Ce este hepatita A?

De la A la Z despre HEPATITA A (Icterul infecțios)

Mai ales odată cu începerea școlii, igiena personală, căreia copiii ar trebui să-i acorde o atenție deosebită, este foarte importantă în această boală, ca și în alte boli infecțioase. Icterul infecțios sau, în terminologie medicală, hepatita virală, este denumirea dată bolii inflamatorii răspândite a ficatului provocate de virusuri. Există multe tipuri de hepatită; dar cele care vin prima dată în minte, fiind frecvente și contagioase, sunt Hepatita A și Hepatita B...

Am discutat despre Hepatita A, o boală contagioasă, de la A la Z, cu dr. Ramazan Gözüküçük, specialist în boli infecțioase și microbiologie clinică la Hisar Hospital Intercontinental.

Ce este hepatita A?

Hepatita A este hepatita cauzată de virusul hepatitei A. Poate provoca epidemii prin transmitere cu apă și alimente contaminate. Este foarte răspândită în special în regiunile în care infrastructura este insuficientă. Aproximativ 99% dintre cazuri se vindecă spontan și complet, fără a produce leziuni hepatice permanente. Odată trecută, șansa de a o face din nou este foarte mică.

Cum se transmite?

Hepatita A se transmite prin ingerarea pe cale orală a apei și a alimentelor (legume și fructe) contaminate cu fecale care conțin virusul. Deoarece virusul poate rămâne viabil pe mâini ore întregi, rolul mâinilor în transmitere este foarte mare. Băncile și clanțele ușilor din școli, robinetele din toalete pot fi contaminate cu fecale care conțin virusul, iar transmiterea pe cale orală prin intermediul mâinilor devine de aici mai ușoară și mai răspândită. De aceea, în mediile cu aglomerare, precum școlile, locurile de muncă și spitalele, riscul de transmitere a hepatitei A crește, mai ales atunci când condițiile de igienă nu sunt asigurate.

Cât de răspândită este?

Icterele infecțioase cauzate de virusurile A și B sunt foarte răspândite în țara noastră. În Turcia, până în anii 2000, 80-90% dintre tinerii ajunși la vârsta universitară au trecut prin virusul hepatitei A în copilărie, chiar dacă nu erau conștienți de acest lucru. Totuși, din cauza creșterii vieții urbane și a îmbunătățirii condițiilor de igienă, mulți oameni nu mai trec prin hepatita A în copilărie și, prin urmare, nu au imunitate naturală, iar la vârsta adultă apar, de regulă, infecții simptomatice care necesită internare în spital.

Care sunt simptomele hepatitei A?

Persoana care face hepatită poate uneori să nu aibă niciun simptom. În special, la majoritatea copiilor și la o parte dintre adulți, icterul poate să nu apară sau poate fi discret. De aceea, mai ales la copiii de vârstă mică, boala poate trece neobservată fără a fi diagnosticată. Mai mult, la copii simptomele sunt mai ușoare și de durată mai scurtă. Uneori poate apărea și un tablou asemănător gripei, cu febră și dureri articulare. Totuși, simptomele cele mai frecvente sunt următoarele:

Slăbiciune

Lipsa poftei de mâncare

Dureri abdominale

Greață

Îngălbenirea pielii și a ochilor

Întunecarea culorii urinei

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul cert în hepatitele virale se stabilește prin analize de sânge. De aceea, în caz de suspiciune de hepatită, trebuie să se apeleze fără întârziere la cea mai apropiată unitate sanitară. Prin teste se pot obține informații atât despre diagnosticul bolii, cât și despre stadiul în care se află, dacă progresează sau nu, cantitatea de virus care circulă în sânge și evoluția ulterioară.

Tratament

În faza acută nou apărută a bolii, tratamentul și monitorizarea pot fi efectuate prin internare, la fel cum pot fi urmărite și acasă, prin repaus. Pacienților care au probleme de alimentație din cauza greței și vărsăturilor li se administrează suport cu seruri. De asemenea, în această perioadă se asigură pacientului o alimentație cu alimente ușor digerabile. Se recomandă alimentele cu conținut redus de grăsimi. Este potrivit ca în meniu să fie incluse alimente bogate în glucoză, precum strugurii, pekmezul (siropul de struguri) și mierea. În această perioadă, repausul pacientului este important. De asemenea, deoarece reacția inflamatorie din ficat poate fi intensificată și boala agravată, trebuie evitate diverse medicamente, alimentele grele și grase, precum și toate alimentele care conțin aditivi; consumul de alcool este strict interzis. Boala acută se vindecă, în general, spontan în 4-6 săptămâni.

Prevenție și recomandări:

Împotriva hepatitei A trebuie efectuate vaccinări de rutină în copilărie. Dacă persoana nu a fost vaccinată sau nu a făcut hepatită, trebuie să își facă un test, deoarece boala evoluează mai grav mai ales la adulți; dacă nu are imunitate, trebuie neapărat să se protejeze prin vaccinare.

Spălarea mâinilor, ca în toate infecțiile, are un rol important și în contagiozitatea hepatitelor virale. Mâinile trebuie spălate neapărat după fiecare folosire a toaletei, înainte de a începe pregătirea mâncării și înainte și după ce mâncați. Pentru că virusul se transmite prin apă și alimente contaminate cu fecale. În special în călătoriile în țări cu condiții de igienă insuficiente, precum Africa, persoanele fără imunitate se pot infecta cu ușurință. În concluzie, trebuie să nu uităm că hepatitele sunt o boală răspândită și contagioasă, cu consecințe importante, că tratamentul nu dă întotdeauna rezultate de succes, dar că pentru a ne proteja există vaccinuri eficiente împotriva hepatitei A și B. Mai ales deocamdată, hepatita A, care nu figurează încă în calendarul de vaccinări de rutină al Ministerului Sănătății, dar a cărei includere în calendar este în discuție, trebuie prevenită prin vaccinare.