Varice – Chirurgie Vasculară

Varicele pot provoca în timp modificări de culoare ale pielii

Varicele apar atunci când venele, care asigură întoarcerea sângelui neoxigenat către inimă, se dilată ca urmare a presiunii excesive și a obstrucției și își pierd capacitatea de a readuce sângele la inimă. Din cauza insuficienței valvulare și a presiunii excesive din vene, venele superficiale ale picioarelor se dilată și formează varice cu aspect alungit, sinuos și de culoare verde-albăstruie. Netratate, varicele progresează și pot duce la modificări de culoare ale pielii, cheaguri de sânge și ulcerații.

Apar mai frecvent odată cu vârsta și mai ales la femei

Varicele apar la aproximativ 20% dintre adulți și la 50% dintre persoanele de peste 50 de ani. La pacienții de peste 70 de ani, frecvența varicelor este de 70–80%. Deoarece purtarea pantofilor cu toc și utilizarea anticoncepționalelor provoacă staza sângelui și formarea de cheaguri în vene, varicele apar cel mai frecvent la femei. Sedentarismul prelungit, greutatea peste normal și predispoziția genetică sunt, de asemenea, factori favorizanți ai bolii varicoase.

Vine vara – protejați-vă de căldură!

Aplicarea căldurii pentru calmarea durerilor de picioare la persoanele cu varice este foarte dăunătoare. Acum, odată cu venirea lunilor de vară, obiceiuri precum îngroparea picioarelor în nisip pe plajă timp de ore întregi sau statul îndelungat în apa fierbinte a izvoarelor termale pentru a scăpa de durerile accentuate de căldură pot avea consecințe periculoase în cazul varicelor. În plus, statul îndelungat în picioare fără mișcare și purtarea pantofilor cu toc au un efect negativ asupra acestei boli și pot accentua simptomele și complicațiile pacienților.

Metoda de tratament diferă în funcție de starea varicelor

Varicele sunt tratate prin metode diferite în funcție de tipul, dimensiunea și extinderea lor. Scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor și corectarea aspectului inestetic. Dacă nu provoacă un disconfort mare și simptomele sunt minime, medicul vă poate recomanda modificări ale stilului de viață. Însă în cazul unor simptome severe, al cheagurilor de sânge sau al afectării pielii, vă va recomanda cea mai potrivită metodă de tratament.

Prin scleroterapie, medicamentul se administrează în venă, fără a fi nevoie de anestezie

Scleroterapia utilizată în tratamentul varicelor se efectuează sub anestezie locală, în condiții de sală de operație, fără nicio incizie, sub ghidaj ecografic, prin injectarea unui medicament în venă. După acest tratament al varicelor fără operație, pacientul se poate ridica după 2–3 ore de repaus și poate merge acasă. Este suficientă purtarea ciorapilor compresivi timp de 3–4 zile.

Metoda cu spumă este eficientă în varicele de grad mediu!

Este aceeași metodă ca scleroterapia. Însă substanța injectată în formă pură în scleroterapie și microscleroterapie este amestecată, în această metodă, cu aer. Când substanța reacționează cu aerul, capătă o consistență asemănătoare spumei, de aceea se numește metoda cu spumă. Este foarte eficientă în tratamentul varicelor medii și mari și este utilizată pe scară largă.

Metoda prin radiofrecvență se aplică sub anestezie

Pacientul poate avea nevoie de o anestezie profundă și de scurtă durată. După 6–8 ore, odată evaluate efectele anesteziei, pacientul poate merge acasă. Nu există dezavantaje precum incizii, suturi, repaus la pat, narcoză sau pierderea capacității de muncă. Pacientul își poate relua viața socială imediat după tratament. După tratament este necesară purtarea ciorapilor compresivi timp de 1 săptămână. În cazul ablației cu laser, procedura se efectuează sub ghidaj ecografic. Utilizarea ei a scăzut odată cu folosirea radiofrecvenței și a adezivului medical. În plus, tratamentul cu laser și radiofrecvență poate fi necesar și pentru tratarea varicelor capilare, pentru sănătatea și starea noastră de bine.

• Oferă confort pacientului în timpul tratamentului

• Procedura se încheie în câteva ore, fără a expune pacientul la anestezie.

• Oferă rezultate excelente în tratamentul varicelor.

