Ce este osteoporoza? Care sunt simptomele acesteia?

Definită ca o afecțiune în care oasele devin fragile și slăbite din cauza pierderii de țesut, osteoporoza este o boală gravă cu care vă puteți confrunta pe măsură ce înaintați în vârstă.

Această afecțiune, cunoscută și sub numele de pierdere a densității osoase, apare de obicei la nivelul coloanei vertebrale, șoldurilor și oaselor încheieturii mâinii. Este întâlnită mai frecvent în special la femei și la persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Rata fracturilor de șold cauzate de osteoporoză la femei este de 2 ori mai mare decât la bărbați. De asemenea, frecvența apariției osteoporozei crește odată cu vârsta.

Simptomele osteoporozei includ dureri lombare cauzate de o fractură sau de prăbușirea unei vertebre în coloana vertebrală, scăderea în înălțime, cifoza (cocoașa) și postura încovoiată, cauzate de curbarea oaselor în timp. În acest articol, vă vom explica ce este osteoporoza din perspectiva fizioterapiei, simptomele, metodele de diagnostic și tratament, într-un limbaj clar și ușor de înțeles.

Ce este osteoporoza (pierderea densității osoase)?

Din perspectiva fizioterapiei, structura osoasă constituie cel mai fundamental sistem de susținere al corpului. Oasele nu funcționează doar ca structuri statice, ci ca țesuturi dinamice care se reînnoiesc constant.

Ce înseamnă deteriorarea structurii osoase?

Oasele sunt structuri vii, compuse din minerale, în principal săruri de calciu, legate între ele prin fibre puternice de colagen. Într-un țesut osos sănătos, există un ciclu continuu și echilibrat de resorbție și formare. În acest ciclu, țesutul osos vechi este descompus de celule numite osteoclaste, fiind înlocuit de material osos nou produs de celule numite osteoblaste.

Deteriorarea structurii osoase înseamnă perturbarea acestui echilibru de formare-resorbție. În osteoporoză, formarea de os nou nu poate ține pasul cu eliminarea osului vechi din organism, iar ca rezultat, porii din oase se lărgesc, iar densitatea minerală scade. De fapt, nu este vorba despre o „topire” a oaselor, ci despre faptul că acestea devin mai poroase și mai slabe.

Ce înseamnă osteoporoza și cum se dezvoltă?

Din punct de vedere etimologic, osteoporoza înseamnă „os poros”. Din punct de vedere medical, este o problemă a sistemului scheletic caracterizată prin masă osoasă scăzută și deteriorarea microarhitecturii osoase, ceea ce duce la creșterea fragilității osoase și a riscului de fractură.

Această boală se dezvoltă de obicei după cum urmează:

Odată cu înaintarea în vârstă, formarea osoasă încetinește

Modificările hormonale (în special scăderea estrogenului la femeile aflate la postmenopauză) accelerează pierderea osoasă

În caz de deficit de calciu și vitamina D, densitatea minerală osoasă scade

Odată cu pierderea mineralelor, porii din interiorul oaselor se lărgesc, iar osul devine spongios

Acest proces progresează de obicei silențios, motiv pentru care osteoporoza este numită și „hoțul silențios”. De multe ori, primul simptom este o fractură rezultată în urma unei căderi simple.

Diferența dintre osteoporoza la femei și la bărbați

Deși osteoporoza afectează ambele sexe, aceasta este mai frecventă la femei. În timp ce osteoporoza apare la 1 din 2 femei cu vârsta peste 50 de ani, aceasta poate apărea la 1 din 5 bărbați din aceeași grupă de vârstă.

Principalele motive pentru care osteoporoza este mai răspândită la femei sunt:

Densitatea masei osoase a femeilor este mai mică decât cea a bărbaților

Scăderea bruscă a hormonului estrogen în perioada menopauzei

Structura osoasă a femeilor este mai subțire decât cea a bărbaților

Masa musculară la femei este mai mică decât la bărbați

În plus, numărul mare de nașteri și perioada lungă de alăptare la femei pot afecta sănătatea osoasă, fiind situații care necesită suplimente de calciu. La bărbați, scăderea nivelului de testosteron la vârste înaintate creează un efect similar, însă acest proces nu este la fel de brusc ca menopauza la femei, ci progresează mai lent.

Din perspectiva fizioterapiei, aceste diferențe joacă un rol important în crearea unor programe de tratament personalizate. Poate fi necesară adoptarea unor programe de exerciții și abordări terapeutice diferite pentru pacienții de sex feminin și masculin.

