Ce este gusa? Simptome, cauze, diagnostic și metode de tratament

Gușa

Gușa reprezintă o creștere neregulată a glandei tiroide, responsabilă pentru producția de hormoni tiroidieni. Glanda tiroidă, care asigură producția de hormoni tiroidieni sub controlul glandei hipofize, este o structură situată pe ambele părți ale bazei gâtului. Aceasta are roluri importante, cum ar fi controlul metabolismului organismului, menținerea homeostaziei și susținerea creșterii și dezvoltării la copii. Aceste activități metabolice sunt asigurate de hormonii tiroidieni produși de glanda tiroidă. Atunci când în glanda tiroidă apar creșteri anormale, spre deosebire de structura normală, se poate forma gușa. Această afecțiune poate cauza umflături vizibile, mici sau mari, în partea anterioară a gâtului. Deși este adesea nedureroasă, alte simptome pot provoca durere.

Creșterea poate avea loc la nivelul întregii glande sau poate apărea sub formă de noduli. În funcție de severitatea gușii și de intensitatea simptomelor, pot apărea manifestări deranjante. Gușa poate să nu provoace nicio modificare a nivelului hormonilor sau poate cauza creșteri/scăderi ale acestora. Cea mai frecventă cauză a creșterii glandei tiroide poate fi explicată prin deficitul de iod. Alte cauze pot include pubertatea, sarcina, inflamația, cancerul sau nodulii. Gușa se poate dezvolta la orice grupă de vârstă, însă riscul poate fi mai mare odată cu înaintarea în vârstă. În special la persoanele cu sindrom metabolic, obezitate sau rezistență la insulină, riscul de a dezvolta gușă poate fi ridicat.

Ce este gușa?

Gușa este o problemă de sănătate definită ca fiind o dimensiune a glandei tiroide mai mare decât cea normală. Glanda tiroidă, situată la nivelul gâtului, sub mărul lui Adam, este un centru hormonal important în formă de fluture. Este responsabilă pentru producția hormonilor tiroxină (T4) și triiodotironină (T3). Prin intermediul hormonilor pe care îi secretă, glanda tiroidă reglează procese precum temperatura corpului, digestia, tensiunea arterială, ritmul cardiac, metabolismul și starea de spirit. Dimensiunile glandei tiroide pot crește proporțional cu vârsta și dimensiunea corpului. În plus, din cauza diverselor elemente fiziologice și patologice, pot apărea creșteri ale glandei tiroide. Tabloul clinic rezultat în urma creșterii glandei se numește gușă. Tiroida poate crește complet sau sub formă de mici noduli. Totodată, cantitatea de hormon tiroidian poate scădea (hipotiroidism), poate crește (hipertiroidism) sau poate rămâne la valori normale. În funcție de modul de creștere a țesutului și de nivelurile hormonale, clasificarea gușii poate fi realizată astfel:

Gușă simplă: Starea de umflare completă a glandei tiroide.

Gușă nodulară: Dezvoltarea unor noduli solizi/lichizi în țesut și senzația de noduli la nivelul gâtului.

Gușă multinodulară: Starea care rezultă din dezvoltarea mai multor noduli în țesut.

Gușă toxică: Tabloul clinic format prin creșterea glandei tiroide și producția unei cantități excesive de hormoni tiroidieni.

Gușă netoxică: În ciuda creșterii glandei tiroide, nivelurile hormonale normale pot fi explicate ca gușă netoxică.

Planul de tratament pentru diferite tipuri de gușă poate varia.

Care sunt simptomele gușii?

Gușa nu prezintă adesea simptome evidente. De asemenea, nodulii mici formați la nivelul gâtului pot trece neobservați. Gușa, care evoluează de obicei fără durere, poate fi dureroasă în prezența unei inflamații tiroidiene. Alte simptome frecvente pot varia în funcție de modificările activității tiroidiene și de gradul de progresie a gușii. Simptomele gușii în prezența hipotiroidismului (scăderea hormonilor tiroidieni) pot include:

Oboseală sau epuizare,

Constipație,

Stare de somnolență crescută,

Sensibilitate la frig,

Piele uscată,

Creștere în greutate inexplicabilă,

Neregularități ale ciclului menstrual,

Probleme de concentrare.

Printre simptomele frecvent întâlnite în tabloul clinic al gușii însoțite de hipertiroidism (nivel ridicat al hormonilor tiroidieni) se numără:

Scădere în greutate inexplicabilă,

Transpirație excesivă,

Diaree,

Tahicardie (ritm cardiac rapid),

Stare de iritabilitate,

Hipertensiune,

Tremur,

Slăbiciune musculară,

Probleme cu somnul.

La copii și sugari, simptomele gușii în prezența hipertiroidismului pot include o creștere osoasă mai accentuată pentru vârsta lor, creșterea în înălțime și modificări de comportament. În plus, gușa obstructivă poate bloca căile respiratorii și poate duce la anumite probleme la nivelul laringelui. Pot apărea simptome precum dificultăți la înghițire, răgușeală, tuse, sforăit și dificultăți de respirație.