• Pacientul se poate întoarce la serviciu și la viața de zi cu zi în aceeași zi.

• Nu lasă pete sau urme pe piele după tratament.

• Pacientul se poate ridica la 30 de minute după încheierea procedurii.

• În zona venei tratate nu apare o senzație permanentă de întărire sau de tensiune.

Chirurgia varicelor și chirurgia vasculară este specialitatea medicală care se ocupă de diagnosticarea și tratarea afecțiunilor arterelor, venelor și sistemului limfatic. Deși publicul larg o confundă adesea cu chirurgia cardiacă, cele două specialități diferă considerabil. În funcție de gravitatea bolii vasculare, se pot efectua operații deschise sau intervenții mai puțin invazive. Exemple de afecțiuni tratate sunt varicele, anevrismele de aortă, boala vasculară periferică și cheagurile de sânge. Printre procedurile utilizate frecvent în tratarea acestor afecțiuni se numără angioplastia, stentarea, bypass-ul arterial sau venos și repararea anevrismului de aortă.

Ce este chirurgia varicelor și chirurgia vasculară?

Chirurgia varicelor și chirurgia vasculară se concentrează pe diagnosticarea și tratarea bolilor care afectează sistemul vascular, alcătuit din diferitele vase de sânge ale organismului. Medicii care efectuează diagnosticul și tratamentul sunt numiți, de regulă, chirurgi vasculari. Chirurgii vasculari sunt medici instruiți și specializați în numeroase domenii, precum chirurgia generală și operațiile vasculare deschise. Intervenția chirurgicală nu este întotdeauna necesară. În unele cazuri, modificările stilului de viață și tratamentele medicamentoase pot fi suficiente pentru tratarea afecțiunii pacientului.

Care sunt bolile tratate în chirurgia varicelor și chirurgia vasculară?

Pentru afecțiunile tratate de chirurgii vasculari se folosește termenul de boli vasculare. Acest termen cuprinde orice afecțiune care implică arterele, venele, capilarele mici care transportă sângele și vasele limfatice care conțin globule albe. Unele boli vasculare pun grav viața în pericol, iar tratarea lor necesită diverse intervenții invazive. Iată câteva informații pe scurt despre bolile varicoase și vasculare cu prevalență ridicată:

• Varicele: Sunt vase de sânge proeminente, umflate și sinuoase, situate imediat sub suprafața pielii. Varicele sunt o problemă de sănătate care apare de obicei în partea inferioară a corpului. Proeminențele albastre și violete se observă mai ales pe picioare, labele picioarelor și glezne. Această afecțiune poate provoca durere sau mâncărime. Deși pentru majoritatea pacienților nu reprezintă o amenințare serioasă, aceștia pot căuta tratament din cauza aspectului deranjant. Printre cauze se numără pierderea elasticității venelor odată cu înaintarea în vârstă; la femei, întinderea pereților venoși din cauza modificărilor hormonale din sarcină, la utilizarea anticoncepționalelor și la menopauză; istoricul familial, obiceiurile de viață, constipația cronică, fumatul și excesul de greutate.

• Cheagurile de sânge: Cheagul de sânge este o masă semisolidă sau gelatinoasă care se formează în artere sau vene. Cheagurile formate în vene pot provoca embolie pulmonară. Cheagurile care blochează fluxul sanguin în creier pot provoca accident vascular cerebral, iar în inimă, infarct. Sarcina, obezitatea, vârsta înaintată, cancerul, tratamentele hormonale, utilizarea anticoncepționalelor, fumatul și imobilitatea cresc riscul de formare a cheagurilor de sânge.

• Anevrismul de aortă: Anevrismele de aortă sunt dilatări în formă de balon care apar pe aortă, principala arteră care transportă sângele bogat în oxigen în organism. Aceste dilatări pot apărea oriunde de-a lungul aortei. Anevrismul de aortă abdominală este cea mai frecventă localizare și se formează de-a lungul porțiunii aortei care trece prin abdomen. Anevrismul de aortă toracică se formează de-a lungul porțiunii care trece prin cavitatea toracică. Anevrismul de aortă crește riscul de rupere a stratului interior al peretelui aortic, ceea ce poate duce la o hemoragie internă care pune viața în pericol. Se poate dezvolta și mări fără a provoca vreun simptom. De aceea, diagnosticul și tratamentul precoce sunt de importanță vitală.