Cauzele osteoporozei

Din perspectiva fizioterapiei, diverși factori care afectează sănătatea osoasă joacă un rol în dezvoltarea osteoporozei. Înțelegerea acestor factori este critică atât în procesul de prevenție, cât și în cel de tratament.

Deficitul de calciu și vitamina D

Calciul și vitamina D sunt elementele fundamentale pentru dezvoltarea și regenerarea țesutului osos. Deficitul de vitamina D este unul dintre cei mai importanți factori de risc cunoscuți pentru osteoporoză. Fără vitamina D, absorbția calciului din intestine scade, iar densitatea osoasă se reduce. Organizația Mondială a Sănătății consideră expunerea insuficientă la lumina soarelui drept una dintre cele mai importante cauze ale osteoporozei.

O dietă săracă în calciu și vitamina D poate crește riscul de osteoporoză și fracturi din copilărie până la bătrânețe. În special, specialiștii în fizioterapie evaluează obiceiurile alimentare ale pacienților și îi ajută să creeze o dietă bogată în calciu și vitamina D.

Dezechilibrele hormonale și menopauza

Hormonii afectează direct structura și densitatea osoasă. Scăderea nivelului de estrogen la femei după menopauză accelerează pierderea osoasă. În menopauză, pierderea osoasă la femei se accelerează cu 3% pe an din cauza pierderii de estrogen, iar după aproximativ 5 ani, această rată scade la 1% pe an.

Este frecventă întâlnirea plângerilor de pierdere a densității osoase din cauza scăderii estrogenului în perioada postmenopauză. La bărbați, scăderile nivelului de testosteron contribuie la osteopenie. În fizioterapie, sunt dezvoltate protocoale speciale de exerciții pentru a reduce efectele dezechilibrelor hormonale.

Predispoziția genetică și îmbătrânirea

Dacă există un istoric familial de osteoporoză sau fractură de șold, riscul dumneavoastră de osteoporoză și fractură crește. Factorii genetici joacă un rol în 60% până la 70% din variațiile masei osoase maxime. Testele genetice ar trebui luate în considerare dacă boala a apărut la o vârstă tânără și există un istoric familial.

Odată cu îmbătrânirea, formarea osoasă încetinește, în timp ce pierderea osoasă se accelerează. După vârsta de 30 de ani, încep pierderile în masa osoasă maximă, iar oasele pot slăbi în timp. Specialiștii în fizioterapie concep programe de exerciții personalizate pentru a încetini pierderile legate de vârstă.

Fumatul, alcoolul și sedentarismul

Fumatul are un efect de accelerare a pierderii osoase. Consumul excesiv de alcool are, de asemenea, un efect negativ asupra oaselor. Sedentarismul este factorul de risc cel mai ușor de gestionat, în special din perspectiva fizioterapiei. Nivelurile scăzute de activitate fizică și imobilitatea prelungită pot duce la creșterea ratei de pierdere osoasă.

Modificările stilului de viață recomandate de specialiștii în fizioterapie:

Renunțarea la fumat

Reducerea consumului de alcool

Efectuarea regulată de exerciții de întărire a oaselor

Adoptarea unor obiceiuri alimentare echilibrate

Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente

Medicamentele glucocorticoide au efecte secundare semnificative asupra metabolismului osos și provoacă osteoporoză în cazul utilizării pe termen lung. În timpul tratamentului cu steroizi, excreția de calciu și fosfat crește, ceea ce duce la hipocalcemie și hiperparatiroidism secundar.

Alte medicamente care pot cauza osteoporoză includ medicamentele pentru epilepsie, medicamentele pentru stomac, anticoagulantele și anumite medicamente pentru cancer. Fracturi clinice apar la peste 10% dintre pacienții care utilizează steroizi pe termen lung. Din acest motiv, specialiștii în fizioterapie recomandă tratamente de susținere pentru a reduce efectele secundare ale utilizării medicamentelor.

La persoanele cu risc ridicat de osteoporoză, se recomandă menținerea dozei de steroizi la un nivel minim sau preferarea aplicării locale.

Care sunt simptomele osteoporozei?

În domeniul fizioterapiei, osteoporoza este adesea numită „hoțul silențios”, deoarece boala nu prezintă simptome evidente până în stadii avansate. Totuși, anumite semne pot indica prezența pierderii densității osoase.

