CENTRUL DE Tulburări ale somnului

Centrul pentru tulburări de somn este un centru medical care urmărește îmbunătățirea calității somnului și a stării generale de sănătate a pacienților. Lipsa somnului are efecte dăunătoare asupra calității vieții și asupra aproape tuturor sistemelor de organe. Aceste centre se ocupă de diagnosticarea și tratarea diverselor tulburări de somn cu care se confruntă persoanele de toate vârstele. Evaluările de specialitate pentru probleme frecvente de somn precum insomnia, apneea de somn, sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsia se efectuează în laboratoare de somn. Polisomnografia, folosită pentru monitorizarea și analiza tiparelor de somn ale pacienților, este unul dintre testele de bază utilizate pe scară largă în medicina somnului. În centrul pentru tulburări de somn, medici din diferite specialități, precum neurologia, psihiatria și pneumologia, elaborează planuri de tratament personalizate pentru pacienți. De asemenea, metodele de tratament non-invazive, cum ar fi terapia comportamentală și schimbările stilului de viață, se numără printre serviciile oferite în aceste centre.

Care sunt simptomele tulburărilor de somn?

Simptomele tulburărilor de somn pot varia în funcție de tipul și severitatea acestora. Simptomele tulburărilor de somn frecvente pot include:

• Dificultate de a adormi

• Dificultate de a menține somnul

• Trezire prea devreme

• Oboseală și lipsă de energie

• Sforăit puternic

• Pauze în respirație

• Senzație de sufocare

• Transpirații nocturne

• Nevoie bruscă de somn

• Paralizie în somn

• Nevoia constantă de mișcare la persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite

Tipuri de tulburări de somn:

• Dificultatea de a dormi suficient (Dissomnie)

• Fenomene fiziologice care apar în timpul somnului (Parasomnie) : Se manifestă prin simptome precum coșmaruri și somnambulism.

Dificultatea de a dormi suficient (Dissomnie):

1. Insomnia: Este una dintre cele mai frecvente tulburări de somn. Se poate vorbi despre această tulburare la persoanele care au dificultăți în a adormi noaptea, care se trezesc des sau foarte devreme și nu mai pot adormi la loc, ori care se simt neodihnite deși au dormit suficient.

2. Hipersomnia: Se manifestă prin somn excesiv. Persoanele cu hipersomnie se plâng că sunt foarte somnoroase. De asemenea, acestea ațipesc frecvent în timpul zilei. Această somnolență excesivă provoacă suferință și afectare semnificativă în plan social, profesional și în alte domenii.

3. Narcolepsia: În această tulburare de somn de origine genetică se observă atacuri irezistibile de somn odihnitor, care apar zilnic timp de cel puțin 3 luni, însoțite de pierderea de scurtă durată a controlului tonusului muscular. Cea mai evidentă caracteristică a narcolepsiei este somnolența excesivă, care poate apărea brusc, indiferent de cât s-a dormit în noaptea precedentă.

4. Tulburarea de somn asociată respirației: Tulburările de respirație în somn reprezintă o problemă medicală. În timpul somnului pot apărea periodic diverse tulburări respiratorii, de la simplul sforăit până la întreruperea fluxului de aer (apnee de somn). Persoanele care au probleme de respirație în somn se trezesc de multe ori pentru scurt timp pe parcursul nopții și nu se simt odihnite nici după 8-9 ore de somn. Unii pacienți pot înceta să respire pentru scurt timp (10-30 de secunde); această situație se numește apnee. Persoana afectată este foarte puțin conștientă de dificultatea de respirație și nu își asociază problema de somn cu aceasta. Totuși, partenerul de pat observă adesea sforăitul puternic (un semn al acestei probleme) sau episoadele înspăimântătoare de oprire a respirației. Alte semne care indică faptul că persoana are dificultăți de respirație în somn sunt:

• Transpirație excesivă noaptea,

• Trezire cu dureri de cap dimineața,

• Episoade de adormire în timpul zilei care nu sunt odihnitoare.