• Boala arterială periferică: Boala arterială periferică este un tip de boală cardiovasculară care afectează vasele de sânge. Se caracterizează prin acumularea de plăci formate din grăsimi și colesterol în arterele picioarelor și brațelor. Această acumulare este cunoscută și sub numele de ateroscleroză. Depozitele de placă sunt dure la exterior și moi la interior; suprafețele dure se pot fisura și pot permite trombocitelor să se adune în zonă. În jurul plăcilor se pot forma cheaguri de sânge, îngustând și mai mult arterele. Dacă cheagurile și plăcile îngustează sau blochează arterele, sângele nu mai poate trece pentru a hrăni organele și celelalte țesuturi. Ca urmare, țesuturile sunt afectate, ceea ce poate duce în final la gangrenă. Factorii de risc includ consumul de tutun, diabetul, vârsta înaintată, istoricul familial de boli cardiovasculare, hipertensiunea, hipercolesterolemia și tulburările de coagulare. Persoanele cu boală arterială periferică au o probabilitate mai mare de a suferi un infarct, un accident vascular cerebral, un atac ischemic sau o boală coronariană decât persoanele fără această boală.

Care sunt simptomele bolilor varicoase și vasculare?

Unele boli vasculare se dezvoltă acut și pot evolua fără simptome. Pe de altă parte, unele boli cronice sau cu evoluție lentă pot prezenta diverse simptome. Simptomele diferă în funcție de tipul bolii și de locul în care se dezvoltă. De aceea, generalizarea simptomelor poate să nu fie corectă. Simptomele bolilor varicoase și vasculare pot fi enumerate, în funcție de boală, astfel:

Simptomele varicelor:

• Vene sinuoase, umflate, asemănătoare unor cordoane, de culoare albastru-violet,

• Senzație de oboseală, greutate sau amorțeală în mușchii picioarelor, mai ales după activitatea fizică,

• Mâncărime, durere, crampe musculare, umflarea labelor picioarelor și a gleznelor,

• Modificări de culoare maronie ale pielii,

• Ulcere venoase (răni).

Simptomele cheagului de sânge:

• Durere de tip crampă,

• Umflare,

• Modificarea culorii pielii,

• Creșterea temperaturii la nivelul brațelor sau picioarelor,

• Dificultate bruscă de respirație,

• Durere ascuțită în piept care se agravează la inspir și expir,

• Tuse,

• Expectorație cu sânge.

Simptomele anevrismului de aortă:

• Amețeală bruscă și senzație de leșin,

• Creșterea frecvenței cardiace,

• Dureri bruște și severe în piept, abdomen și spate,

• Dificultăți de respirație și dispnee,

• Senzație de sațietate mai devreme decât de obicei,

• Durere în zona în care crește anevrismul,

• Durere sau dificultate la înghițire,

• Umflarea brațelor, gâtului și feței.

Simptomele bolii arteriale periferice:

• Durere, crampe, amorțeală și disconfort la nivelul picioarelor și șoldurilor,

• Arsură și durere în labele picioarelor și degete, mai ales noaptea, în poziție culcată sau în repaus,

• Modificarea culorii pielii picioarelor,

• Piele lucioasă,

• Disfuncție erectilă la bărbați,

• Răni deschise la nivelul labelor picioarelor și picioarelor care nu se vindecă,

• Infecții mai frecvente ale pielii și țesuturilor moi.

Cum se diagnostichează bolile varicoase și vasculare?

Diagnosticul bolilor varicoase și vasculare poate fi stabilit prin examenul fizic efectuat pe baza simptomelor, analize de sânge, metode imagistice și diverse metode invazive și neinvazive. Unele boli nu prezintă simptome și pot fi descoperite întâmplător în timpul controalelor medicale de rutină. De aceea, se recomandă în special persoanelor din grupele de risc să meargă regulat la medic și la controale de rutină. Iată informații specifice fiecărei boli despre metodele de diagnostic:

• Diagnosticul varicelor: Deoarece venele sunt aproape de suprafața pielii și ușor vizibile, diagnosticul poate fi stabilit de obicei în timpul examenului fizic. Pentru obținerea unor imagini detaliate ale venelor și înțelegerea complicațiilor se poate recurge la ecografie, o metodă imagistică sigură și nedureroasă.