Cum apare gușa?

Gușa poate fi definită ca un fenomen de adaptare la factorii care încetinesc sau blochează producția de hormoni în glanda tiroidă. Acest proces, în care tiroida este stimulată să lucreze mai mult, poate avea loc din cauza mai multor factori. O serie de evenimente care pot declanșa dezvoltarea gușii pot fi:

Deficitul de iod: Iodul este necesar pentru producția de hormoni de către glanda tiroidă. Ca urmare a unei alimentații deficitare în iod, producția de hormoni începe să scadă. Acest lucru determină glanda hipofiză să stimuleze tiroida mai mult. Tiroida stimulată începe să crească pentru a produce mai mulți hormoni.

Boala Hashimoto: Este o problemă de sănătate autoimună care duce la inflamația tiroidei. În tiroida inflamată și deteriorată, producția de hormoni scade și începe să fie stimulată mai mult de către hipofiză.

Boala Graves: Este o boală autoimună care determină tiroida să crească și să secrete mai mulți hormoni.

Nodul tiroidian: Reprezintă creșterea neregulată a celulelor tiroidiene, formând noduli. De obicei, evoluează ca fiind benign.

Cancerul tiroidian: Cancerul care se dezvoltă în glandele tiroide poate duce la o creștere neregulată.

Tiroidita: Este inflamația tiroidei cauzată de tulburări bacteriene, virale și autoimune.

Alți factori de risc pentru gușă pot include sarcina, expunerea la radiații și îmbătrânirea.

Cum se pune diagnosticul de gușă?

Diagnosticul de gușă poate fi pus, în general, prin examen fizic. Împreună cu gușa, pot exista anumite diferențe în structura glandei tiroide și a hormonilor. Prin urmare, este important să se găsească cauza subiacentă și să se contureze planul de tratament. În acest context, testele utilizate în diagnosticul gușii pot include:

Testul funcției tiroidiene: Măsurarea nivelurilor de TSH (hormon de stimulare tiroidiană), tiroxină și triiodotironină în proba de sânge prelevată. Se poate observa scăderea sau creșterea activității glandei tiroide.

Testul de anticorpi: În unele tipuri de gușă autoimună, cum ar fi boala Graves și Hashimoto, în organism sunt produși anumiți anticorpi. În testul de anticorpi, pot fi măsurați anticorpii produși de globulele albe.

Ecografia: Țesuturile gâtului pot fi vizualizate folosind unde sonore. Prin această metodă, pot fi verificate dimensiunea glandei tiroide și prezența nodulilor.

Tomografia computerizată (CT) și RMN: În caz de gușă excesiv de mare și care prezintă extensie, pot fi utilizate CT și RMN pentru a verifica dimensiunea și extensia.

Captarea iodului radioactiv: Măsoară viteza cu care iodul radioactiv administrat intravenos în cantități mici este utilizat de tiroidă. Cu un dispozitiv special de scanare, poate fi determinată cauza gușii. Nu este un test efectuat frecvent și poate fi recomandat în anumite cazuri.

Biopsia: Prelevarea unei probe de țesut sau lichid din noduli cu ajutorul unui ac fin și examinarea acestora în laborator. Poate fi recomandată în special pentru a diferenția nodulii mari de cancer.

Cum se tratează gușa?

Tratamentul gușii vizează reducerea creșterii țesutului și a presiunii formate în zona gâtului, ameliorarea simptomelor și revenirea la valorile normale ale hormonilor tiroidieni. Programul de tratament poate varia în funcție de dimensiunea tiroidei și de cauza subiacentă. Metodele preferate în cadrul tratamentului gușii sunt în principal următoarele:

Monitorizarea: În cazul în care gușa are dimensiuni mici și este asimptomatică, este posibil să nu necesite niciun tratament. Cu toate acestea, gușa trebuie monitorizată regulat.

Tratamentul medicamentos: Pentru a crește sau a reduce producția de hormoni în tiroidă, pentru a bloca activitățile hormonale și pentru a ameliora durerile, poate fi aplicat un tratament medicamentos. Aceste medicamente sunt hormoni sintetici utilizați ca înlocuitori pentru hormonul T4 și hormonul T3.

Tratamentul cu iod radioactiv: În tratamentul utilizat în cazurile în care glanda tiroidă este hiperactivă, se administrează iod radioactiv pe cale orală. Iodul radioactiv se deplasează către glanda tiroidă și începe să distrugă celulele tiroidiene de acolo. Prin acest tratament, se obține o reducere a dimensiunii gușii și producția de hormoni poate fi diminuată.

Intervenția chirurgicală: Operația de gușă implică îndepărtarea unei părți sau a întregii glande. Această procedură se numește tiroidectomie și poate fi recomandată dacă provoacă probleme respiratorii. De asemenea, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea nodulilor și a celulelor canceroase. După operația de gușă, trebuie asigurată terapia de substituție hormonală, în funcție de țesutul îndepărtat. Riscul operației de gușă este scăzut în ceea ce privește complicațiile precum leziunile nervului laringian sau hipoparatiroidismul.

