Ce este gastrita? Simptome, cauze, diagnostic și tratament

Gastrita (Inflamația mucoasei gastrice)

Gastrita este o afecțiune care include mai multe boli diferite, caracterizate prin inflamația mucoasei stomacului. Consumul excesiv de alcool, utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene sau anumite bacterii, precum Helicobacter pylori, pot cauza infecții la nivelul mucoasei gastrice. Gastrita este o problemă de sănătate destul de comună. În unele cazuri, se poate dezvolta și ca urmare a unor intervenții chirurgicale majore, leziuni traumatice, arsuri sau infecții grave. Această afecțiune, care poate provoca simptome precum durere, indigestie și greață, poate dura ani de zile dacă nu este tratată. Diagnosticul se bazează de obicei pe istoricul clinic și pe constatările histologice. Diagnosticul cert se pune prin endoscopie. Tratamentul vizează cauza, iar procedurile terapeutice includ, de regulă, medicamente antiacide, alginate și antibiotice.

Ce este gastrita?

Gastrita include o serie de afecțiuni medicale care afectează mucoasa stomacului. Apare ca urmare a inflamației sau umflării suprafeței interioare a stomacului. Se știe că mai mult de jumătate din populație suferă de gastrită la un moment dat în viață. Există multe tipuri diferite de gastrită. În funcție de severitatea leziunii mucoasei, poate fi clasificată în gastrită erozivă și gastrită non-erozivă; în funcție de locul afectat, în gastrită de cardie, gastrită de corp și gastrită antrală; din punct de vedere histologic, în gastrită acută (pe termen scurt) și gastrită cronică (pe termen lung). Iată câteva informații succinte despre tipurile de gastrită:

Gastrita acută: Gastrita acută poate fi cauzată de toxine, utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, cauze fungice, igienă precară sau consum excesiv de alcool. Intervențiile chirurgicale majore, infecțiile și diverse traume fizice se numără, de asemenea, printre cauzele gastritei acute. De asemenea, gastrita acută se poate dezvolta ca urmare a procedurilor de slăbire care implică bandarea sau restructurarea sistemului digestiv. Apare cu frecvență egală la femei și bărbați și poate afecta orice grupă de vârstă. Simptomele gastritei acute includ greață, vărsături, dureri epigastrice, dispepsie, sughiț și febră.

Gastrita cronică: Gastrita cronică indică o inflamație și o deteriorare persistentă, dar de grad scăzut, a mucoasei stomacului. Gastrita pe termen lung apare de obicei din cauza unor bacterii precum Helicobacter pylori. Din acest motiv, este cunoscută și sub numele de gastrită cu Helicobacter pylori. Dacă nu este tratată, poate dura toată viața și poate crește riscul de apariție a cancerului gastric. Gastritele cronice de origine bacteriană sunt numite gastrite de tip B și reprezintă cel mai comun tip de gastrită cronică. Anumite boli, cum ar fi diverse tulburări autoimune, HIV/SIDA, boala Crohn, anemia pernicioasă și refluxul biliar cronic, pot duce, de asemenea, la gastrită cronică. Gastrita care se dezvoltă din aceste cauze este numită gastrită de tip A și este cel mai puțin frecvent tip de gastrită cronică. Simptome precum tulburări digestive, oboseală, anemie, deficit de vitamina B12, amorțeală sau furnicături la nivelul membrelor pot fi enumerate ca simptome ale gastritei cronice.

Gastrita erozivă: Sunt ulcere caracterizate prin fisuri și răni care se formează pe mucoasa stomacului. Se poate dezvolta după contactul cu substanțe iritante. Simptomele gastritei erozive, numită și gastrită de stres, includ sângerarea și ulcerul. Deși sângerarea este adesea ușoară, în unele cazuri poate fi severă.

Gastrita non-erozivă: Apare prin formarea inflamației pe mucoasa stomacului, însă, odată cu inflamația, nu se formează ulcere sau rupturi pe mucoasa stomacului.

Gastrita autoimună: Apare ca urmare a atacului sistemului imunitar asupra celulelor sănătoase din mucoasa stomacului. Gastrita autoimună este cronică și, de obicei, nu provoacă eroziune la nivelul mucoasei gastrice.

