Ce este sindromul de intestin iritabil (SII)? Simptome, cauze și metode de tratament

Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afecțiune care provoacă un disconfort considerabil pacientului pe parcursul zilei și poate fi întâlnită la multe persoane. Poate cauza simptome precum dureri abdominale sub formă de crampe și balonare. Acest sindrom, care nu are o cauză precisă, este de obicei ușor de gestionat prin modificări ale alimentației și stilului de viață.

Ce este sindromul de intestin iritabil (SII)?

Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afecțiune care constă într-o serie de simptome ce afectează stomacul și intestinele. Acest sindrom este destul de comun. Deși nu provoacă leziuni tisulare în sistemul digestiv sau boli grave precum cancerul, este o afecțiune care poate cauza disconfort pacientului pentru o perioadă lungă de timp. În sindromul de intestin iritabil, se poate face o clasificare în funcție de aspectul scaunului. Această clasificare este sub formă de constipație, diaree și tranzit intestinal mixt. În constipație, scaunul este de cele mai multe ori tare. În diaree, este vorba despre un scaun apos. Tranzitul intestinal mixt prezintă variații de tip diaree-constipație pe parcursul zilei sau de la o zi la alta.

Care sunt simptomele sindromului de intestin iritabil?

Simptomele intestinului iritabil pot fi de natură să deranjeze frecvent pacientul, adică simptomele pot să nu fie prezente la orice oră din zi și pot apărea brusc într-o formă severă. Simptomele care pot apărea sunt următoarele:

Diaree sau constipație: În diareea experimentată în sindromul de intestin iritabil, scaunul pacientului poate fi apos. În constipație, se resimte dificultate în defecație.

Durere abdominală: Durerea abdominală poate fi, de obicei, sub formă de crampe.

Modificări ale obiceiurilor intestinale: Pacienții pot avea frecvent diaree într-o zi și constipație în ziua următoare.

Acumulare de gaze și balonare: Balonarea poate apărea după mese.

Pe lângă aceste simptome, pot apărea situații precum prezența mucusului cu aspect alb în scaun și senzația de plenitudine intestinală după defecație. Simptomele se pot intensifica în perioadele de menstruație la femei.

Cum apare sindromul de intestin iritabil?

Deși cauzele sindromului de intestin iritabil nu sunt pe deplin cunoscute, sunt prevăzuți anumiți factori care pot cauza această afecțiune.

Contracția musculară: Mușchii sistemului digestiv se contractă în timp ce digeră alimentele. Mușchii care se contractă mai mult decât normal pot cauza plângeri precum balonarea și gazele. Contracțiile reduse pot încetini tranzitul alimentelor, cauzând constipație.

Sensibilitate: Pot exista nervi sensibili în sistemul digestiv. Din acest motiv, pacienții sunt mai vulnerabili la disconforturi precum durerea abdominală.

Bacteriile intestinale: Bacteriile prezente în tractul gastrointestinal pot cauza simptome. Ce bacterie poate cauza acest simptom poate varia de la o persoană la alta.

Infecții: Infecțiile grave care afectează sistemul digestiv pot cauza sindromul de intestin iritabil.

Intoleranță alimentară: Sindromul de intestin iritabil se poate dezvolta la persoanele care au sensibilitate sau alergii la anumite alimente.

Stres: Stresul intens, în special cel trăit în copilărie, poate declanșa sindromul în anii următori.

Genetică: Simptomele SII pot fi observate la persoanele care au în familie antecedente de afecțiuni gastrointestinale.

Cum se pune diagnosticul de sindrom de intestin iritabil?

Pentru a pune diagnosticul de sindrom de intestin iritabil, medicul obține anumite informații de la pacient în timpul examinării. Aceste informații pot include multe aspecte, cum ar fi prezența durerii intestinale, intensitatea, frecvența, modificările în scaun, medicamentele utilizate. Pe lângă această examinare, medicul poate solicita efectuarea unor teste pentru a pune un diagnostic corect.

Analize de sânge: Pot fi efectuate pentru a investiga prezența unei alte boli care ar putea cauza simptomele sau pentru a cerceta dacă tratamentul este eficient.

Analiza scaunului: Poate fi efectuată pentru a observa infecția și inflamația în intestine și pentru a verifica dacă există o problemă de absorbție.

Testul respirator cu hidrogen: Poate fi efectuat pentru a detecta excesul de bacterii în intestine sau dacă există o intoleranță alimentară. În acest test, după ce pacientului i se administrează o anumită substanță, se prelevează o probă de respirație și se măsoară nivelul de hidrogen.

Colonoscopie: Poate fi efectuată pentru ca SII să nu fie confundat cu alte afecțiuni ale sistemului digestiv sau pentru detectarea tumorilor.

Sigmoidoscopie: Este un test similar cu colonoscopia. Permite vizualizarea mucoasei rectale și a părții inferioare a colonului.

Endoscopie superioară: Cu acest test se pot obține informații despre multe boli ale sistemului digestiv. Permite examinarea esofagului, stomacului și a primei părți a intestinului subțire.

Pacientul nu trebuie să efectueze toate aceste teste. Este suficient să se efectueze doar testele recomandate de medic în funcție de situație.

Cum se tratează sindromul de intestin iritabil?

Nu există o soluție definitivă pentru tratamentul bolii SII, dar pacienții pot asigura atenuarea sau dispariția simptomelor prin adoptarea unor schimbări în alimentație și activitate în viața lor. Pe lângă aceste schimbări, pot fi utilizate și medicamente prescrise de medic. Printre medicamente se pot număra antidepresivele, antispasticele, medicamentele împotriva constipației sau diareei. Schimbările care pot fi făcute în obiceiurile alimentare și de activitate pot fi următoarele:

Creșterea aportului de fibre: Alimentația cu alimente bogate în fibre poate preveni constipația. Puteți include în mesele dumneavoastră alimente bogate în fibre, cum ar fi nucile și cerealele. Pentru ca intestinele să se poată adapta bine, nu trebuie să uitați să adăugați treptat alimente diferite în dietă.

