (de stomac), unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în țara noastră, ocupă locul al doilea după cancerul de sân printre tipurile de cancer observate la femei. În timp ce numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de acest cancer în lume scade; în Turcia acesta prezintă o creștere. Tumorile care se dezvoltă în special pe marginea mică a mucoasei stomacului aflat în regiunea superioară stângă a abdomenului cauzează cancer. Acest cancer, observat cel mai mult în regiunile Mării Negre și Anatoliei de Est în Turcia; este observat în țări din Extremul Orient precum Japonia, China și în țările din Europa de Nord. În formarea cancerului gastric, un loc important îl ocupă obiceiurile alimentare greșite (consumul excesiv de alimente sărate, consumul de carne crudă, consumul de carne arsă, insuficiența în nutriția cu legume și fructe etc.).

Cancerul de colon, una dintre bolile de care se îmbolnăvesc aproximativ 1 milion de persoane în fiecare an în lume, prezintă o creștere treptată în Turcia. Boala, în care nutriția greșită joacă un rol important, este observată mai mult la bărbați decât la femei. Este tipul de cancer cauzat de polipii care se dezvoltă în intestinul gros, numit colon. Cancerul de colon, întâlnit mai des în special în țările occidentale, ocupă locul 3 în lume în ceea ce privește frecvența incidenței. În formarea cancerului de colon, a cărui cauză nu este cunoscută cu certitudine, sunt în discuție factori de mediu și genetici. Cancerul de colon poate proveni dintr-o bază polipoidă care se dezvoltă în colon, precum și din mucoasa care formează suprafața interioară.

Cancerul de ficat este creșterea anormală observată în celulele din ficat. Ficatul are sarcini foarte importante, cum ar fi eliminarea substanțelor nocive din corp, producerea bilei care asigură digestia grăsimilor, stocarea zahărului, producerea proteinelor. Din cauza importanței sale în interiorul corpului și a structurii celulare a ficatului, acesta se află în fruntea celor mai riscante și mai frecvente tipuri de cancer. În formarea sa, ciroza (alcoolul), infecțiile cu Hepatita B și C joacă un rol important. Riscul anual de dezvoltare a HCC la pacienții care au dezvoltat ciroză din orice motiv este de 3-5%. De asemenea, Aflatoxina găsită în alimentele mucegăite (în special cereale) este o cauză importantă în apariția bolii.

Tipurile de Cancer de Ficat

Există două tipuri de cancer de ficat: Primar și secundar. Dacă cancerul a început în ficat și se răspândește de aici, este calificat drept Primar; dacă a început în alt organ și s-a răspândit ulterior la ficat, este calificat drept Secundar. Cele mai frecvente organe unde începe cancerul hepatic secundar sunt plămânii, sânul și intestinul gros. Cele mai frecvente tipuri de cancer hepatic primar:

Carcinomul Hepatocelular: Apare frecvent în legătură cu ciroza și infecțiile cu Hepatita B sau C. De asemenea, toate bolile care cauzează ciroză sunt într-o poziție care susține cancerul HCC. Este cel mai frecvent tip de cancer hepatic primar, în proporție de 75%. Cel mai des între 40-60 de ani; se observă de 5 ori mai mult la bărbați decât la femei. Se manifestă prin mărirea ficatului, acumularea de lichid în abdomen (acest lichid poate fi și sângerios), durere severă în regiunea abdominală, oboseală, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, senzație de masă în abdomen. Cu toate acestea, diagnosticul definitiv poate fi pus prin efectuarea biopsiei hepatice.

Colangiocarcinomul: Este tipul de cancer observat rar în celulele căilor biliare. Boala, care se manifestă prin dureri abdominale, oboseală, febră și scădere în greutate, este observată de obicei între 50-70 de ani. Diagnosticul definitiv este pus prin ecografie, CT, creșterea ALP și biopsie.