Metode De Diagnostic În Infertilitatea Masculină

1- Analiza spermei (Spermiogramă)

Se numără printre primele teste efectuate în infertilitatea masculină. Deoarece producția de spermatozoizi este influențată de numeroși factori precum fumatul, alcoolul, căldura, medicamentele și infecțiile, probele care nu sunt normale trebuie repetate de cel puțin două ori, la un interval de o lună. Dacă analiza spermei evidențiază o problemă de fertilitate, se trece la o investigație mai amănunțită a bărbatului din punct de vedere fizic și hormonal. Ciclul de producție a spermatozoizilor se repetă la fiecare 2-3 luni. Adică, un spermatozoid produs va fi eliberat în sperma ejaculată după 2-3 luni. În același mod, factorii nocivi cu care se confruntă persoana (boli febrile grave, stres, oboseală, factori de mediu) sau medicamentele utile folosite pentru tratament pot influența caracteristicile spermatozoizilor peste 3 luni. Acest proces trebuie avut în vedere la interpretarea rezultatelor analizei spermei. Dacă nu s-a folosit niciun medicament și nu s-a suferit o boală febrilă, este necesară evaluarea a cel puțin două probe de spermă, prelevate la un interval de 3-4 săptămâni, iar decizia trebuie luată pe baza mediei acestor probe. De preferat, proba destinată analizei să fie predată într-un loc apropiat de laborator.

Când se efectuează analiza spermei?

Acest test trebuie efectuat după o perioadă de 3-5 zile de abstinență sexuală, adică de perioadă fără raporturi. Probele prelevate după mai puțin de 2 zile prezintă o concentrație scăzută de spermatozoizi, iar probele predate după 7 zile de abstinență sexuală nu sunt preferate, deoarece motilitatea spermatozoizilor scade. Probele de spermă care urmează să fie analizate nu trebuie expuse unor temperaturi ambientale sub 20 °C sau peste 40 °C. Șocul termic, rece sau cald, provoacă modificări severe ale motilității spermatozoizilor.

Cum se face prelevarea probei?

Prelevarea probei trebuie efectuată prin metoda masturbării; nu se folosesc prezervative, săpun sau cremă, iar recipientele sterile sunt preferate. Deoarece prima porțiune a probei de spermă conține cele mai multe celule spermatice, dacă această primă porțiune se scurge afară sau se pierde în timpul recoltării, acest lucru trebuie neapărat adus la cunoștința personalului de laborator.

Spermiograma; oferă informații despre volumul spermei (volumul lichidului seminal), culoare, pH, timpul de lichefiere (timpul de topire), vâscozitate, numărul spermatozoizilor, rata mobilității și morfologia (forma) acestora.

Volum (cantitate): Sperma trebuie să fie >1,5 ml.

Culoare: În mod normal, sperma este opacă și cenușie. După perioade lungi de abstinență poate fi galbenă; prezența eritrocitelor (globulelor roșii) în spermă poate da o culoare roșu-maronie; după utilizarea prelungită de antibiotice poate apărea incoloră.

pH: pH-ul normal al spermei este între 7,2-8. Situațiile în care pH-ul depășește 8 indică o infecție acută sau faptul că măsurarea a fost făcută târziu. În cazurile de azoospermie în care pH-ul este sub 6,5, trebuie luate în considerare obstrucția canalelor de eliminare, nedezvoltarea glandelor accesorii, infecțiile cronice și posibilitatea ca urina să se fi amestecat cu sperma.

Lichefiere (dizolvarea spermei): Prelungirea timpului de lichefiere (topire) reprezintă o anomalie care indică o creștere a vâscozității spermei, ceea ce este o situație nedorită; poate fi cauzată de modificări ale funcțiilor glandei prostatice sau de o infecție.

Vâscozitate: În mod normal, sperma este ușor vâscoasă, adică are consistență. În infecțiile cronice precum prostatita sau veziculita, vâscozitatea (consistența) poate fi crescută.

Valorile normale din spermiogramă, conform criteriilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS);

Volum (cantitate): >1,5 ml

Concentrația spermatozoizilor: 15 milioane/ml și peste

Obținerea valorilor de mai sus în analiza spermei nu indică cu certitudine că va apărea sarcina. De exemplu, la partenerele bărbaților cu o concentrație a spermatozoizilor de 10 milioane/ml poate apărea sarcina, în timp ce partenerele bărbaților cu o concentrație de 80 milioane/ml pot să nu rămână gravide.

Motilitatea spermatozoizilor (mobilitate): 32% și mai mult (Gradul A+B)

Clasificarea se face în funcție de tipul de mișcare:

Gradul A (+4) = mișcare rapidă înainte (este forma normală de mișcare)

Gradul B (+3) = mișcare lentă, neliniară

Gradul C (+2) = mișcare pe loc

Gradul D (+1) = nemișcat

Mișcarea spermatozoidului este legată de integritatea anatomică și funcțională a porțiunii mijlocii și a cozii. Infecțiile, anomaliile cozii, varicocelul, alcoolul, anticorpii antispermatozoizi și sindromul ciliilor imobile sunt boli care pot cauza tulburări ale mișcării spermatozoizilor.

Structura spermatozoizilor (morfologie): 4% și mai mult în formă normală (conform criteriilor Kruger). În evaluarea spermei există mai multe criterii. «Criteriile Kruger» reprezintă o metodă de evaluare microscopică, care ia în considerare în special tulburările de formă ale spermatozoizilor. După o colorare specială, se examinează caracteristicile de formă (morfologie) ale spermatozoizilor și se determină capacitatea de fecundare a probei de spermă.

Celula spermatică, cu lungimea de 0.05 mm, este formată din trei părți: cap, gât și coadă. Partea capului conține materialul genetic, gâtul furnizează energia necesară mișcării spermatozoidului, iar coada asigură mișcarea spermatozoidului.

Azoospermie: Absența oricăror spermatozoizi în spermă

Oligospermie: Număr scăzut de spermatozoizi

Astenospermie: Scădere a ratei de mobilitate

Teratospermie: Tulburare de formă (structură, morfologie)