Gastrita post-gastroectomie: Procedura prin care o parte a stomacului este îndepărtată chirurgical se numește gastroectomie. Gastrita post-gastroectomie este un tip de gastrită observat la pacienții care au suferit această procedură. Apare de obicei în zona în care țesutul a fost suturat din nou. Poate apărea ca urmare a faptului că operația împiedică fluxul sanguin către mucoasa stomacului sau din cauza expunerii excesive a mucoasei stomacului la bilă.

Care sunt simptomele gastritei?

Gastrita nu provoacă întotdeauna simptome vizibile. Această situație este adesea considerată un semn prevestitor al unei gastrite mai severe și cronice. Simptomele gastritei pot apărea atunci când mucoasa stomacului nu se mai poate apăra împotriva acizilor și enzimelor pe care le produce. Deși simptomele variază de la o persoană la alta, acestea pot fi enumerate în general după cum urmează:

Eructații și sughiț,

Disconfort gastric, dureri și crampe care se agravează în special după masă,

Sângerări abdominale,

Greață și vărsături,

Senzație de durere și presiune chiar sub coaste,

Balonare gastrică și senzație de arsură în stomac,

Pierderea poftei de mâncare,

Senzație de sațietate imediat după masă,

Sânge în vărsături sau în scaun,

Indigestie,

Modificări ale tranzitului intestinal,

Oboseală,

Senzație de dificultate în respirație și amețeală.

Cum apare gastrita?

Mucusul care acoperă stomacul protejează stomacul de efectele sucurilor digestive, cum ar fi acidul gastric și bila. Bila este o secreție digestivă produsă de ficat și ajută la digestia grăsimilor. Gastrita apare atunci când această protecție slăbește sau când sucurile digestive provoacă inflamație. Iată câțiva factori care duc la slăbirea mucoasei gastrice:

O bacterie numită Helicobacter pylori poate provoca infecții și poate duce la gastrită și alte tulburări gastrointestinale superioare. Este una dintre cele mai frecvente infecții la nivel mondial. Duce adesea la gastrită cronică. Expunerea la această bacterie poate apărea prin consumul de alimente sau apă contaminate cu voma, fecalele sau saliva unei persoane infectate.

Deși nu sunt la fel de frecvente ca infecțiile bacteriene, diverse infecții parazitare și fungice pot provoca, de asemenea, gastrită acută sau cronică.

Utilizarea regulată a analgezicelor antiinflamatoare nesteroidiene, cunoscute și sub numele de AINS, poate provoca gastrită acută și cronică.

Odată cu vârsta, mucoasa stomacului începe să se subțieze. În consecință, acidul gastric și bila pot irita mucoasa mai ușor. De asemenea, deoarece adulții în vârstă au o probabilitate mai mare de a dezvolta infecții cu Helicobacter pylori și tulburări autoimune în comparație cu adulții tineri, riscul lor de a dezvolta gastrită crește.

Consumul excesiv de alcool și fumatul pot irita și distruge mucoasa stomacului. Acest lucru face ca țesutul stomacului să fie vulnerabil la sucurile digestive. Consumul de alcool și fumatul au o probabilitate mai mare de a provoca gastrită acută.

Stresul fizic, cum ar fi intervențiile chirurgicale majore, leziunile, arsurile sau infecțiile, sau stresul psihologic se numără printre cauzele gastritei acute.

Medicamentele chimioterapice sau radioterapia pot crește riscul de gastrită.

Tulburările autoimune, cum ar fi boala Hashimoto și diabetul de tip 1, pot duce la inflamație cronică, provocând gastrită autoimună.

Deficitul de vitamina B12 poate duce la gastrită.

Refluxul biliar, cunoscut sub numele de reflux biliar, în care bila se întoarce în stomac, poate provoca deteriorarea mucoasei și poate declanșa dezvoltarea gastritei.

Cum se pune diagnosticul de gastrită?