​Tulburarea de somn a ritmului circadian / Tulburarea ciclului somn-veghe: Există mai multe tipuri de tulburări de somn ale ritmului circadian. Cea mai cunoscută este jetlag-ul, care apare în urma călătoriilor între fusuri orare diferite. Atunci când are loc o schimbare bruscă a programului somn-veghe față de ceasul biologic, persoana are dificultăți în a-și ajusta programul de somn. Multe persoane se plâng de stare de rău, oboseală și somn agitat după zboruri transoceanice sau intercontinentale.

Tulburări de mișcare asociate somnului:

Sindromul picioarelor neliniștite: Poate fi descris ca o senzație profundă și neplăcută în picioare, care apare în repaus, când persoana stă nemișcată mult timp, sau în momentul adormirii. Deoarece afectează calitatea somnului, poate fi descris și ca un tip de tulburare de somn. Această senzație neplăcută nu este o formă de durere; de obicei apare la nivelul picioarelor și, rareori, al brațelor, sub formă de mâncărime, înțepături, piele de găină, arsură, trăgere, întindere sau furnicături. Pentru a calma această senzație apare o nevoie irezistibilă de a mișca picioarele, iar mișcarea o diminuează. Senzația apare în timpul călătoriilor lungi cu autobuzul sau avionul, când persoana stă nemișcată, și frecvent noaptea, înainte de adormire. Sindromul picioarelor neliniștite afectează aproximativ 3-10% din populație, în egală măsură bărbații și femeile. De obicei apare la vârsta mijlocie și înaintată, dar poate fi întâlnit și în copilărie.

Fenomene fiziologice care apar în timpul somnului (Parasomnie)

Tulburarea de anxietate în somn / Tulburarea de coșmar: De obicei apare în a doua jumătate a perioadei de somn. În această tulburare, persoana are adesea vise lungi și extrem de înspăimântătoare, care implică amenințări la adresa vieții sau siguranței sale. Imediat după aceste vise înfricoșătoare, persoana se trezește și își amintește visul în mod viu. Cel mai frecvent, aceste coșmaruri apar între mijlocul și sfârșitul nopții. Aproximativ 50% dintre copiii cu vârsta de 3-5 ani și peste au coșmaruri.

Tulburarea de teroare nocturnă (Teroarea în somn): Această tulburare de somn apare de obicei la începutul somnului și debutează cu un țipăt de panică. În această tulburare, întâlnită la copiii cu vârste între 5 și 7 ani, persoana se trezește adesea brusc. În timpul terorii nocturne se observă simptome autonome și motorii severe, inclusiv un țipăt puternic și strident.

Tulburarea de somnambulism: Se manifestă prin ridicarea din pat și plimbarea prin jur în timpul somnului. Somnambulismul este frecvent la copiii cu vârste între 5 și 12 ani. Uneori continuă până la vârsta adultă sau, rareori, începe la vârsta adultă. Un episod de somnambulism durează de obicei mai puțin de 10 minute. Probabilitatea apariției este mai mare la persoanele cu antecedente familiale de somnambulism. Au fost raportate răniri și incidente violente în timpul somnambulismului; totuși, persoanele își găsesc de obicei drumul prin cameră. Cea mai importantă intervenție în cazul unui somnambul este să se asigure că acesta nu se împiedică de obiectele din jur și nu se rănește.

Pentru diagnosticarea tuturor acestor afecțiuni trebuie efectuat un test de somn (polisomnografie).

Testul de somn (Polisomnografia)

Testul de somn (polisomnografia) este un studiu al somnului. Acesta include parametri utilizați pentru depistarea evenimentelor normale și anormale din timpul somnului și pentru evaluarea clinică și diagnosticarea pacientului, precum monitorizarea fluxului de aer prin gură și nas, tensiunea arterială, activitatea EKG, nivelul de oxigen din sânge, activitatea undelor cerebrale, mișcările oculare, respirația și înregistrarea modificărilor mișcărilor musculare și ale picioarelor.

Cum se efectuează testul de somn?

Pacientul trebuie să se prezinte la spital cu cel puțin 2 ore înainte de ora obișnuită de culcare. Deoarece întreaga noapte va fi petrecută în camera de somn, pacientul trebuie să aducă obiectele personale necesare, precum pijama, papuci, periuță de dinți și prosop. Se plasează electrozi pe bărbie, pe scalp și pe marginea exterioară a pleoapelor. Aceștia trebuie să rămână la locul lor în timpul somnului. Semnalele de la electrozi sunt înregistrate în stare de veghe (cu ochii închiși) și în timpul somnului. Pe piept se vor atașa monitoare pentru înregistrarea frecvenței cardiace și a respirației. Vor fi măsurate pauzele respiratorii și numărul acestora. Se vor măsura nivelul de oxigenare pe timpul nopții, fazele de somn superficial și profund, profunzimea somnului, sforăitul și mulți alți parametri. Datele înregistrate pe parcursul nopții sunt evaluate și interpretate de un specialist în somnologie.

