
Ce este otrăvirea alimentară?
Otrăvirea alimentară este o boală transmisă prin alimente sau băuturi. Contaminarea poate fi exprimată ca expunerea alimentelor la microorganisme cauzatoare de boli. Această expunere poate apărea în procesul care trece de la producția alimentară până la consumul acesteia, în timpul cultivării, procesării, depozitării sau pregătirii pentru consum. Consumul de alimente contaminate provoacă complicații nedorite, cum ar fi infecția și iritația în sistemul digestiv. Consumul de alimente și băuturi contaminate determină un număr mare de persoane să sufere de otrăvire alimentară în fiecare an. Printre cele mai frecvente simptome ale otrăvirii alimentare se numără diareea, febra mare, vărsăturile, crampele stomacale și greața. Unele grupuri de alimente prezintă un risc mai mare de a provoca otrăvire alimentară. Otrăvirile alimentare dăunează dezvoltării socio-economice, punând presiune pe sistemele de sănătate și afectând economia națională, turismul, sectorul sănătății și comerțul. Din acest motiv, otrăvirile alimentare au devenit o problemă de sănătate publică. Prin urmare, este foarte important să se cunoască bine modalitățile de producție și consum sigur al alimentelor.
Otrăvirea alimentară este un tip de afecțiune care se dezvoltă în caz de consum de alimente și băuturi care conțin bacterii, paraziți, viruși sau toxine produse de acești patogeni. În literatura medicală, este cunoscută și sub denumirea de „boală transmisă prin alimente”. Deși o mare parte a otrăvirilor provine din tipuri comune de bacterii, cum ar fi Staphylococcus, Salmonella sau E. coli, o serie de substanțe chimice nocive pot duce, de asemenea, la otrăvire.
Otrăvirile alimentare sunt, în general, acute, adică apar rapid și se vindecă în mai puțin de o săptămână. Cu toate acestea, pentru unele persoane, otrăvirile alimentare pot dura mai mult și pot duce la complicații grave. În special adulții în vârstă, persoanele cu un sistem imunitar slăbit, persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate, sugarii și copiii au o probabilitate mai mare de a suferi complicații grave. Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească după ce a consumat alimente contaminate depinde de factori precum tipul microorganismului care a provocat contaminarea, încărcătura microbiană la care a fost expusă, vârsta persoanei și starea generală de sănătate.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 600 de milioane de oameni în fiecare an, adică 1 din 10 persoane, se îmbolnăvesc după ce consumă alimente contaminate, iar 420 de mii de oameni mor din cauza lipsei consumului de alimente sigure. S-a stabilit că copiii în vârstă de 5 ani și sub această vârstă suportă 40% din povara bolilor transmise prin alimente și că au loc 125 de mii de decese în fiecare an. În special în țările cu venituri mici și medii, apar cheltuieli financiare și medicale grave din cauza consumului de alimente nesigure.
Care sunt simptomele otrăvirii alimentare?
Simptomele otrăvirii alimentare pot varia în funcție de tipul agentului patogen la care s-a fost expus. Aceste simptome pot apărea cu complicații ușoare sau pot duce la probleme de sănătate mai grave. Primele simptome ale otrăvirii alimentare pot apărea în câteva ore sau câteva zile. Cele mai frecvente simptome ale otrăvirii alimentare pot fi enumerate după cum urmează:
Greață și vărsături,
Diaree, scaune care conțin sânge și mucus,
Dureri de stomac, crampe, balonare și gaze crescute,
Febră mare de peste 38° grade și frisoane,
Slăbiciune și dureri musculare,
Pierdere în greutate și pierderea poftei de mâncare,
Ochi și obraji înfundați,
Durere de cap.
Otrăvirile alimentare afectează rar sistemul nervos și pot duce la dezvoltarea unor simptome mai severe. Aceste simptome pot include:
Modificări ale vederii, încețoșare sau vedere dublă,
Căderea pleoapelor și dificultăți în mișcarea ochilor,
Durere de cap severă,
Lipsa funcției la nivelul membrelor corpului,
Probleme de înghițire,
Confuzie,
Pierderea echilibrului și convulsii,
Rigiditatea ceafei,
Furnicături, amorțeală și mâncărime la nivelul pielii,
Modificări ale tonusului vocii și vorbire neclară.