Pentru a pune diagnosticul de gastrită, se colectează un istoric detaliat al simptomelor pacienților. În acest fel, se urmărește obținerea de informații despre severitatea, frecvența și posibilii factori declanșatori ai simptomelor. Se colectează un istoric despre diverși factori de stil de viață, cum ar fi consumul de alcool și fumatul, obiceiurile alimentare și utilizarea medicamentelor nesteroidiene. Dacă medicii suspectează gastrita pe baza informațiilor colectate, pot aplica următoarele teste pentru a pune un diagnostic cert:

Seria gastrointestinală superioară sau înghițirea de bariu: Verifică esofagul, stomacul și prima parte a intestinului subțire, care se află în partea superioară a sistemului digestiv. În timpul procedurii, se înghite un lichid metalic numit bariu. Bariul acoperă toate organele, făcându-le vizibile la radiografie. În acest fel, se poate asigura diagnosticarea situațiilor neobișnuite.

Endoscopia superioară: Cu această procedură de diagnostic, se poate examina interiorul esofagului, stomacului și duodenului. Se utilizează un tub subțire și iluminat numit endoscop. Imaginile sunt obținute cu ajutorul camerei de la capătul tubului. Medicul care efectuează procedura introduce tubul în gât și îl deplasează spre esofag, stomac și intestine. În timpul acestei proceduri, dacă medicul consideră necesar, pot fi prelevate mici mostre de țesut.

Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi utilizate pentru a diagnostica tipurile de bacterii care ar putea fi prezente în stomac.

Probă de scaun: Mici mostre prelevate din scaun sunt trimise la laborator pentru analiză. În timpul acestei analize, se caută sânge și bacterii în scaun. Sângele prezent în scaun poate fi un simptom al gastritei.

Testul respirator cu uree: Este procedura în care bacteriile stomacale sunt analizate în mostrele de respirație prelevate de la pacient. Pentru test, se înghite o capsulă sau un lichid care conține uree marcată cu un atom de carbon special. În prezența bacteriilor, ureea se transformă în dioxid de carbon.

Cum se tratează gastrita?

În funcție de tipul de gastrită și de cauza acesteia, pot fi aplicate diferite proceduri de tratament. În majoritatea cazurilor, pot fi prescrise medicamente antiacide pentru a reduce secreția de acid gastric. Aceste medicamente pot fi benefice pentru ameliorarea simptomelor și vindecarea mucoasei stomacului. Cu toate acestea, medicamentele trebuie utilizate sub supravegherea medicului. Iată câteva informații despre tratamentul gastritei:

În gastrita cauzată de Helicobacter pylori, scopul este uciderea bacteriei. Medicii pot aplica diverse combinații de medicamente pentru a trata acest tip de gastrită. Aceste combinații pot include antibiotice și protectoare gastrice cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni. Medicii pot prescrie antibiotice pe care pacientul nu le-a mai utilizat anterior pentru a preveni rezistența la antibiotice. Medicamentele trebuie utilizate în doza și pe durata recomandate de medici. În caz contrar, bacteriile pot supraviețui, provocând recidiva infecției și pot dezvolta rezistență la antibiotice.

Dacă cauza gastritei este refluxul biliar, medicii pot prescrie diverse medicamente care conțin acizi biliari și care pot ajuta la vindecarea mucoasei stomacului. În unele cazuri, pot considera necesară o intervenție chirurgicală pentru a opri fluxul de bilă către stomac.

În gastrita care se dezvoltă ca urmare a utilizării pe termen lung a diverselor medicamente, medicii pot considera oportună încetarea utilizării acestor medicamente. Pot sugera diferite medicamente pentru a trata durerea. Dacă utilizarea medicamentului care cauzează gastrita este obligatorie, pot prescrie și un medicament protector gastric pe lângă acesta.

Dacă gastrita este legată de alergii alimentare sau boala celiacă, medicii pot crea o listă de dietă pentru gastrită.