În centrul nostru se efectuează:

• Polisomnografie pe toată durata nopții (PSG) + Înregistrări respiratorii + PLM

• Polisomnografie pe toată durata nopții + Titrare CPAP/BiPAP

• PSG + Testul tumescenței peniene nocturne (NPT)

• PSG + EEG de activare în somn

• MSLT (Testul somnolenței diurne excesive).

Cum se diagnostichează tulburările de somn?

Tulburările de somn pot fi diagnosticate printr-o combinație între o anamneză detaliată, un examen fizic și anumite teste diagnostice. După examenul fizic, medicul poate solicita teste diagnostice pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului. Câteva dintre testele și procedurile utilizate în diagnosticarea tulburărilor de somn sunt:

• Jurnalul de somn: De obicei, pacienților li se cere să țină un jurnal de somn pentru o anumită perioadă. În aceste jurnale, pacienții notează orele de culcare și de trezire, trezirile din timpul nopții și alte evenimente legate de somn.

• Polisomnografia (Studiul somnului): Polisomnografia este considerată standardul de aur în diagnosticarea tulburărilor de somn. Acest test presupune monitorizarea pe timpul nopții într-un laborator de somn și înregistrează numeroși parametri din timpul somnului, precum undele cerebrale, mișcările oculare, activitatea musculară, ritmul cardiac și respirația.

• Testele de somn la domiciliu: În unele cazuri, medicii pot recomanda teste de somn la domiciliu. Deși sunt mai puțin complexe, aceste teste pot fi utilizate în special pentru diagnosticul preliminar al unor tulburări precum apneea de somn. Testele de somn la domiciliu monitorizează de obicei respirația și nivelul de oxigen.

• Actigrafia: Actigrafia monitorizează ciclul somn-veghe cu ajutorul unui dispozitiv mic purtat la încheietura mâinii. Această metodă este utilă în special pentru diagnosticarea tulburărilor ritmului somn-veghe. Prin înregistrarea mișcărilor pacientului, dispozitivul ajută la evaluarea duratei și a calității somnului.

• Analize de sânge și alte teste de laborator: Unele tulburări de somn pot fi cauzate de alte afecțiuni medicale subiacente. De aceea, medicii efectuează diverse analize de sânge și alte teste de laborator pentru a evalua indicatori de sănătate precum funcția tiroidiană și nivelul de fier.

• Evaluarea psihologică: Tulburările de somn sunt adesea asociate cu stări psihologice precum stresul, anxietatea și depresia. De aceea, evaluările psihologice pot face și ele parte din procesul de diagnostic. Evaluând sănătatea mintală a pacienților, medicii investighează originile psihologice ale tulburărilor de somn.

• Electroencefalografia (EEG): EEG este un test care măsoară activitatea electrică a creierului și joacă un rol important în diagnosticarea tulburărilor de somn. Acest test este utilizat în special pentru diagnosticarea și evaluarea afecțiunilor neurologice precum epilepsia.

• Testul de latență multiplă a somnului (MSLT): Testul de latență multiplă a somnului (MSLT) este un test utilizat pentru evaluarea tendinței de a adormi în timpul zilei. Acest test este folosit pentru diagnosticarea narcolepsiei și a altor tulburări de somnolență diurnă excesivă. MSLT se efectuează într-un laborator de somn, oferindu-i pacientului scurte oportunități de a dormi la intervale stabilite. În timpul fiecărei sieste se înregistrează cât timp îi ia pacientului să adoarmă și în ce stadiu de somn intră.

Care sunt metodele de tratament ale tulburărilor de somn?

