Ce este guta? Simptome, cauze și tratament

Boala Gutoasă

Boala gutoasă este o formă de artrită larg răspândită în societate din trecut până în prezent, numită popular și „boala regilor”. Afectând ambele sexe și diverse grupe de vârstă, boala se poate manifesta prin simptome precum dureri severe și umflături la nivelul articulațiilor, afectând negativ viața cotidiană. În cazul apariției simptomelor, trebuie luate măsuri pentru a gestiona boala și a preveni dezvoltarea unor noi crize. Deoarece guta poate indica niveluri ridicate de acid uric, aceasta trebuie evaluată de către un specialist pentru a preveni transformarea într-o problemă pe termen lung, cum ar fi guta avansată sau pietrele la rinichi.

Ce este boala gutoasă?

Boala gutoasă este un tip de artrită care se manifestă la nivelul articulațiilor, de obicei la degetul mare de la picior. Poate afecta o singură articulație sau mai multe articulații. Ca urmare a inflamației dezvoltate din cauza cristalelor de acid uric acumulate în articulații, pot apărea simptome precum durere severă, roșeață locală și sensibilitate. Simptomele apar brusc și încep de obicei să se manifeste pe timpul nopții.

Boala gutoasă se dezvoltă adesea din cauza dietei persoanelor. Persoanele care consumă în cantități mari carne roșie, fructe de mare sau băuturi care conțin fructoză au o rată mai mare de a se confrunta cu guta. De asemenea, diverse băuturi alcoolice pot crește riscul de îmbolnăvire.

Guta poate afecta mai mult persoanele supraponderale. Deoarece nivelurile de acid uric din sânge pot crește odată cu excesul de greutate, această situație poate îngreuna eliminarea acidului uric din organism și poate provoca cristalizarea, dezvoltând simptome de gută.

Care sunt simptomele bolii gutoase?

Boala gutoasă se manifestă prin umflarea picioarelor sau umflarea și sensibilitatea care apar la degetul mare. La unele persoane, poate provoca afectare și în alte regiuni articulare. Dacă observați simptomele menționate mai jos, trebuie să vă adresați unei instituții medicale:

Durere articulară: Dacă boala se dezvoltă, se poate resimți brusc o durere intensă în articulații. Durerea poate fi la degetul mare de la picior, dar se poate dezvolta și la genunchi, glezne, coate. La unele persoane, simptomele pot fi resimțite și la degetele și încheieturile mâinilor. Intensitatea durerii crește odată cu trecerea timpului. Poate atinge un punct culminant, în special după un anumit interval orar.

Roșeață și umflătură locală: Din cauza inflamației formate de cristalele de acid uric, se pot observa umflături și roșeață locală.

Scăderea mobilității: Dacă boala nu este tratată și progresează, pe măsură ce reacția inflamatorie va crește, umflătura din zonă poate crește sau persoana își poate limita involuntar mobilitatea din cauza disconfortului resimțit.

Cum apare boala gutoasă?

Cauza bolii gutoase este acumularea de cristale de acid uric în sânge. La baza formării cristalelor stau compuși chimici numiți purine, care se găsesc în mod obișnuit în corpul uman și în alimente. Purinele sunt de obicei digerate ușor de corpul uman și transformate în acid uric. Apoi, ca rezultat al activităților metabolice, sunt eliminate din organism prin sistemul excretor. Cu toate acestea, consumul excesiv de alimente bogate în purine sau apariția unui eveniment în organism care va afecta metabolismul purinelor poate crește nivelul de acid uric din sânge. Odată cu nivelurile crescute, acidul uric se poate acumula și se poate transforma într-o textură cristalină, iar cristalele formate pot provoca durere și inflamație în țesuturi. Ca urmare a acestei situații, se dezvoltă guta.

Pe lângă faptul că dieta este un subiect eficient în dezvoltarea gutei, trebuie acordată atenție și funcțiilor renale. În cazul în care rinichii nu pot asigura o eliminare suficientă a acidului uric, nivelul acestuia în sânge poate crește și se pot forma cristale de acid uric.