Fracturi osoase bruște

Cel mai evident indicator al pierderii densității osoase este apariția fracturilor osoase bruște, chiar și în urma unor stresuri minore, cum ar fi o cădere ușoară sau tusea. Primul simptom comun al osteoporozei este ruperea bruscă și ușoară a oaselor. Aceste fracturi apar mai frecvent în zone precum:

Osul șoldului

Încheietura mâinii

Coloana vertebrală

Coaste

Fracturile pot apărea chiar și în timpul activităților zilnice, cum ar fi ridicarea de pe toaletă sau urcarea scărilor.

Scăderea în înălțime și cocoașa

În dezvoltarea osteoporozei, prăbușirile care apar la nivelul oaselor coloanei vertebrale cauzează scăderea în înălțime. O scădere în înălțime de peste 3 cm este considerată un indicator important al osteoporozei. În unele surse, această valoare este menționată ca fiind de 4 cm. Pe măsură ce îmbătrânește, o femeie la postmenopauză poate scădea în înălțime în medie cu 4 cm până la vârsta de 65 de ani și cu 9 cm până la vârsta de 75 de ani.

În plus, slăbirea oaselor coloanei vertebrale duce la curbarea coloanei, provocând cifoza (cocoașa). Aceasta este o constatare pe care specialiștii în fizioterapie o subliniază cu importanță.

Dureri lombare, de spate și de gât

Unul dintre cele mai frecvente simptome ale osteoporozei este durerea care apare în zona coloanei vertebrale și a spatelui. Cauza acestor dureri sunt microfracturile care apar în osul slăbit. De obicei, se manifestă prin dureri intense în zona spatelui și a coloanei vertebrale.

Durerile lombare, de spate și de gât apar sub formă de dureri bruște și severe care se agravează în timp ce stați în picioare sau mergeți și se ameliorează puțin când vă întindeți. Abordarea fizioterapeutică joacă un rol important în gestionarea acestor dureri.

Tulburări de postură și dificultăți de respirație

Ca urmare a scăderii densității osoase în coloana vertebrală, apar tulburări de postură sau cifoza. În special odată cu pierderea oaselor coloanei vertebrale din spate, gâtul și spatele se pot curba, apărând dureri.

Dificultățile de respirație apar atunci când discurile coloanei vertebrale se comprimă suficient pentru a reduce capacitatea pulmonară. Problemele respiratorii se pot dezvolta ca urmare a cifozei cauzate de fracturile prin tasare ale oaselor coloanei vertebrale și a deteriorării cutiei toracice. Aceste simptome pot fi ameliorate prin programe speciale de exerciții în fizioterapie.

Retracția gingivală și ruperea unghiilor

Printre simptomele mai puțin cunoscute ale osteoporozei se numără retracția gingivală și fragilitatea unghiilor. Retracția gingivală poate fi observată atunci când apar pierderi la nivelul osului maxilar.

Unghiile fragile și slabe pot oferi informații despre sănătatea osoasă. Scăderea forței de prindere și a mobilității poate fi legată de densitatea minerală scăzută din oase, iar capacitatea redusă de prindere poate crește riscul de cădere la persoane. Totuși, atunci când evaluați fragilitatea unghiilor, nu trebuie ignorați alți factori, cum ar fi expunerea prelungită la apă, condițiile meteorologice reci și produsele cosmetice.

Cum se pune diagnosticul de osteoporoză?

Pentru a evalua sănătatea osoasă, specialiștii în fizioterapie acordă o mare importanță diagnosticului precoce al osteoporozei. Diagnosticul precoce este critic pentru reducerea riscului de fractură și creșterea eficacității tratamentului.

Măsurarea densității osoase cu DEXA

Standardul de aur în diagnosticul osteoporozei este testul DEXA (Dual Energy X-ray Absorptiometry). Acest test evaluează riscul de fractură prin măsurarea densității minerale a oaselor. Scanarea DEXA se aplică de obicei în zonele șoldului și coloanei vertebrale, deoarece aceste zone sunt mai predispuse la fracturi.

În timpul testului, pacientul se întinde pe o masă specială și se utilizează raze X cu doză mică. Procedura durează aproximativ 10-20 de minute și este nedureroasă. Conține o zecime din radiația unei radiografii toracice și oferă rezultate fiabile. Rezultatele DEXA sunt raportate sub forma a două valori diferite: scorul T și scorul Z.

Ce este scorul T și cum se interpretează?

