Ce este vertijul? Metode de diagnostic și tratament

Vertij (ameţeală): ce este boala, care sunt cauzele, simptomele, cum se stabilește diagnosticul și cum se realizează tratamentul?

Vertijul este o problemă de sănătate în care persoana simte că ea însăși sau mediul din jur se rotește. În funcție de gravitatea vertijului, senzația poate fi foarte puțin perceptibilă sau poate fi suficient de intensă încât să îi dezechilibreze persoanei. Persoanele cu vertij sever pot avea dificultăți în a-și desfășura activitățile zilnice. Atacurile de vertij pot apărea brusc și pot dura câteva secunde, dar pot fi resimțite și mult mai mult timp.

Ce este vertijul?

Vertijul reprezintă senzația că mediul în care se află persoana se rotește în cerc. Această stare poate provoca ameţeli și senzație de dezechilibru. Senzația de ameţeală poate deveni mai accentuată atunci când capul își schimbă rapid poziția, de exemplu la întoarcerea în pat sau la privitul în sus.

Care sunt semnele inițiale (timpurii) ale vertijului?

Cel mai evident semn al bolii vertij este senzația de ameţeală. Ameţeala din vertij apare într-o formă mai severă. Senzația de ameţeală în care persoana simte că și spațiul în care se află se rotește poate indica boala vertij.

Cum apare vertijul?

Vertijul poate apărea în două forme diferite: vertij periferic și vertij central. Vertijul periferic este cauzat de o problemă a zonei care controlează menținerea echilibrului corpului. Aceste zone din urechea internă se numesc labirint vestibular sau canale semicirculare.

Factorii care pot cauza vertijul periferic pot include:

Traumatisme (cum ar fi o lovitură la cap),

Inflamația nervului vestibular (nevrită),

Iritația și umflarea urechii interne (labirintită),

Boala Ménière,

Apariția unei presiuni asupra nervului vestibular.

Vertijul central, în schimb, este de obicei cauzat de o problemă apărută la nivelul trunchiului cerebral sau al porțiunii posterioare a creierului (cerebelul). Stările care pot cauza vertijul central sunt următoarele:

Boli ale vaselor de sânge,

Scleroză multiplă,

Accident vascular cerebral,

Tumori (maligne și benigne),

Migrena vestibulară.

Pe lângă acești factori, stresul și anxietatea pot influența hormonii care ajută organismul să își mențină echilibrul. Atunci când persoana se simte anxioasă, pot apărea simptome de vertij legate de stres.

Care sunt simptomele vertijului?

Boala vertij poate determina apariția unor simptome în organism. Unele dintre acestea sunt următoarele:

Ameţeală,

Dificultăți de focalizare a privirii,

Pierderea auzului la una sau la ambele urechi,

Acufene (țiuituri în urechi),

Pierderea echilibrului,

Greață și vărsături,

Senzație de plenitudine în ureche,

Cefalee,

Greață și vărsături.

Totuși, în cazul vertijului cauzat de probleme cerebrale (vertij central), pot apărea, pe lângă aceste simptome, și alte simptome. Aceste simptome neurologice ale vertijului pot include:

Dificultăți la înghițire,

Vedere dublă,

Paralizie facială,

Tulburări de vorbire,

Slăbiciunea membrelor

Cum se stabilește diagnosticul vertijului?

Boala vertij poate fi diagnosticată de medic în urma examenului clinic, prin evaluarea simptomelor prezente la persoană și a informațiilor despre istoricul medical al acesteia.

În evaluarea bolii vertij, pot ajuta la stabilirea diagnosticului și unele teste clinice și observații. Printre acestea se numără testul de impulsie a capului (head impulse test) sau manevra Dix-Hallpike (pacienții sunt trecuți rapid din poziția șezând în poziția culcat).

În unele cazuri, pentru diagnosticarea vertijului pot fi necesare și teste suplimentare, precum investigații imagistice, examene auditive și teste de echilibru.

Cum se realizează tratamentul vertijului?

Opțiunile de tratament pentru vertij pot varia în funcție de cauza care stă la bază. Pentru ameliorarea simptomelor care apar în urma bolii, pe lângă terapia de reabilitare vestibulară, pot fi utilizate medicamente precum meclizină (Antivert).

Pot fi recomandate și diverse exerciții pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor vertijului. Aceste exerciții includ menținerea unor poziții specifice pentru îmbunătățirea mersului sau a echilibrului. În tratamentul vertijului cauzat de gât, pot fi aplicate astfel de exerciții.

Pentru tratamentul afecțiunilor care pot cauza vertij, precum tumora cerebrală sau traumatismul craniocerebral, pot fi necesare intervenții chirurgicale.

Cum arată evoluția după tratamentul vertijului?

Vertijul este o afecțiune care încă nu poate fi tratată definitiv. Pot fi aplicate unele metode de tratament care pot ameliora simptomele apărute în urma bolii. Totuși, boala poate reapărea în mod repetat.

După tratamentul vertijului, pot fi efectuate unele măsuri pentru a preveni reapariția simptomelor vertijului. Aceste măsuri pot include:

Mișcarea lentă atunci când vă ridicați în picioare, când mișcați capul sau când efectuați alte mișcări care declanșează ameţeala,

Menținerea capului ridicat în timpul somnului (pentru aceasta pot fi folosite metode precum utilizarea a două perne),

Odihna întinsă într-o cameră întunecată și liniștită, pentru a reduce senzația de rotire,

Așezarea imediat ce apare ameţeala,

Ghemuirea, în loc de aplecarea din talie, pentru a ridica un obiect de pe jos.