• Diagnosticul cheagurilor de sânge: Atunci când se suspectează o tulburare de coagulare, pot fi utilizate diverse analize de sânge pentru diagnostic. Testul timpului de protrombină poate fi efectuat pentru a determina cât de repede se coagulează sângele. De asemenea, poate ajuta la ajustarea dozei medicamentelor anticoagulante, dacă acestea sunt utilizate. Testul timpului de tromboplastină parțial activată, testul fibrinogenului și hemoleucograma completă sunt teste de diagnostic utilizate în scopuri similare.

• Diagnosticul anevrismului de aortă: Multe anevrisme se dezvoltă fără simptome. De obicei, ele sunt descoperite în timpul unui control de rutină sau al unui screening. Dacă probabilitatea de a dezvolta un anevrism de aortă este mare sau există simptome ale unui anevrism, pot fi utilizate diverse teste imagistice pentru diagnostic. Tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), angiografia și ecografia sunt metodele imagistice folosite în diagnostic.

• Diagnosticul bolii arteriale periferice: După efectuarea examenului fizic, evaluarea factorilor de risc și aflarea istoricului medical, se poate recurge la metode avansate de diagnostic. Aceste metode neinvazive ajută la diagnosticarea obstrucțiilor apărute în vasele de sânge. Indicele gleznă-braț, înregistrarea volumului pulsului și ecografia vasculară sunt exemple de astfel de metode. Pentru depistarea obstrucțiilor arteriale se poate efectua și un test invaziv numit angiografie.

Cum se tratează bolile varicoase și vasculare?

Deși modificările stilului de viață, tratamentele medicamentoase și exercițiile fizice pot fi suficiente pentru tratarea bolilor în stadiile incipiente, în stadiile avansate pot fi necesare intervenții minim invazive și chirurgicale. Se pot aplica ablația pentru închiderea varicelor, angioplastia și stentarea pentru deschiderea vaselor de sânge, implantarea de stent-grefă pentru susținerea vaselor slăbite și terapia trombolitică pentru dizolvarea cheagurilor. Chirurgia vasculară deschisă permite accesul direct la vas și intervenția asupra acestuia. Iată informații specifice fiecărei boli despre procedurile de tratament:

• Tratamentul varicelor: Pentru varicele incipiente se pot recomanda modificări ale stilului de viață și ciorapi elastici compresivi. În venă poate fi injectată o soluție care face ca pereții venei să se lipească unul de altul. Această procedură se numește scleroterapie; datorită acestei injecții, venele se transformă în țesut cicatricial și dispar. Operația de varice se efectuează în cazurile considerate necesare de către chirurgi. Se mai numește și procedura de ligatură și stripping. Pentru tratarea varicelor, chirurgul vascular leagă vena afectată pentru a preveni acumularea sângelui (ligatură) și poate îndepărta venele pentru a preveni reapariția varicelor (stripping). Chirurgia varicelor este o formă de tratament care necesită atenție în privința complicațiilor. Printre complicațiile posibile se numără infecția, tromboza venoasă profundă, cicatricile, arsurile pielii și leziunile nervoase.

• Tratamentul cheagurilor de sânge: Medicamentele anticoagulante se folosesc de obicei atunci când s-a format un cheag într-o singură venă sau arteră. Anticoagulantele reduc capacitatea sângelui de a se coagula și previn formarea unor noi cheaguri. Însă aceste medicamente trebuie utilizate numai la recomandarea medicului. Utilizarea lor necontrolată poate duce la diverse interacțiuni medicamentoase și alimentare sau la probleme de sângerare. În situații de urgență precum accidentul vascular cerebral, chirurgii pot dizolva cheagurile printr-o procedură numită terapie trombolitică.

• Tratamentul anevrismului de aortă: Pentru a preveni creșterea unui anevrism de aortă nerupt, pot fi prescrise medicamente care îmbunătățesc fluxul sanguin, scad tensiunea arterială și controlează colesterolul. Anevrismele mari cu risc de rupere pot necesita intervenție chirurgicală. În repararea deschisă, anevrismul este îndepărtat, iar în locul lui se coase o grefă, o bucată specială de tub, pentru repararea arterei. Această operație se poate efectua și în cazul rupturii anevrismului. Repararea endovasculară este o procedură minim invazivă utilizată pentru repararea anevrismelor de aortă. În timpul procedurii, se plasează o grefă cu ajutorul unui cateter pentru a consolida sau repara artera.