Metodele de tratament sunt planificate de medici specialiști în funcție de cauzele subiacente și de simptomele tulburărilor de somn. Pentru tulburările de somn pot fi utilizate diverse opțiuni de tratament, care pot include:

• Tratament medicamentos

• Terapie cognitiv-comportamentală (CBT)

• Îmbunătățirea igienei somnului

• Schimbări ale stilului de viață precum exercițiile fizice regulate, alimentația sănătoasă și gestionarea stresului

• Dispozitivul CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii)

• Uvulopalatofaringoplastia (UPPP)

• Terapia cu lumină

Cum se tratează tulburările de somn?

Obiectivele tratamentului tulburărilor de somn sunt ameliorarea simptomelor și creșterea calității vieții. Tratamentele sunt planificate de medici specialiști în funcție de tipul specific și de severitatea afecțiunii. Câteva dintre metodele de tratament pot include:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este o abordare eficientă, în special în tratamentul insomniei cronice. Această terapie urmărește schimbarea gândurilor și comportamentelor negative legate de somn. Include strategii precum restricția somnului, controlul stimulilor și tehnicile de relaxare. CBT îmbunătățește calitatea somnului abordând îngrijorările și convingerile greșite care îngreunează adormirea. Pe termen lung, CBT are potențialul de a aduce îmbunătățiri durabile ale somnului și poate oferi o soluție fără medicamente.

• Tratamentul medicamentos: În tratamentul tulburărilor de somn, medicamentele sunt utilizate sub supraveghere medicală, în special ca soluție pe termen scurt. Pentru insomnie pot fi prescrise somnifere precum benzodiazepinele și nonbenzodiazepinele. În afecțiuni precum apneea de somn se preferă medicamentele care ajută la menținerea deschisă a căilor respiratorii. Medicamentele dopaminergice pot fi eficiente în tratamentul sindromului picioarelor neliniștite (SPN), în timp ce stimulante precum modafinilul și metilfenidatul sunt utilizate pentru reducerea somnolenței diurne excesive cauzate de narcolepsie. Totuși, acestea trebuie folosite cu prudență, deoarece utilizarea pe termen lung poate crea dependență.

• Îmbunătățirea igienei somnului: Igiena somnului înseamnă obiceiuri sănătoase de somn și îmbunătățirea mediului de somn. Evitarea ecranelor electronice înainte de culcare și stabilirea unor ore regulate de somn pot fi benefice. De asemenea, evitarea cafeinei și a meselor copioase este un factor important al igienei somnului. Îmbunătățirile igienei somnului aplicate sub supraveghere medicală pot fi eficiente în gestionarea insomniei și a altor tulburări de somn.

• Schimbări ale stilului de viață: Exercițiile fizice regulate sub supraveghere medicală, aplicarea tehnicilor de gestionare a stresului și o alimentație echilibrată pot îmbunătăți calitatea somnului. Evitarea stimulentelor precum alcoolul, cafeina și nicotina poate contribui la reglarea programului de somn. Pe termen lung, aceste schimbări pot contribui la tratarea tulburărilor de somn printr-o gestionare naturală și fără efecte secundare.

• Dispozitivul CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii): Dispozitivul CPAP este o metodă eficientă recomandată de medici, în special pentru tratamentul apneei de somn. Acesta aplică în mod continuu o presiune pozitivă pentru a menține căile respiratorii deschise pe toată durata somnului. Prevenind pauzele respiratorii, CPAP asigură un somn neîntrerupt și îmbunătățește calitatea acestuia. Această metodă poate reduce semnificativ simptomele apneei de somn și poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

• Uvulopalatofaringoplastia (UPPP): Uvulopalatofaringoplastia (UPPP) este o metodă chirurgicală utilizată în tratamentul apneei de somn. Această procedură presupune îndepărtarea unei părți a palatului moale, a omușorului (uvula) și a amigdalelor. Intervenția lărgește căile respiratorii, îmbunătățind fluxul de aer și reducând pauzele respiratorii din timpul somnului.

• Terapia cu lumină: Terapia cu lumină este un tip de terapie concepută pentru tratarea anumitor afecțiuni prin expunerea la lumină artificială. În timpul unei ședințe de terapie cu lumină, persoana este expusă indirect la lumina artificială puternică, asemănătoare luminii naturale a soarelui, emisă de un dispozitiv numit cutie de terapie cu lumină. Terapia cu lumină poate fi recomandată de medici pentru tratarea unor afecțiuni precum tulburările ritmului circadian și tulburarea afectivă sezonieră (SAD). Acest tratament poate ajuta la reglarea ceasului biologic. Terapia cu lumină poate fi eficientă în special pentru persoanele care lucrează în tura de noapte sau care se confruntă cu jet lag.