Scorul T compară densitatea osoasă cu cea a unui adult sănătos cu vârsta între 20-35 de ani. Conform clasificării stabilite de Organizația Mondială a Sănătății:

Dacă scorul T este -1 sau mai mare: Densitate osoasă normală

Dacă scorul T este între -1 și -2.5: Osteopenie (începutul pierderii densității osoase)

Dacă scorul T este -2.5 sau mai mic: Osteoporoză

Scorul Z oferă o comparație cu persoane de aceeași vârstă, sex și caracteristici fizice ca dumneavoastră. Acest scor este luat în considerare în special la pacienții tineri sau în caz de suspiciune de osteoporoză secundară.

Diagnostic de susținere prin analize de sânge și urină

Pentru detectarea altor boli care pot cauza pierderea densității osoase, se efectuează analize de sânge și urină. Aceste teste includ:

Nivelurile de calciu, fosfor și vitamina D

Nivelul fosfatazei alcaline (ALP)

Teste pentru hormonii tiroidieni și paratiroidieni

Excreția de calciu în urina de 24 de ore

Markeri care indică formarea și resorbția osoasă

Aceste analize susțin diagnosticul de osteoporoză și ajută la determinarea cauzelor subiacente.

Recomandări de screening pentru grupurile de risc

Deoarece densitatea osoasă scade după menopauză la femei, se recomandă screeningul după vârsta de 65 de ani în cazurile în care nu există factori de risc suplimentari. Pentru bărbați, screeningul pentru osteoporoză ar trebui efectuat după vârsta de 65-70 de ani, în absența altor factori de risc.

Pentru persoanele cu factori de risc, se recomandă screeningul la o vârstă mai timpurie. Acești factori de risc pot fi enumerați ca:

Istoric familial de osteoporoză

Menopauză precoce

Utilizarea pe termen lung a steroizilor

Probleme tiroidiene

Greutate corporală scăzută

Specialiștii în fizioterapie evaluează riscul de fractură folosind instrumente de calcul precum FRAX și creează un plan de screening personalizat.

Tratamentul osteoporozei și metode de susținere

Scopul tratamentului osteoporozei este de a crește calitatea osoasă și de a preveni apariția fracturilor prin întărirea osului. Specialiștii în fizioterapie recomandă o abordare holistică privind tratamentul medicamentos și modificările stilului de viață.

Medicamente bifosfonate și anticorpi monoclonali

Cele mai utilizate medicamente în tratamentul osteoporozei sunt bifosfonații. Aceste medicamente încetinesc pierderea osoasă și cresc densitatea osoasă. Aceste medicamente, care conțin substanțe active precum alendronat, risedronat și ibandronat, sunt eficiente prin reducerea resorbției osoase.

Medicamentele cu anticorpi monoclonali sunt printre opțiunile de tratament mai noi. Denosumab produce rezultate similare sau mai bune privind densitatea osoasă în comparație cu bifosfonații și reduce probabilitatea de fractură. Denosumab se administrează sub formă de injecție subcutanată o dată la șase luni. Romosozumab ajută la formarea de os nou prin legarea de o proteină numită sclerostină și încetinește pierderea osoasă existentă.

Suplimente de calciu și vitamina D

Suplimentarea cu calciu și vitamina D este de o importanță majoră pentru sănătatea osoasă. Vitamina D crește absorbția calciului și susține sănătatea osoasă. Organizația Mondială a Sănătății consideră expunerea insuficientă la lumina soarelui drept una dintre cele mai importante cauze ale osteoporozei.

Specialiștii în fizioterapie recomandă pacienților să ia regulat calciu și vitamina D în timpul procesului de tratament. Aceste suplimente nu asigură tratamentul de la sine, dar oferă rezultate eficiente atunci când sunt utilizate împreună cu tratamentul medicamentos. S-a stabilit că 800 UI de vitamina D3 și 1200 mg de calciu pe zi cresc formarea osoasă și reduc incidența fracturilor de șold la vârstnici.

Programe de fizioterapie și exerciții fizice

Exercițiile fizice reprezintă una dintre cele mai eficiente și sigure metode de tratament pentru osteoporoză. Exercițiile recomandate de specialiștii în fizioterapie vizează:

Creșterea forței și masei musculare

Îmbunătățirea echilibrului și coordonării

Corectarea posturii și prevenirea deformărilor

Exercițiile de susținere a greutății și antrenamentele de rezistență pot crește densitatea osoasă. În special, mersul alert și rapid este unul dintre cele mai utile și ușor de aplicat exerciții. S-a demonstrat că riscul de fractură de șold a scăzut cu 30% la femeile care fac plimbări ca exercițiu fizic.