Limitarea laptelui și a produselor lactate: Deoarece pacienții cu intoleranță la lactoză au o probabilitate mai mare de a dezvolta SII, este important să fiți atenți să nu consumați alimente cu lactoză. Când eliminați astfel de alimente din dietă, trebuie să vă completați dieta cu alimente bogate în calciu.

Limitarea alimentelor care produc gaze: Alimentele precum fasolea și varza sunt de obicei de natură să producă gaze, dar la unele persoane, chiar și mestecatul gumei și consumul de băuturi carbogazoase pot crește cantitatea de gaze formate. Prin urmare, se recomandă ca persoana să observe ce alimente produc mai multe gaze și să limiteze aceste alimente.

Alimentația fără gluten: Pacienții cu SII sunt de obicei sensibili la gluten. De aceea, trebuie să consume mai puține alimente cu gluten. Când aveți o alimentație fără gluten, puteți avea deficiențe deoarece nu puteți obține unele vitamine și minerale. Puteți stabili un plan alimentar corect discutând cu specialistul dumneavoastră în sănătate.

Consumul de apă: Pe lângă o alimentație corectă, consumul suficient de apă joacă un rol bun în prevenirea constipației. Se recomandă ca un adult fără alte boli să consume între 2 și 2,5 litri de apă pe zi.

Renunțarea la fumat: Fumatul poate afecta stomacul și intestinele la unele persoane, cauzând constipație. De aceea, trebuie renunțat la acesta. Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a renunța, puteți consulta medicul dumneavoastră.

Ținerea unui jurnal: Luând notițe despre alimentele pe care le consumați pe parcursul zilei, puteți identifica alimentele care vă agravează simptomele.

Exerciții fizice regulate: Efectuarea de exerciții fizice în zilele și la intensitatea recomandate de medic poate avea un efect benefic asupra sănătății intestinale.

Tehnici de relaxare: Puteți încerca metode care ajută corpul să se relaxeze, cum ar fi yoga sau meditația.

Somn suficient: Chiar dacă se asigură o alimentație bună, somnul insuficient crește nivelul de stres. Când stresul crește, stomacul și intestinele sunt afectate și pot apărea simptome.

Întrebări frecvente despre sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil nu cauzează nicio altă boală și nu reprezintă o amenințare vitală. Afectează doar viața de zi cu zi a pacientului. Băuturile carbogazoase, leguminoasele, broccoli, varza pot cauza acumularea de gaze. De asemenea, mâncatul rapid sau înghițirea aerului pot cauza acumularea de gaze în stomac. Când bacteriile din intestinele subțiri fermentează alimentele, substanțele rezultate pot crește formarea gazelor. În același timp, acumularea de gaze poate apărea și atunci când mișcările intestinale încetinesc. Boala SII este o afecțiune care poate dura toată viața dacă nu se acordă atenție alimentației. Deși sindromul de intestin iritabil nu este întotdeauna legat de psihologie, poate apărea la unii pacienți care suferă de anxietate sau depresie. Deși sindromul de intestin iritabil nu cauzează efecte secundare care să pună viața în pericol, în cazurile în care nu este tratat, scade calitatea vieții pacientului, cauzând neliniște pe parcursul zilei. SII poate fi observat la multe persoane, dar în unele cazuri probabilitatea de apariție este mai mare. Dezvoltarea sindromului de intestin iritabil este mai probabilă la persoanele sub 50 de ani, la femei și la cei care au antecedente de SII în familie. Pentru sindromul de intestin iritabil, puteți face o programare la departamentul de gastroenterologie pentru un consult. Starea de apariție a simptomelor variază în funcție de alimentația și activitățile pacientului. Dacă nu se acordă atenție alimentației și activităților, simptomele pot fi resimțite în fiecare zi, dar pacienții care urmează o cale de tratament bună pot resimți simptome mai rar. Multe boli pot cauza constipație pe termen lung. Una dintre acestea este SII. Trebuie luate măsuri împotriva constipației. Consumul de alimente cu probiotice și fibre poate preveni constipația. Acumularea de gaze durează de obicei câteva ore sau câteva zile, dar dacă nu este tratată, acumularea de gaze poate fi resimțită pentru perioade mai lungi. Pentru a trata diareea, trebuie să stați departe de factorii care declanșează această stare. De exemplu, alimentația foarte grasă poate cauza diaree. Consumând alimente fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, diareea poate fi prevenită. Situația care cauzează diaree poate fi diferită la fiecare pacient. De aceea, pacienții ar trebui să încerce să își înțeleagă mai bine propriul sistem digestiv. În același timp, consultând un dietetician, se poate aplica dieta FODMAP. Această dietă este un mod de alimentație sărac în carbohidrați. Stresul prea mare și continuu poate duce, de asemenea, la diaree. Acest lucru poate fi prevenit stând departe de stres și prin tehnici de relaxare. Dacă nu există o îmbunătățire a diareei în ciuda acestor schimbări, se recomandă să consultați un medic specialist.

Dacă sindromul de intestin iritabil vă scade calitatea vieții, trebuie să consultați un medic specialist în Gastroenterologie și Hepatologie fără a vă pune singur diagnosticul. Puteți face programarea imediat pentru metode de diagnostic și tratament personalizate la Hisar Hospital Intercontinental.