Întrebări frecvente

La persoanele cu gușă, nivelurile hormonilor tiroidieni pot rămâne normale (eutiroidie), pot crește (hipertiroidie) sau pot scădea (hipotiroidie). În prezența hipertiroidismului și hipotiroidismului, activitățile metabolice se pot modifica. În cazurile de gușă toxică, se observă o producție excesivă de hormoni de către glanda tiroidă. Gușa netoxică, pe de altă parte, are niveluri hormonale normale, dar glanda tiroidă prezintă creștere. Guitrogenii găsiți în unele alimente pot împiedica glanda tiroidă să utilizeze iodul, determinând-o să secrete mai mulți hormoni și ducând la creșterea glandei. Persoanele cu gușă ar trebui să consume mai limitat alimentele care conțin guitrogeni. Printre aceste alimente se recomandă consumul limitat de legume din familia cruciferelor, cum ar fi varza, broccoli, varza kale, soia, tofu, laptele de soia, produsele lactate nepasteurizate, piersicile, meiul. Dacă gușa evoluează ușor, este asimptomatică și nu deranjează persoanele, de obicei nu este supusă niciunui tratament. Cu toate acestea, persoanelor cu gușă li se pot recomanda opțiuni de tratament non-chirurgical, cum ar fi terapia de substituție hormonală sau tratamentul cu iod radioactiv. Operația de gușă poate fi preferată pentru îndepărtarea nodulilor și a țesuturilor canceroase. Gușa nu provoacă întotdeauna durere și evoluează de cele mai multe ori fără durere. Totuși, în special la unele persoane cu inflamație a tiroidei, gușa poate provoca durere. Durerea de gușă poate afecta glanda tiroidă și împrejurimile acesteia. Când creșterea țesutului este severă, pot fi afectate corzile vocale, esofagul și căile respiratorii. Gușa este o problemă de sănătate care poate fi examinată și diagnosticată prin analize de sânge. În analizele de sânge care susțin examenul fizic, pot fi măsurați hormonii TSH, T3, T4 și valorile anticorpilor. Nivelurile hormonilor tiroidieni pot oferi informații despre funcționarea glandei. Deoarece hormonul TSH are funcția de a stimula tiroida de către glanda hipofiză, acesta poate indica activitatea glandei tiroide. Tipurile de gușă autoimună pot provoca producția de anticorpi în organism și pot fi examinate în probele de sânge. Gușa poate fi legată de creșterea în greutate inexplicabilă atunci când evoluează cu hipotiroidism. Hipotiroidismul poate fi explicat ca fiind secreția unei cantități mai mici de hormoni tiroidieni decât în mod normal. Nivelurile mai scăzute de hormoni pot cauza modificări ale activităților metabolice și, la unele persoane, se poate observa creșterea în greutate. Diagnosticul și tratamentul gușii pot fi asigurate de medici specializați în departamentul de Endocrinologie sau Chirurgie Generală. Gușa poate avea simptome ușoare sau severe, iar simptomele și complicațiile pot fi gestionate cu ajutorul medicilor specialiști. Dacă aveți suspiciuni de gușă, consultați neapărat medicul. În cadrul testului pentru gușă, pot fi aplicate testul funcției tiroidiene, testul de anticorpi și testul cu iod radioactiv. Testul funcției tiroidiene și testul de anticorpi implică prelevarea probelor de sânge și examinarea acestora în laborator. Testul cu iod radioactiv este un test aplicat mai puțin frecvent. Acesta constă în administrarea unei cantități mici de iod radioactiv intravenos și vizualizarea activării glandei tiroide cu un dispozitiv special de monitorizare. Consumul de alimente care conțin compuși guitrogeni nu este benefic pentru gușă. Pacienții cu gușă trebuie să limiteze aceste alimente în dieta lor zilnică. Produsele din soia, cruciferele, unele fructe se numără printre alimentele care conțin guitrogeni. După îndepărtarea gușii prin tiroidectomie, poate fi necesară începerea terapiei de substituție hormonală. Tratamentul hormonal este configurat în funcție de dimensiunea glandei tiroide îndepărtate. Această terapie de substituție hormonală continuă pe tot parcursul vieții.

Abordare expertă în diagnosticul și tratamentul gușii

Bolile glandei tiroide se numără printre problemele de sănătate care pot fi ținute sub control prin diagnostic precoce și tratament corect. Dacă aveți umflături la nivelul gâtului, neregularități hormonale sau suspiciuni de gușă, puteți beneficia de evaluări cuprinzătoare și opțiuni de tratament personalizate oferite de specialiștii în Endocrinologie și Boli Metabolice de la Hisar Hospital Intercontinental.

Ne puteți contacta pentru informații detaliate și programări.