Ce este endoscopia calculului glandei salivare (sialendoscopia)? Care sunt simptomele? Cum se aplică tratamentul?

Calculul glandei salivare este o afecțiune care se manifestă în cavitatea bucală prin diferite simptome. Sialendoscopia este denumirea intervenției chirurgicale care permite extragerea acestor calculi.

Ce este glanda salivară?

Glandele salivare produc saliva și o elimină în cavitatea bucală prin canale mici. Astfel, cavitatea bucală și gâtul rămân umede. Umezeala ajută la deglutiție și digestie. O altă funcție a salivei este aceea de a ajuta la protejarea interiorului cavității bucale împotriva bacteriilor. Există trei perechi mari de glande salivare.

Glanda sublinguală: se află pe fiecare parte a limbii și în partea de jos a cavității bucale.

Glandele submandibulare: se află sub osul maxilarului inferior.Glanda parotidă: se află chiar în fața urechilor. Glandele submandibulare constau din două porțiuni, una superficială și una profundă. Saliva produsă de aceste glande ajunge în cavitatea bucală prin canalele de lângă molarii superiori.

Glanda parotidă, numită și glandă parotidă canaliculară, este o glandă salivară mare situată în fața urechii, care secretă în cavitatea bucală. Este cea mai mare dintre glandele salivare și produce saliva în mod activ, în special în timpul mesei. Funcția glandei parotide este producerea și secreția salivei, care contribuie la digestia alimentelor.

Care sunt bolile glandelor salivare și simptomele lor?

Bolile glandelor salivare apar atunci când una sau mai multe glande sunt împiedicate să producă secreție. Printre boli se numără cancerul, sindromul Sjögren, infecțiile și calculii glandelor salivare. Fiecare boală are simptome specifice. Printre simptomele cancerului glandei salivare se numără următoarele:

Amorțeală și slăbiciune la nivelul feței, gâtului, bărbiei sau cavității bucale,

Durere persistentă la nivelul feței, gâtului, bărbiei și cavității bucale,

Dificultate la deschiderea completă a gurii,

Dificultate la înghițire,

Sângerare din cavitatea bucală.

Tumora glandei salivare poate să nu se manifeste inițial. Acest tip de cancer reprezintă doar 1% din cancerele care afectează regiunea cap-gât. Sindromul Sjögren este o afecțiune legată de fluidele corpului, precum lacrimile sau saliva. Simptomele acestei boli includ:

Uscăciune a cavității bucale,

Uscăciune oculară,

Uscăciune a pielii,

Durere la nivelul mușchilor și articulațiilor,

Umflarea glandelor salivare

precum aceste simptome se observă. Inflamația glandelor salivare, numită și sialadenită, poate avea simptome precum febră, scăderea cantității de salivă, umflarea glandelor sau uscăciunea cavității bucale.

Care sunt simptomele calculului glandei salivare?

Simptomele calculului glandei salivare apar, în general, după masă și scad din nou după câteva ore. Creșterea simptomelor după masă se datorează stimulării glandelor de a produce saliva în timpul mestecatului. Simptomele care pot apărea includ:

Umflarea glandelor salivare,

Dificultate la înghițire,

Umflătură dureroasă sub limbă,

Durere în zonele în care se află glandele salivare,

Gust ciudat în gură.

Cum se stabilește prezența calculului glandei salivare?

Atunci când se consultă un cadru medical pentru simptome, pot fi efectuate investigații imagistice pentru a verifica existența calculilor. Printre acestea se numără radiografia, tomografia computerizată și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). În plus, pot fi efectuate și teste de scintigrafie a glandelor. Testul de scintigrafie se realizează prin injectarea în venă a unui radiotraser. La 45 de minute după substanța radioactivă injectată, se administrează o substanță acidă care stimulează producția de salivă. Astfel, glandele salivare sunt monitorizate.

Care este tratamentul endoscopic al glandei salivare (sialendoscopia)?

Sialendoscopia este cunoscută ca intervenție chirurgicală a glandei salivare. Această intervenție este utilizată ca metodă de tratament pentru calculi, stenoze, inflamații și alte afecțiuni care afectează glandele salivare. Pentru vizualizarea interiorului glandelor salivare mari se utilizează endoscopul. Acestea se numesc microendoscoape. Au dimensiuni cuprinse între aproximativ 0,8-1,6 milimetri. La capătul microendoscopului se află o sursă de lumină, o cameră și un dispozitiv de prindere. Astfel, calculii mici pot fi extrași. De asemenea, este folosită și pentru dilatarea stenozelor.

Cum se aplică tratamentul endoscopic al glandei salivare?

Tratamentul endoscopic al glandei salivare se efectuează frecvent sub anestezie generală. În cazul intervențiilor sub anestezie generală există restricții preoperatorii. Medicul informează pacientul despre aceste restricții. În unele cazuri poate fi efectuată și anestezie topică (anestezie prin pulverizare sau aplicare locală, fără injecție). Acest lucru variază în funcție de starea fiecărui pacient. În timpul intervenției, microendoscopul pătrunde în interiorul canalului glandei. Procedura se realizează cu ajutorul celor trei componente ale microendoscopului. Secțiunea de lucru conține coșulețe cu fir pentru extragerea calculului. Secțiunea de irigare conține lichid pentru curățarea reziduurilor. Secțiunea cu cameră și lumină ajută la vizualizarea interiorului.

Pentru ce boli se aplică tratamentul endoscopic al glandei salivare?