Unele infecții cauzate de alimente pot provoca alte probleme de sănătate care pun viața în pericol:
Meningită,
Leziuni renale,
Sindrom hemolitic uremic care poate duce la insuficiență renală,
Artrită,
Dificultăți de respirație,
Sindromul Guillain-Barre,
Sepsis (situația în care sistemul imunitar reacționează exagerat la o boală, provocând leziuni ale țesuturilor corporale),
Avort spontan, făt mort, naștere prematură sau infecție nou-născută în timpul sarcinii,
Leziuni cerebrale și ale sistemului nervos.
Cum se produce otrăvirea alimentară?
Persoanele care suferă de otrăvire alimentară o contractează cel mai adesea deoarece nu depozitează sau nu pregătesc alimentele și băuturile în siguranță. În unele cazuri, contaminarea cu microorganisme poate apărea în timpul procesului de producție și procesare a alimentelor. Lipsa igienei duce la dezvoltarea infecțiilor microbiene care provoacă otrăviri. Cauzele otrăvirii alimentare pot fi enumerate mai detaliat după cum urmează:
Formarea unor substanțe precum acrilamidă, carbamat de etil, furan, 4-metilimidazol, 3-monocloropropan-1,2-diol și esteri glicidici în timpul aprovizionării și producției de alimente,
Deteriorarea cauzată de neîncadrarea fructelor și legumelor în temperaturile corespunzătoare de depozitare,
Consumul de lapte și sucuri de fructe nepasteurizate,
Consumul de carne crudă și pui ne Gătite omogen,
Gătirea alimentelor congelate, cum ar fi peștele, carnea și puiul, fără a fi complet decongelate,
Lăsarea alimentelor gătite la temperatura camerei sau reîncălzirea la temperaturi ridicate,
Introducerea alimentelor proaspăt gătite în frigider în timp ce sunt calde,
Contactul dintre alimentele crude și cele gătite, cunoscut sub numele de contaminare încrucișată,
Curățarea necorespunzătoare a suprafețelor, cuțitelor și echipamentelor similare care intră în contact cu alimente crude,
Nerespectarea igienei mâinilor în timpul consumului și preparării alimentelor,
Lipsa de curățenie a mediului în care sunt preparate mâncărurile,
Contactul alimentelor cu rozătoare și dăunători care pot purta agenți patogeni,
Spălarea alimentelor cu apă murdară,
Consumul de ouă sparte sau contaminate cu materii fecale,
Obținerea apei potabile din surse nesigure,
Recongelarea alimentelor congelate după ce au fost decongelate,
Contactul alimentelor cu rănile și tăieturile de pe mâini în timpul preparării mâncării,
Faptul că persoana care pregătește mâncarea este bolnavă,
Consumul de alimente și băuturi expirate,
Păstrarea alimentelor în medii cu umiditate ridicată sau la temperaturi favorabile dezvoltării bacteriilor (5-65°C).
Cum se diagnostichează otrăvirea alimentară?
Diagnosticul otrăvirii alimentare se stabilește pe baza simptomelor. În special pierderile severe de lichide dezvoltate în corpul pacientului pot fi un semn al otrăvirii alimentare. Medicii pot pune diverse întrebări în această etapă pentru a înțelege cauza otrăvirii. Aceștia pot solicita efectuarea diverselor teste pe probe de scaun. Cu toate acestea, este posibil ca aceste teste să nu dezvăluie întotdeauna cauza otrăvirii. În cazuri mai grave, se poate aplica sigmoidoscopia. În această metodă de diagnostic, se folosește un tub subțire cu o lumină și o cameră la capăt. Acesta este introdus în anus și avansat lent în rect și colonul sigmoidian. În acest mod, se încearcă diagnosticarea factorului care provoacă sângerare sau infecție. De asemenea, se pot utiliza analize de sânge pentru a diagnostica prezența anumitor paraziți și bacterii.
Cum se tratează otrăvirea alimentară?
Majoritatea pacienților se recuperează în câteva zile fără a necesita tratament. Tratamentul otrăvirii alimentare include proceduri de ameliorare a simptomelor și de înlocuire a lichidelor pierdute în organism. Lichidele și electrolitii mențin echilibrul hidric în organism. Electrolitii conțin minerale precum sodiu, potasiu și calciu. Aceste minerale au proprietatea de a preveni pierderea apei din organism. Pentru a remedia deshidratarea severă după vărsături și diaree, aceste lichide și electroliti pot fi administrați direct în fluxul sanguin.
În cazul în care se diagnostichează că boala este cauzată de bacterii, se pot prescrie diverse antibiotice, iar dacă se diagnostichează că este cauzată de paraziți, se pot prescrie medicamente antiparazitare. De asemenea, medicii le pot recomanda pacienților care suferă de otrăvire alimentară utilizarea de probiotice. Probioticele contribuie la procesul de recuperare prin creșterea numărului de bacterii sănătoase din sistemul digestiv. Pentru a preveni otrăvirile alimentare, este necesară acordarea unei atenții sporite producției de alimente sigure, consumului și igienei alimentare.