Întrebări frecvente

Pacienții cu gastrită nu trebuie să consume alimente în exces, nu trebuie să consume alimente gătite în condiții necorespunzătoare, nu trebuie să bea ceai, cafea sau alcool în exces și nu trebuie să consume frecvent și în cantități mari alimente condimentate. Produsele de patiserie, alimentele prea calde sau prea reci, murăturile și băuturile carbogazoase se numără, de asemenea, printre alimentele care trebuie evitate. Gastrita nu tolerează obiceiurile alimentare nesănătoase și neigienice, utilizarea neregulată a medicamentelor, tratamentul gastritei întrerupt, bolile autoimune netratate, consumul de alcool și fumatul, stresul intens și traumele fizice. Apa poate ajuta la controlul nivelului de lichid din stomac. Acest lucru poate încuraja procesul de vindecare a gastritei. Trebuie consumate între 8 și 10 pahare de apă pe zi. Cu toate acestea, consumul de apă nu trebuie să aibă loc simultan cu mesele. Deoarece apa băută imediat înainte sau în timpul meselor poate avea un efect negativ asupra procesului digestiv. Durerea de gastrită radiază de obicei către zona abdominală superioară și stomac. Cu toate acestea, acumularea de gaze în stomac poate face ca durerea să fie resimțită în locuri diferite în unele cazuri. Organismele probiotice sunt benefice pentru îmbunătățirea sistemului digestiv și reglarea tranzitului intestinal. Consumul de iaurt, un aliment bogat în probiotice, poate asigura pătrunderea bacteriilor bune în sistemul digestiv, prevenind răspândirea gastritei bacteriene. De asemenea, s-a dovedit prin diverse cercetări că unele tulpini de bacterii benefice conținute în iaurt reduc nivelul infecției, sunt benefice pentru gastrită și cresc eficacitatea tratamentelor aplicate. În unele cercetări efectuate, s-a observat că consumul de apă minerală reduce producția de acid la pacienții cu gastrită. Cu toate acestea, acest lucru nu poate fi valabil pentru fiecare pacient. Din acest motiv, se recomandă ca pacienții cu gastrită să consulte un medic înainte de a consuma apă minerală. Tratamentul gastritei poate fi susținut prin unele metode aplicate acasă. În acest fel, procesul de vindecare poate fi accelerat. Mâncatul frecvent în porții mici, consumul unei cantități suficiente de apă, efectuarea de exerciții de relaxare precum meditația și yoga pentru a evita stresul creat de boală, eliminarea alimentelor grase, condimentate și acide din rutina alimentară sunt printre practicile de susținere care pot fi făcute acasă. Pacienții care prezintă simptome de gastrită trebuie neapărat să consulte un medic pentru a se vindeca cât mai curând posibil. Deoarece tratamentele aplicate acasă și medicamentele luate pot agrava cursul bolii. Medicii vor determina factorul care cauzează gastrita și vor alege cea mai potrivită procedură de tratament pentru pacient. Aplicarea tratamentului stabilit fără întrerupere poate asigura trecerea bolii în cel mai scurt timp. Gastrita nu afectează direct inima. Cu toate acestea, acumulările de gaze pe care le provoacă pot fi confundate cu durerile cardiace. În unele cazuri, anxietatea și stresul create de durerea de stomac pot duce la modificări ale ritmului cardiac. Prin urmare, problemele stomacale pot fi confundate cu afecțiunile cardiace. În cazul în care persoanele prezintă un simptom legat de inimă, se recomandă consultarea unui medic cât mai curând posibil. Dacă există gastrită în stomac, acest lucru indică faptul că s-a dezvoltat o inflamație a mucoasei stomacului. La unele persoane, din cauza inflamației, pot apărea simptome precum durere, balonare și indigestie. În cazul arsurilor la stomac, pot fi utilizate medicamente pentru echilibrarea nivelului de acid gastric sub controlul medicului. În afară de aceasta, evitarea aportului intens de cofeină, neconsumarea alimentelor grase și condimentate, limitarea consumului de fructe acide precum roșii, struguri, rodii etc. poate reduce plângerile de arsuri la stomac. Diareea nu este de obicei inclusă printre simptome. Diareea este inclusă printre simptomele gastroenteritei care se dezvoltă ca urmare a infecțiilor virale, cum ar fi gripa stomacală.

Dacă aveți simptome de gastrită, este important să consultați un medic specialist fără a pierde timpul. Medicii noștri din cadrul Departamentului de Gastroenterologie al Hisar Hospital Intercontinental vă oferă cele mai potrivite soluții pentru diagnosticarea și tratamentul gastritei și al altor boli de stomac. Pentru a obține mai multe informații sau pentru a vă face o programare, puteți vizita pagina noastră de Programări sau Contact.