Tratamentul endoscopic poate fi utilizat în cazul calculilor salivari și al leziunilor glandelor salivare cauzate de radiații. Calculul blochează canalul și poate provoca durere și infecție. Prin extragerea calculului din acest loc se previn atât obstrucția, cât și infecția. Leziunea glandei cauzată de radiații poate apărea în cazuri precum tratamentul bolii glandei tiroide, prin administrarea de substanțe radioactive. Tratamentul endoscopic previne această situație.

Care sunt avantajele și dezavantajele tratamentului endoscopic al glandelor salivare?

În cazul intervențiilor standard asupra glandelor submandibulare și parotide există riscuri precum paralizia nervoasă, pierderea senzației în cavitatea bucală, cicatrice vizibilă pe față sau recidivă. Acestea sunt riscurile intervențiilor non-endoscopice. În schimb, intervenția endoscopică are numeroase avantaje față de cea standard:

Vindecare rapidă,

Fără spitalizare prelungită,

Rată foarte scăzută a complicațiilor,

Absența leziunilor nervoase permanente,

Absența cicatricii chirurgicale,

Păstrarea funcțiilor individuale,

Deoarece tratamentul endoscopic al glandei se realizează prin incizii minime, riscul de complicații este mai mic, dar nu este zero. Foarte rar pot apărea următoarele complicații:

Sângerare,

Chisturi benigne pline cu salivă,

Deschiderea canalului.

Care este evoluția după tratamentul endoscopic al glandei salivare?

După intervenția chirurgicală a glandei salivare, pacientul trebuie să se odihnească cât mai mult posibil și să aștepte vindecarea. După intervenție pot apărea umflături și durere la nivelul glandelor. Dacă consultați medicul, acesta poate prescrie medicamente corespunzătoare. Pentru vindecarea completă după procedură este necesară doar o săptămână. În această perioadă puteți consulta echipa medicală cu privire la alimentele care pot fi consumate. Poate fi necesar să vă clătiți gura cu apă după mese, pentru a nu rămâne resturi de alimente în zona tratată.

Întrebări frecvente despre glanda salivară (sialendoscopie)

Cele mai mari glande salivare se află pe laturile limbii, sub bărbie și în fața urechilor. Intervenția durează, de obicei, aproximativ 1 oră, dar această durată poate varia în funcție de situația fiecărui pacient. Inflamația poate fi cauzată de infecții bacteriene sau virale, deshidratare, igienă orală precară, utilizarea de medicamente care cresc eliminarea de lichide sau sindromul Sjögren. Nu este corect să se ofere o informație precisă despre durata vindecării inflamației. Cu tratamentul corect, aceasta va trece în cel mai scurt timp. Dacă inflamațiile nu trec în ciuda tratamentului, vă recomandăm să consultați din nou un cadru medical. Umflarea glandei poate apărea din diverse motive. Printre acestea se numără infecția, obstrucția, aportul insuficient de apă, tumorile și traumatismele. Pentru probleme ale glandelor salivare trebuie programată o consultație la secția de ORL (urechi, nas, gât).

După intervenție există aspecte care trebuie realizate și la care trebuie să se acorde atenție. După intervenție, în general nu se simte durere, ci amorțeală. Pacienții care simt durere pot primi inițial analgezice intravenos, iar când încep să mănânce, pe cale orală. Dacă durerea nu se ameliorează în ciuda analgezicelor, puteți consulta din nou medicul. De obicei, majoritatea persoanelor pot începe din nou să mănânce imediat. Unele persoane pot fi însă nevoite să urmeze o dietă alcătuită din alimente moi.

După intervenția endoscopică, mișcarea și mersul pe jos previn formarea de cheaguri de sânge. De asemenea, plimbarea ajută la revenirea funcțiilor intestinale la normal. Pe lângă plimbare, exercițiile de respirație asigură dilatarea plămânilor. De obicei, se recomandă efectuarea exercițiului pentru plămâni de două ori pe zi. După intervenție, durata spitalizării variază în funcție de starea pacientului, dar de cele mai multe ori pacientul poate fi externat în 1-4 zile. Foarte rar, calculii pot recidiva. În funcție de glanda în care s-a format calculul, pot apărea modificări ale simptomelor. Calculii formați în glandele situate sub osul maxilarului inferior și în fața urechilor pot provoca umflătură în timpul mesei. Pe lângă umflătură, pot apărea și dureri. Calculii formați în glanda de sub osul maxilarului inferior pot fi uneori asimptomatici. Prezența unui calcul în glanda salivară poate cauza multe probleme. Dintre acestea, unele sunt:

Infecție în cavitatea bucală,

Infecție a glandei,

Infecție recurentă a glandei,

Halenă (miros neplăcut al gurii).

Pentru ca această problemă din cavitatea bucală să fie tratată înainte de a duce la situații mai grave, vă recomandăm să consultați o unitate medicală. Unii indivizi pot fi mai predispuși la formarea calculilor glandelor salivare. Această predispoziție se datorează faptului că au factori de risc. Factorii de risc pentru formarea calculilor sunt următorii:

Vârsta: frecvent întâlnit la persoanele cu vârste între 30 și 60 de ani.

Igiena orală: igiena orală precară poate duce la proliferarea bacteriilor și la formarea calculilor.

Consumul de apă: persoanele care consumă cantități insuficiente de apă pot avea saliva concentrată.

Formarea calculului în glanda salivară nu este o afecțiune care poate fi prevenită complet. Prin eliminarea cât mai multor factori de risc se poate preveni, cel puțin parțial. Prin consumul suficient de lichide și menținerea igienei orale, riscul poate fi redus. Dacă considerați că sunteți expus riscului de formare a calculilor sau ați avut deja calculi, vă puteți adresa unui profesionist din domeniul sănătății pentru a lua cele mai bune măsuri de prevenție.