Întrebări frecvente
Otrăvirea alimentară începe cel mai adesea la aproximativ 2-6 ore după consumul alimentului contaminat. Cu toate acestea, în unele cazuri, această perioadă poate ajunge la câteva zile. Otrăvirile alimentare trec de obicei de la sine în câteva zile, fără a necesita tratament. Cu toate acestea, la pacienții din grupușele de gravide, vârstnici, bolnavi cronici, sugari și copii, procesul de recuperare poate dura mai mult de câteva zile. Această situație variază în funcție de microbul care a provocat otrăvirea și de rezistența corpului pacientului. Suferirea unei otrăviri alimentare în perioada alăptării nu reprezintă, de obicei, o problemă. În astfel de cazuri, mama poate continua să alăpteze bebelușul. Cu toate acestea, se recomandă întreruperea alăptării până la obținerea avizului unui medic, pentru orice eventualitate. Otrăvirile alimentare se fac de obicei remarcate prin simptome. Cu toate acestea, în unele cazuri, aceste simptome pot fi confundate cu gripa stomacală. Conștientizarea consumului unui aliment suspect sau faptul că persoana cu care s-a luat masa prezintă simptome similare poate ajuta persoana să înțeleagă că suferă de otrăvire alimentară. Da, otrăvirile alimentare simple pot trece de la sine. În acest proces, este foarte important să nu lăsați corpul deshidratat și să vă alimentați în mod sigur. Consumul de alimente care pot cauza potențial otrăvire trebuie evitat în perioada de recuperare. Otrăvirile alimentare trec de obicei de la sine fără a necesita tratament. Cu toate acestea, atunci când apar simptome severe cum ar fi diaree cu sânge, diaree care durează mai mult de trei zile, febră mare, vărsături frecvente înât să nu se poată consuma lichide, incapacitatea de a urina, amețeli la ridicarea în picioare, uscăciunea gurii și a gâtului, trebuie consultat neapărat un medic. Se recomandă în special ca persoanele gravide, bolnave cronice, din grupele de vârstă înaintată și mică să solicite controlul unui medic de îndată ce apar simptomele. În această etapă, medicii încearcă să înțeleagă semnele și cauza simptomelor punând diverse întrebări. Apoi, dacă consideră necesar, pot apela la analize de sânge sau metode de diagnostic mai avansate. Când situația de otrăvire este confirmată, pot apela la diverse metode medicale pentru a asigura rehidratarea și prevenirea infecției. Pot recomanda câteva zile de odihnă și un consum ridicat de lichide. Simptomele otrăvirii cu carne de pui apar de obicei la câteva ore după consumul alimentului. Cu toate acestea, această perioadă variază de la o persoană la alta. În cazul unei pierderi severe de lichide, se poate efectua o intervenție cu ser pentru a preveni pierderea de lichide. De asemenea, diverse medicamente pot fi administrate sub supravegherea unui medic pentru a ține sub control infecția și greața. Simptomele otrăvirii cu pește apar în mod similar cu alte otrăviri alimentare. Printre primele simptome se numără greața și crampele stomacale, creșterea febrei, vărsăturile și slăbiciunea. Da, în otrăvirile alimentare se poate administra ser pentru a asigura rehidratarea și înlocuirea mineralelor.
Dacă aveți simptome de otrăvire alimentară, este de o importanță vitală să consultați un specialist în sănătate fără a pierde timpul. La Hisar Hospital Intercontinental, procesele dumneavoastră de diagnostic și tratament sunt planificate în siguranță cu medici experimentați în Medicină Internă. Puteți lua legătura pentru informații detaliate și programări.
Începeți cu evaluarea corectă pentru Ce este otrpirea alimentară? Simptome, cauze și tratament
Împărtășiți simptomele cu medicii noștri specialiști; stabilim împreună diagnosticul și planul de tratament potrivit.
Atenție
Dacă simptomele au apărut brusc, progresează rapid sau vă limitează semnificativ viața de zi cu zi, adresați-vă fără întârziere unui medic.
Planificați parcursul pentru Ce este otrpirea alimentară? Simptome, cauze și tratament împreună cu specialiștii noștri.
Completați formularul sau programați-vă pentru a afla opțiunile de tratament, etapele și pregătirea.