Reglementări ale stilului de viață care reduc riscul de cădere

Vârstnicii cu risc ridicat de osteoporoză sunt expuși riscului de cădere din cauza vârstei înaintate și a problemelor de echilibru legate de tulburările de postură. Aproape jumătate din căderi au loc acasă.

Măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscul de cădere:

Prevenirea suprafețelor alunecoase

Îndepărtarea covoarelor sau carpetelor mici care nu sunt fixate pe podea

Montarea de bare de susținere în baie și toaletă

Îmbunătățirea iluminatului scărilor

Examenele oculare regulate și revizuirea periodică a medicamentelor împreună cu medicul sunt, de asemenea, importante pentru reducerea riscului de cădere.

Pe scurt despre osteoporoză

În concluzie, osteoporoza este o boală care progresează silențios, dar are consecințe grave. Scăderea densității osoase și creșterea fragilității sunt frecvente, în special la femeile aflate la postmenopauză și la persoanele vârstnice. Din perspectiva fizioterapiei, diagnosticul și tratamentul precoce al osteoporozei sunt de o importanță majoră pentru protejarea sănătății osoase.

Efectuarea regulată a scanărilor DEXA este cea mai eficientă metodă de a detecta osteoporoza în stadii incipiente. În plus, o dietă bogată în calciu și vitamina D susține sănătatea osoasă. De asemenea, efectuarea exercițiilor de susținere a greutății ajută la creșterea densității minerale osoase.

Programele de exerciții personalizate recomandate de specialiștii în fizioterapie, pe lângă creșterea forței musculare, reduc și riscul de cădere. Activități precum yoga, dansul și exercițiile de echilibru vă îmbunătățesc postura și vă cresc calitatea vieții.

Deși tratamentele medicamentoase ocupă un loc important în tratamentul osteoporozei, modificările stilului de viață și activitatea fizică regulată sunt indispensabile pentru protejarea sănătății osoase. Măsuri precum efectuarea unor amenajări în casă pentru a reduce riscul de cădere și evitarea fumatului susțin, de asemenea, sănătatea osoasă.

Nu uitați că specialiștii în fizioterapie vă pot ghida nu doar în procesul de tratament, ci și în etapa de prevenire a osteoporozei. Fiecare pas făcut pentru a vă proteja sănătatea osoasă vă permite să aveți o viață mai calitativă și independentă la vârste înaintate.

Întrebări frecvente

Răspundem la întrebările care vă preocupă cu privire la sănătatea osoasă din perspectiva fizioterapiei:

Osteoporoza apare și la bărbați? Da, osteoporoza apare și la bărbați. 1 din 5 bărbați cu vârsta peste 50 de ani poate dezvolta osteoporoză. Deși este mai puțin frecventă decât la femei, dezechilibrele hormonale, utilizarea cortizonului și bolile cronice cresc riscul de pierdere a densității osoase la bărbați.

Osteoporoza provoacă durere? De obicei, progresează silențios și nu provoacă durere. Totuși, atunci când apar fracturi vertebrale sau microfracturi, poate cauza dureri în zona spatelui, a taliei și a gâtului.

Osteoporoza poate fi tratată? Da, osteoporoza este o boală care poate fi tratată și prevenită. Scopul tratamentului este de a crește calitatea osoasă și de a preveni apariția fracturilor.

Este posibilă prevenirea osteoporozei? La orice vârstă, în special până la vârsta de 30 de ani, aportul adecvat de calciu și vitamina D, activitatea fizică regulată, evitarea fumatului și a alcoolului pot reduce riscul de osteoporoză.

Ce este scorul T? Rezultatele măsurării densității osoase sunt exprimate prin valoarea scorului T. Dacă scorul T este sub -2.5, este considerat osteoporoză, între -1 și -2.5 este osteopenie (pierdere timpurie a densității osoase), iar peste -1 este considerat densitate osoasă normală.

Osteoporoza este fatală? Nu este fatală în mod direct, dar din cauza fracturilor de șold pe care le provoacă, a imobilității și a complicațiilor, poate crește ratele de mortalitate, în special la persoanele vârstnice. Riscul de deces în primul an după o fractură de șold este între 12-40%.

Osteoporoza este o boală gravă definită prin fragilitatea oaselor. Apare de obicei mai frecvent la vârstnici și la femei. Aflați informații despre simptomele și metodele de tratament ale acesteia.