Întrebări frecvente

Printre întrebările frecvente despre boala vertij se numără: Simptomele care apar în urma vertijului pot împiedica persoana să își îndeplinească activitățile zilnice. Simptomele apărute pot deveni mai accentuate la mișcare. Persoana poate trebui să rămână culcată până când această senzație trece. Simptomele vertijului pot dura doar aproximativ zece minute, dar pot persista și până la douăzeci și patru de ore fără ameliorare. Totodată, după trecerea unui atac, persoana se poate simți încă instabilă și extrem de obosită timp de câteva zile. Ameţeala este o problemă de sănătate care poate determina senzația de confuzie sau dificultăți la mersul drept. În cazul vertijului, ameţeala apare într-o formă diferită față de cea normală. În acest punct poate apărea întrebarea: ‘’Cum se recunoaște vertijul?’’

"Vertij" este un tip frecvent de ameţeală. În cazul vertijului, persoana poate simți că se mișcă sau că încăperea se rotește în jurul ei, chiar și atunci când stă nemișcată. Un asemenea episod intens de ameţeală poate indica prezența vertijului. Este foarte important să se consulte un medic pentru stabilirea precisă a diagnosticului de vertij. În cadrul examinării efectuate de medic, pot fi aplicate diverse teste pentru a stabili un diagnostic precis al bolii. Boala vertij nu este încă o problemă de sănătate care poate fi tratată definitiv. Totuși, unele metode de tratament recomandate de medic pot contribui la ameliorarea simptomelor apărute în urma vertijului. De asemenea, în timpul unui atac de vertij, stând nemișcat, întins într-o cameră liniștită și întunecată, se poate ameliora senzația de greață și reduce senzația de rotire.

În tratamentul bolii vertij, este important ca persoanele să cunoască răspunsul la întrebarea ‘’Vertijul de ce specialitate se ocupă?’’. Persoanele cu simptome de vertij trebuie să se prezinte la un medic otorinolaringolog. Vertijul poate determina apariția unor simptome diferite în organism. Durata de ameliorare a simptomelor apărute poate varia în funcție de severitatea vertijului și de măsurile luate în timpul atacului. În funcție de acești factori, durata de ameliorare a atacului de vertij poate varia, de obicei, între zece minute și douăzeci și patru de ore. Reflexul vestibulo-oculomotor (VOR) este primul reflex afectat în urma vertijului. VOR asigură, atunci când este detectată o mișcare de rotație a capului, deplasarea mușchilor ochilor în sens opus, pentru ca ochii să mențină imaginea clară. VOR se realizează datorită conexiunilor nervoase dintre sistemul vestibular din urechea internă și nucleii vestibulari din trunchiul cerebral. Acest reflex poate să nu își îndeplinească funcția în timpul vertijului. Neîndeplinirea funcției reflexului poate determina încețoșarea imaginii, vederea dublă sau nistagmus (mișcări involuntare, rapide, ale ochilor, în lateral). Factorii care declanșează vertijul pot varia în funcție de faptul că este vorba de vertij periferic sau central. Cauzele centrale ale vertijului apar la nivelul creierului sau al măduvei spinării, în timp ce vertijul periferic poate fi cauzat de o problemă a urechii interne.

Structurile din urechea internă se pot inflama spontan. Micii cristale sau pietricele, aflate în mod normal în urechea internă, se pot deplasa și pot irita micile celule ciliate din canalele semicirculare, ceea ce poate declanșa vertijul. De asemenea, situații precum comoția cerebrală sau leziunile cerebrale traumatice pot duce la apariția vertijului. Boala vertij poate apărea din cauza mai multor factori. Totodată, unele probleme de sănătate pot declanșa apariția vertijului. Tratamentul factorului care duce la vertij poate ajuta la prevenirea apariției vertijului și la ameliorarea simptomelor apărute în urma acestuia. Boala vertij netratată poate afecta negativ viața de zi cu zi. Persoanele cu vertij pot avea dificultăți în a efectua mișcări simple, precum aplecarea și ridicarea, mersul sau întoarcerea capului într-o altă direcție. Asemenea situații pot afecta negativ viața socială, situația profesională și rolurile din cadrul familiei ale persoanei. Unul dintre cele mai frecvente simptome ale vertijului este ameţeala, care se agravează de obicei odată cu mișcarea capului în orice direcție. Vertijul este descris, de regulă, de pacienți drept senzația de rotire, împreună cu impresia că încăperea sau obiectele din jur se mișcă. Ameţeala poate fi însoțită și de pierderea echilibrului.

Boala vertij este senzația că mediul din jur se rotește sau se mișcă. Vertijul poate fi cauzat de o problemă apărută în urechea internă sau în creier. Vertijul poate afecta negativ calitatea vieții, poate scădea performanța profesională, poate restrânge activitățile zilnice și poate duce la accidente. De aceea, este important ca persoanele cu boala vertij să se prezinte la control medical pentru a stabili cauza bolii, gravitatea acesteia și opțiunile de tratament. Controlul medical poate ajuta la stabilirea existenței unei alte probleme de sănătate care stă la baza vertijului, a factorilor care declanșează sau reduc atacurile de vertij, a faptului dacă boala vertij poate fi tratată medicamentos sau chirurgical, sau dacă poate fi gestionată prin reabilitare sau modificări ale stilului de viață. Persoanele cu boala vertij pot face față mai bine bolii, își pot îmbunătăți calitatea vieții și pot preveni eventualele complicații prin controale medicale regulate.