Cum se pune diagnosticul de boală gutoasă?

În cazul apariției unor simptome legate de boală, trebuie să vă adresați unei instituții medicale. Medicul dumneavoastră va lua anamneza și poate pune diverse întrebări cu privire la existența sau nu a gutei în familie. Apoi, sunt aplicate diverse investigații pentru a determina gravitatea situației sau legătura acesteia cu o altă boală:

Testul lichidului sinovial: Un eșantion de lichid sinovial este prelevat printr-un ac din articulația în care s-au dezvoltat simptomele. În urma examinărilor de laborator efectuate, se poate determina dacă există sau nu cristale de acid uric în lichid. Dacă se găsesc cristale, boala poate fi diagnosticată.

Analize de sânge: Cu ajutorul analizelor de sânge se măsoară în special nivelurile de acid uric prezente în sânge. Cu toate acestea, un nivel ridicat de acid uric nu înseamnă întotdeauna că va provoca boala gutoasă. De asemenea, nivelurile de acid uric la persoanele cu această boală pot fi mai mici decât se așteaptă. Din acest motiv, analizele de sânge sunt utilizate ca metodă de susținere.

Ecografia: Se pot obține imagini din zona articulară folosind unde sonore. Astfel, se poate examina dacă există cristale de acid uric în regiune.

Radiografia: Se poate recurge la imagini realizate cu raze X pentru a stabili dacă singura problemă este guta.

Tomografia computerizată cu energie duală: Cristalele de acid uric pot fi vizualizate datorită imaginilor obținute prin utilizarea razelor X.

Cum se tratează boala gutoasă?

Ca urmare a examinărilor efectuate, pacientul poate fi diagnosticat cu ușurință. Procedura de tratament se împarte în două ramuri principale. Prima dintre acestea este reducerea inflamației pentru a ameliora plângerile dureroase existente, iar a doua este reducerea cantității de acid uric din sânge. În cadrul tratamentului, medicul dumneavoastră poate primi sprijin din partea diferitelor medicamente. Cu medicamentele antiinflamatoare care vor fi utilizate, se poate asigura dispersarea inflamației în zonă. Astfel, simptomele precum sensibilitatea și umflătura pot trece.

Acumularea de acid uric poate fi prevenită și susținută cu medicamentele care asigură eliminarea acidului uric, care vor fi prescrise. În acest fel, nivelul de acid uric din sânge scade și se poate preveni formarea a mai multor cristale de acid uric în articulație. În cazul detectării unei probleme mai grave la nivelul rinichilor, procesul de tratament poate fi detaliat în mod diferit.

Pe lângă tratamentele medicamentoase, trebuie luate măsuri pentru viața de zi cu zi, pentru a preveni reapariția bolii și pentru a accelera procesul de recuperare. În primul rând, trebuie evitat consumul de alcool și de băuturi care conțin fructoză. Carnea roșie, organele și diversele fructe de mare sunt bogate în conținut de purine, iar alimentele bogate în purine trebuie limitate. Deoarece persoanele supraponderale au un risc mai mare de a dezvolta boala gutoasă, pacienților li se recomandă să slăbească într-un mod sănătos și să ajungă la greutatea ideală.

Un alt subiect benefic pentru boala gutoasă este exercițiul fizic. Făcând exerciții fizice regulate, stresul asupra articulațiilor poate fi redus. În cele din urmă, pentru a susține funcțiile renale, trebuie acordată atenție cantității de apă consumate zilnic.