• Tratamentul bolii arteriale periferice: Tratamentul bolii arteriale periferice are două obiective principale: reducerea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și ameliorarea durerilor care apar la mers. În această etapă sunt necesare diverse modificări ale stilului de viață, tratamente medicamentoase, precum și tratamente minim invazive și chirurgicale. Printre modificările stilului de viață se numără renunțarea la produsele din tutun, o dietă săracă în colesterol, grăsimi și sodiu, un program regulat de exerciții, reducerea stresului și tratarea unor afecțiuni precum hipertensiunea, hipercolesterolemia și diabetul. Tratamentele medicamentoase includ medicamente pentru hipertensiune, colesterol ridicat, diabet și anticoagulante, utilizate la recomandarea medicului. Utilizarea acestor medicamente fără avizul unui specialist este foarte riscantă. Pentru pacienții cu boală arterială periferică avansată, cu dureri severe și mobilitate limitată, se pot efectua tratamente minim invazive sau chirurgicale precum angioplastia, stentarea, bypass-ul arterial periferic și aterectomia.

Întrebări frecvente

Ce se întâmplă dacă varicele de la picioare nu sunt tratate?

Netratate, varicele pot provoca răni deschise, sângerări și modificări de culoare ale pielii. Varicele severe pot fi un semn al insuficienței venoase cronice. Această afecțiune afectează capacitatea venelor de a pompa sângele înapoi spre inimă. Pacienții cu varice au o probabilitate mai mare de a dezvolta cheaguri de sânge. Printre complicațiile posibile se numără tromboflebita superficială, tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară.

Câte zile de spitalizare sunt necesare după operația de varice?

După operația de varice, pacienții pot merge acasă în aceeași zi sau a doua zi. Totuși, sunt necesare câteva zile de repaus. Perioada de recuperare diferă de la un pacient la altul. Pentru informații complete, pacienților li se recomandă să discute cu chirurgul care a efectuat operația.

Cum îți dai seama dacă ai un vas de sânge blocat?

În zona obstrucției pot apărea durere sau disconfort, umflare și edem, precum și pete roșii, albastre și violete pe piele. Dacă apar aceste simptome, trebuie să cereți imediat sfatul unui specialist. Medicii pot stabili diagnosticul prin teste imagistice precum radiografia și pot aplica procedura de tratament necesară.

Ce medic tratează venele picioarelor?

Chirurgii vasculari au cunoștințe vaste în tratarea chirurgicală și medicală a problemelor vasculare. Sunt medici care, după facultatea de medicină, au urmat o pregătire de specialitate în domeniul vascular și au devenit profesioniști în această specialitate.

Unde provoacă durere obstrucția vaselor de sânge?

Obstrucția vaselor de sânge apare de obicei la nivelul brațelor și picioarelor. Ea poate provoca durere în aceste zone și în țesuturile din jur.

Ce simptome provoacă obstrucția vaselor de sânge?

Obstrucția vaselor de sânge poate provoca durere și umflare în zona afectată, modificări ale pielii, moartea celulelor și țesuturilor, afectarea și insuficiența organelor, precum și complicații grave precum infarctul și accidentul vascular cerebral.

Cum aflăm dacă există o obstrucție vasculară?

Obstrucția vasculară este o problemă medicală care poate fi diagnosticată în urma examinării de către un medic specialist. Dacă apar simptome, trebuie să consultați un medic.

Poate stresul să provoace obstrucția vaselor de sânge?

Episoadele de stres repetate și prelungite pot duce la modificări ale structurii vaselor de sânge. Ele pot provoca întărirea arterelor și, în timp, obstrucția acestora.

Bolile varicoase și vasculare devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele cu antecedente familiale de boli vasculare și cardiace, femeile însărcinate și pacienții cu colesterol și tensiune arterială ridicate prezintă un risc crescut. Un stil de viață nesănătos poate duce, de asemenea, la probleme vasculare. Bolile nu prezintă întotdeauna simptome și se pot dezvolta acut. De aceea, se recomandă să nu neglijați controalele, să adoptați obiceiuri de viață sănătoase, să faceți mișcare și să vă informați despre posibilele simptome.