Întrebări frecvente

Ce specialitate tratează tulburările de somn?

Tulburările de somn sunt evaluate de obicei de specialiști în neurologie, psihiatrie și pneumologie. Secția de neurologie investighează tulburările de somn asociate sistemului nervos, iar psihiatria pe cele cauzate de factori psihici precum stresul, anxietatea sau depresia. De asemenea, pentru tulburările de somn asociate respirației, precum apneea de somn, secția de pneumologie poate planifica tratamentul necesar.

La ce secție trebuie să mă adresez pentru o tulburare de somn?

Persoanele cu acuze legate de tulburări de somn se pot adresa în primul rând secțiilor de neurologie sau psihiatrie. Secția de neurologie evaluează tulburările de somn asociate sistemului nervos, în timp ce secția de psihiatrie abordează problemele de somn cauzate de factori psihici. De asemenea, pentru tulburările de somn asociate respirației, precum apneea de somn, se poate apela la secția de pneumologie.

Incapacitatea de a dormi noaptea este simptomul cărei boli?

Incapacitatea de a dormi noaptea este de obicei simptomul unei tulburări de somn numite insomnie. Insomnia poate apărea din numeroase cauze, precum stresul, anxietatea, depresia sau durerea cronică. De asemenea, tulburările respiratorii precum apneea de somn sau afecțiunile neurologice precum sindromul picioarelor neliniștite pot duce la incapacitatea de a dormi noaptea.

Ce deficit cauzează problemele de somn?

Problemele de somn pot fi cauzate frecvent de deficitul hormonului melatonină. Melatonina este un hormon care controlează ciclul somn-veghe. De asemenea, deficitul de vitamina D sau de fier poate afecta calitatea somnului și poate duce la tulburări de somn precum sindromul picioarelor neliniștite.

Ce deficit de vitamine cauzează tulburările de somn?

Tulburările de somn pot fi cauzate în special de deficitul de vitamina D, deoarece vitamina D are efect asupra sistemului nervos central și asupra nivelului hormonilor de stres. Deficitul de vitamina B12 poate afecta, de asemenea, funcțiile sistemului nervos, ducând la oboseală și probleme de somn. În plus, deficitul de fier poate provoca sindromul picioarelor neliniștite, iar această situație poate afecta negativ calitatea somnului.

Deficitul de B12 cauzează tulburări de somn?

Deficitul de vitamina B12 poate duce la tulburări de somn. Vitamina B12 are o importanță esențială pentru sănătatea sistemului nervos și pentru metabolismul energetic; deficitul ei poate provoca oboseală, slăbiciune și tulburări ale programului de somn.

Deficitul de magneziu cauzează insomnie?

Deficitul de magneziu poate duce la diverse probleme de somn, inclusiv insomnie. Magneziul este un mineral important, implicat în peste 300 de reacții biochimice din organism. Joacă un rol important în reglarea funcțiilor sistemului nervos și ale mușchilor. Deficitul său poate îngreuna adormirea și trecerea în somnul profund.

Deficitul de vitamina D cauzează tulburări de somn?

Deficitul nivelului de vitamina D poate contribui la apariția tulburărilor de somn. Receptorii vitaminei D se găsesc în tot corpul, inclusiv în sistemul nervos central. Acești receptori controlează ciclul somnului și ajută la obținerea unui somn profund. Însă, din cauza deficitului de vitamina D, acești receptori pot să nu funcționeze corect. De asemenea, deficitul de vitamina D poate duce la creșterea nivelului de cortizol, cunoscut și ca hormonul stresului, ceea ce poate îngreuna somnul.

Calitatea somnului se poate deteriora din cauza unor factori precum o afecțiune subiacentă, obiceiuri de viață nesănătoase sau predispoziția genetică. Această situație poate crea dificultăți majore în viața de zi cu zi. Persoanele cu tulburări de somn pot începe tratamentul pentru o igienă a somnului de calitate programându-se la un centru pentru tulburări de somn.

Videoclipurile departamentului