Întrebări Frecvente

Persoanele cu boală gutoasă trebuie să evite consumul de alimente cu un conținut ridicat de purine. Dieta în boala gutoasă este o parte importantă a tratamentului, iar persoanele ar trebui să evite consumul de carne roșie, organe precum ficatul și rinichii peste nivelul stabilit. De asemenea, trebuie oprit consumul de pește bogat în purine, cum ar fi tonul, hamsiile, sardinele, midiile și păstrăvul. Laptele și produsele lactate trebuie alese în variante cu conținut scăzut de grăsimi. Factorii genetici pot fi eficienți în boala gutoasă. Persoanele cu antecedente familiale de boală gutoasă au un risc mai mare de a se confrunta cu boala. Boala gutoasă poate provoca diverse complicații. În primul rând, dacă tratamentul bolii este întrerupt, atacurile pot reveni. Întreruperea tratamentului poate face ca o persoană să sufere mai multe atacuri în același an. Recurența bolii și oprirea necorespunzătoare a inflamației pot crea deteriorări articulare pe termen lung. De asemenea, cristalele de acid uric acumulate aici din cauza întreruperii tratamentului se pot transforma în noduli. Pe lângă articulația afectată, formarea de noduli în diferite locuri poate determina răspândirea simptomelor. Boala gutoasă apare de obicei la bărbați. În plus, poate apărea la persoanele care consumă multă carne roșie și fructe de mare, la cele care se confruntă cu probleme de greutate, la persoanele care au boli cronice precum tensiunea arterială, diabetul, sindromul metabolic și bolile renale. Unele medicamente utilizate pot declanșa, de asemenea, dezvoltarea bolii. Nu există o relație directă între boala gutoasă și stres, dar creșterea nivelului de stres din organism poate crește indirect nivelurile de acid uric din circulația sanguină. Nivelurile crescute de acid uric pot exacerba simptomele bolii existente sau pot crește frecvența atacurilor care se dezvoltă. Simptomele care se dezvoltă odată cu exacerbarea bolii ating un punct culminant între 4 și 12 ore. Odată cu atacul dezvoltat, durata de resimțire a bolii poate fi de 1 sau 2 săptămâni. În timp ce nu se resimt simptome între atacuri, intensitatea unui atac poate fi diferită de cel precedent. Cei care doresc să apeleze la tratament pentru diagnosticarea și prevenirea progresiei bolii pot primi sprijin de la departamentul de medicină internă (medicină generală) al spitalelor. Printre primele simptome ale bolii se numără durerea severă și umflătura în articulația pe care a afectat-o (de obicei degetul mare de la picior). La aceste simptome se adaugă roșeața și sensibilitatea locală. Simptomele bolii se dezvoltă brusc. Când vă adresați unei instituții medicale ca urmare a observării semnelor și simptomelor bolii, sunt aplicate diverse teste. Printre teste se fac analize de sânge și testul lichidului sinovial. Deoarece boala gutoasă este strâns legată de valoarea acidului uric, nivelurile de acid uric sunt verificate la analiza de sânge. Cu toate acestea, doar nivelurile de acid uric s-ar putea să nu fie suficiente pentru diagnostic. După evaluarea simptomelor, se poate efectua și testul lichidului sinovial și se pot detecta cristalele de acid uric. Consumul excesiv de carne roșie, excesul de greutate, având boli care pot afecta funcțiile renale sau sindromul metabolic pot declanșa guta. Pseudoguta este un alt tip de artrită caracterizat prin durere și umflături în zonele articulare, similar cu simptomele dezvoltate din cauza cristalelor de acid uric. În acest tip numit pseudogută, se formează cristale de pirofosfat de calciu în loc de acid uric. Este un tip de boală care se manifestă de obicei odată cu îmbătrânirea. Printre simptomele bolii, un simptom precum durerea de cap nu este menționat de obicei. Printre simptome, manifestări precum sensibilitatea, durerea, umflătura și roșeața care afectează zonele articulare și țesuturile înconjurătoare sunt frecvente.

Boala gutoasă este o problemă gravă de sănătate care, dacă nu este tratată, poate duce la leziuni articulare și probleme renale. O evaluare de specialitate este de o mare importanță pentru a preveni repetarea crizelor și pentru a stabili planul de tratament corect. Contactați-ne pentru informații detaliate și programări.